Criza, a cincea putere in stat - Managementul crizelor politice si economice, reflectat in presa timpului in romania anilor 1930-1939

Liderii sunt cei care, în business, desenează parcursul unei firme şi fac posibilă scrierea istoriei acesteia. Liderii sunt cei care, în politică şi societate, desenează trasee pe care se înscriu naţiunile, cerând astfel istoriei dreptul de a fi consemnaţi. În pagini de aur, sau la subsol, după cum au ştiut să-şi conducă naţiunea, glorios sau dimpotrivă, în dispreţul acesteia.
În vremuri tulburi, liderii sunt cei cărora prezentul şi viitorul naţiunii le cer decizii ferme făcând posibilă consemnarea demnă a trecutului. În vreme de criză, lumea aşteaptă ca liderii să acţioneze. Deciziile salvatoare vin de la acei puţini la număr care, exercitându-şi puterea, fac posibilă salvarea celor mulţi.
Obişnuim să spunem că presa este a patra putere în stat datorită rolurilor sale: informează publicul, formează şi influenţează opinia publică şi chiar poate manipula deciziile societăţii căreia îi serveşte.
Ultimul an însă m-a făcut să cred că suntem supuşi şi unei "a cincea puteri în stat": criza. Sigur, în septembrie 2008 am început să vorbim mai ales de criza economică, pentru că a căpătat o amploare neîntâlnită în istorie din 1929 încoace, lovind greu economiile fiecărei naţiuni în parte şi producând efecte însumate cu urmări pe termen lung la nivelul economiei globale. Criza economică a dictat reacţii, acţiuni, decizii ale tuturor liderilor: cei politici şi cei din mediul de afaceri. Criza influenţează şi acum felul în care liderii "desenează" drumul pe care doresc să-şi conducă naţiunile sau companiile.
Parlamentul este mai ocupat ca niciodată de pachetul de legi cu efecte directe în economie, încercând prin desenarea unui nou cadru de reglementare să atenueze şocurile economice produse de colapsul economiei mondiale. Guvernul are ca prioritate obiective pur economice: salvarea unor industrii, salvarea sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii - ameninţat de falimente - salvarea unor sectoare economice intrate în declin. Dar mai ales salvarea bugetului naţional "atacat" de un deficit bugetar acutizat, dezechilibrat de un nivel uriaş al cheltuielilor publice în comparaţie cu nivelul de colectare a veniturilor de la contribuabili, personaje fizice sau juridice.
Justiţia este şi ea afectată de criză: sub ameninţarea unui buget propriu în sărăcire, justiţia face eforturi mari ca judecăţile să poată fi drepte, cauzele economice sporindu-şi frecvenţa de prezenţă în faţa instanţelor.
Cât priveşte presa, aici este evident felul în care criza influenţează comportamentul acesteia: îi face agenda zilnică. Brusc, oamenii sunt mult mai interesaţi de viaţa economică decât de cea politică, socială sau culturală. Brusc, crescând interesul pentru soarta banilor, creşte gradul de acoperire a subiectelor economice de către mass-media, aflate la rândul lor sub ameninţarea scăderilor de bugete de publicitate şi operând reduceri de costuri dramatice. Consecinţe directe ale crizei economice. Care, din această perspectivă, poate fi considerată o „a cincea putere în stat”.

Daniel Apostol, Jurnalist,
Redactor-şef Money Channel