Relativitatea efectelor conventiilor

PRIMA PARTE

Fundamentele principiului relativităţii efectelor convenţiilor

CAPITOLUL I

Consideraţii generale

Secţiunea 1. Originile res inter alios acta

Secţiunea 2. Consacrarea pozitivă

CAPITOLUL II

Fundamentele principiului relativităţii efectelor convenţiilor

- res inter alios acta

Secţiunea 1. Noţiunea principiului

1. Percepţia doctrinară română

2. Percepţia doctrinară străină

3. Principiul relativităţii efectelor convenţiilor reflectat în jurisprudenţă

4. Diversitatea fundamentelor

Secţiunea 2. Semnificaţia relativităţii

1. Semnificaţia sintagmei juridice convenţii din cadrul art. 973 C. civ

1.1. Sinonimia dintre contract şi convenţie

1.2. Distincţia dintre convenţie şi obligaţie

1.3. Distincţia dintre convenţii şi alte acorduri de voinţă

2. Semnificaţia expresiilor n-au efecte şi decât

3. Determinarea efectelor relative ale convenţiilor

3.1. Precizări prealabile

3.2. Distincţia dintre efecte obligatorii – efecte obligaţionale

3.3. Semnificaţia noţiunilor efectul relativ al contractului – efectul relativ al obligaţiei

3.4. Semnificaţia noţiunilor efecte directe – efecte indirecte

3.5. Distincţia dintre efecte obligatorii – efecte nonobligatorii

4. Opozabilitatea convenţiilor

5. Eficacitatea convenţiilor

Secţiunea 3. Relativitatea efectelor hotărârilor judecătoreşti

CAPITOLUL III

Părţile şi terţii în materia relativităţii

Secţiunea 1. Precizări prealabile

Secţiunea 2. Părţile

Secţiunea 3. Terţii

Secţiunea 4. Avânzii-cauză

1. Succesorii universali şi succesorii cu titlu universal

2. Succesorii cu titlu particular

3. Creditorii chirografari

Secţiunea 5. Avânzii-cauză şi relativitatea convenţională

1. Precizări prealabile

2. Efectele convenţiilor faţă de succesorii universali şi

succesorii cu titlu universal

3. Efectele convenţiilor faţă de succesorii cu titlu particular

4. Efectele convenţiilor faţă de creditorii chirografari

Limitele principiului relativităţii efectelor convenţiilor

CAPITOLUL I

Excepţiile active de la res inter alios acta

Secţiunea 1. Stipulaţia pentru altul

1. Noţiune

2. Natura juridică

3. Stipulaţia pentru altul în legislaţiile străine

3.1. Reglementarea în dreptul francez

3.2. Reglementarea în dreptul elveţian

3.3. Reglementarea în dreptul italian

3.4. Reglementarea în dreptul belgian

3.5. Reglementarea în dreptul german

3.6 Reglementarea în Codul civil al Provinciei Québec, Canada

3.7. Reglementarea în Codul civil al Statului Louisiana (USA)

4. Condiţiile de validitate ale stipulaţiei pentru altul

4.1. Preliminarii

4.2. Voinţa de a stipula în folosul unei terţe persoane

4.3. Terţul beneficiar să fie determinat sau cel puţin determinabil

4.4. Acceptarea stipulaţiei pentru altul de către terţul beneficiar

4.5. Alte condiţii

5. Efectele stipulaţiei pentru altul

5.1. Raporturile dintre stipulant şi promitent

5.2. Raporturile dintre promitent şi terţul beneficiar

5.3. Raporturile dintre stipulant şi terţul beneficiar

6. Delimitarea stipulaţiei pentru altul de alte mecanisme juridice

6.1. Stipulaţia pentru altul şi cesiunea de creanţă

6.2. Stipulaţia pentru altul şi gestiunea de afaceri

6.3. Stipulaţia pentru altul şi promisiunea pentru altul

6.4. Stipulaţia pentru altul şi reprezentarea

6.5. Stipulaţia pentru altul şi cesiunea de datorie

6.6. Stipulaţia pentru altul şi delegaţia de plată

6.7. Stipulaţia pentru altul şi contractul de transport

7. Aplicaţii

7.1. Stipulaţia pentru altul în contractul de rentă viageră

7.2. Stipulaţia pentru altul în cazul donaţiei şi al legatului cu sarcini

7.3. Stipulaţia pentru altul în contractul de asigurare

8. Stipulaţia pentru altul – excepţie reală de la principiul relativităţii convenţiilor

Secţiunea 2. Acţiunile directe

1. Noţiune

1.1. Doctrina română

1.2. Analiza definiţiilor propuse de doctrina română

1.3. Doctrina străină

2. Aplicaţii

2.1. Dreptul pozitiv român

2.2. Aplicaţiile acţiunii directe în dreptul pozitiv francez

2.3. Aplicaţiile acţiunii directe în legislaţiile altor state

3.1. Acţiunea directă şi gestiunea de afaceri

3.2. Acţiunea directă şi privilegiu

3.3. Acţiunea directă şi îmbogăţirea fără justă cauză

3.4. Acţiunea directă şi reprezentarea

3.5. Acţiunea directă şi delegaţia

3.6. Acţiunea directă şi cesiunea de creanţă

3.7. Acţiunea directă şi stipulaţia pentru altul

4. Acţiunile directe şi relativitatea convenţională

Secţiunea 3. Contractul colectiv de muncă – formă a convenţiilor colective

1. Noţiune

2. Contractul colectiv de muncă – formă a convenţiilor colective

3. Contractul colectiv de muncă şi relativitatea convenţională

CAPITOLUL II

Excepţiile aparente de la res inter alios acta

Secţiunea 1. Promisiunea pentru altul

1. Noţiune

1.1. Promisiunea pentru altul în legislaţiile străine

1.2. Doctrina română

1.3. Precizări cu privire la definiţiile promisiunii pentru altul surprinse în doctrina română

1.4. Doctrina străină

2. Caracterele juridice ale promisiunii pentru altul

3. Aplicaţii

4. Efectele promisiunii pentru altul

4.1. Acordul între creditor şi promitent

4.2. Decizia terţului

4.2.1. Terţul încheie sau ratifică actul promis

4.2.2. Terţul refuză să se angajeze

5. Natura juridică

6. Promisiunea pentru altul şi relativitatea convenţională

7. Deosebiri între promisiunea pentru altul şi alte operaţii juridice

7.1 Promisiunea pentru altul şi stipulaţia pentru altul

7.2. Promisiunea pentru altul şi reprezentarea convenţională

7.3 Promisiunea pentru altul şi promisiunea de contract

7.4 Promisiunea pentru altul şi promisiunea publică de recompensă

7.5 Promisiunea pentru altul şi promisiunea de bune oficii

7.6 Promisiunea pentru altul şi fidejusiune

Secţiunea 2. Reprezentarea

1. Noţiune

1.1. Sediul materiei

1.2. Aspecte de drept comparat

2. Condiţiile de validitate ale reprezentării

2.1. Condiţii generale

2.2. Condiţii specifice

2.2.1. Existenţa puterii de a reprezenta

2.2.2. Existenţa voinţei de a reprezenta

2.2.3. Exprimarea voinţei valabile, libere şi neviciate a reprezentantului

2.3. Dovada în materia reprezentării

2.4. Încetarea reprezentării

3. Formele reprezentării

3.1. Criterii propuse în literatura juridică

3.2. Reprezentarea legală şi reprezentarea convenţională

3.3. Reprezentarea generală şi reprezentarea specială

3.4. Reprezentarea perfectă şi reprezentarea imperfectă

3.5. Reprezentarea voluntară şi reprezentarea obligatorie

3.6. Reprezentarea de drept privat şi reprezentarea de drept public

4.1. Precizări

4.2. Limitele reprezentării

5. Natura juridică

6. Reprezentarea – excepţie aparentă de la principiul relativităţii efectelor convenţiilor

Secţiunea 3. Simulaţia

1. Noţiune

1.1. Consacrarea pozitivă a simulaţiei

2. Natura juridică

3. Elementele esenţiale ale simulaţiei

3.1. Preliminarii

3.2. Ansamblu complex de acte juridice

3.2.1. Actul public

3.2.2. Actul secret

3.3.Voinţa de a simula

3.4. Necesitatea ca actul secret să fie anterior sau concomitent cu actul public

3.5. Alte elemente

3.5.1. Actul real să fie secret

3.5.2. Neconcordanţa intenţionată între voinţa reală şi voinţa declarată

3.5.3. Identitatea părţilor şi a obiectului în caz desimulaţie

4.1. Simulaţia în actele juridice unilaterale

5. Formele simulaţiei

5.1. Fictivitatea

5.2. Deghizarea

5.3. Interpunerea de persoane

5.3.1. Simulaţia prin interpunerea de persoane şi mandatul fără reprezentare

6. Limitele simulaţiei

6.1. Limite externe

6.2. Limite interne

6.2.1. Simulaţia ilicită

7. Efectele simulaţiei

7.1. Efectele simulaţiei între părţi

7.2. Efectele simulaţiei faţă de terţi

7.3. Efectele simulaţiei în raporturile dintre terţi

8. Delimitarea simulaţiei faţă de alte categorii juridice

CONCLUZII GENERALE - Permanenţa principiului relativităţii efectelor convenţiilor

Bibliografie

Contents