Principiile bunei guvernari - Evolutii europene si studii comparative

INTRODUCERE                                                                            

CAPITOLUL I BUNA GUVERNARE – DELIMITĂRI CONCEPTUALE           

I.1. PREMISELE BUNEI GUVERNĂRI

I.1.1. Guvernarea şi implicaţiile acesteia                         

I.1.1.1. Evoluţie istorică. Conceptul de guvernare din prisma ştiinţelor administrative      

I.1.1.2. „Governance” şi/sau „government”                  

I.1.1.3. Guvernarea în contextul globalizării                 

I.1.2. De la globalizare la guvernare globală. Consecinţe    

I.1.2.1. Conceptul de guvernare globală                      

I.1.2.2. Implicaţiile guvernării globale asupra suveranităţii statelor. Rolul principiului subsidiarităţii

I.1.2.2. Despre bunurile publice globale                       

I.2. CONCEPTUL DE BUNĂ GUVERNARE

I.2.1. Diseminarea instituţională a conceptului de bună guvernare     

I.2.2. Diseminarea doctrinară a conceptului de bună guvernare

I.2.3. Buna guvernare şi buna administrare – o necesară delimitare    

I.3. RELAŢIA BUNA GUVERNARE – DEMOCRAŢIE

II.1. FUNDAMENTELE PRINCIPIILOR BUNEI GUVERNĂRI EUROPENE

II.1.1. Considerente generale privind guvernarea europeană. Evidenţierea conceptelor de guvernare şi bună guvernare la nivel european

II.1.2. Principiile bunei guvernări în Cartea Albă a Guvernării Europene şi Tratatul Instituind o Constituţie pentru Europa

II.1.2.1. Cartea Albă a Guvernării Europene. Enunţarea principiilor bunei guvernări europene      

II.1.2.2. Principiile bunei guvernări în Tratatul instituind o Constituţie Europeană  

II.1.3. Principiile bunei guvernări europene cuprinse în Tratatul de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene 

II.1.3.1. Dispoziţii generale privind buna guvernare şi principiile acesteia cuprinse în noul Tratat European                                                                          

II.1.3.2. Principiul deschiderii                                    

II.1.3.3. Principiul participării                                    

II.1.3.4. Principiul eficienţei                                      

II.1.3.5. Principiul responsabilităţii                              

II.1.3.6. Principiul coerenţei                                      

II.2. PRINCIPIILE BUNEI GUVERNĂRI  PRIN eGUVERNARE

II.2.1. Conceptul de eGuvernare (eGovernment)              

II.2.2. Implementarea în Uniunea Europeană a sistemului de guvernare electronică în cadrul serviciilor publice                                                                             

II.2.3. eParticipare, eDemocraţie, eLegislaţie                  

II.2.4. Considerente privind achiziţiile publice în sistem electronic (Public eProcurement). Rolul acestora în implementarea principiilor bunei guvernări                       

II.2.6. eGuvernare în Finlanda                                      

II.3. PRINCIPIILE BUNEI GUVERNĂRI  ÎN DEZVOLTAREA EUROPEANĂ

II.3.1. Principiile bunei guvernări în dezvoltarea durabilă europeană. Cazul Marii Britanii       

II.3.1.1. Dezvoltare durabilă prin bună guvernare în Marea Britanie  105

II.3.2. Principiile bunei guvernări în politica de dezvoltare regională a Uniunii Europene        

II.4. BUNA GUVERNARE ÎN UNELE STATE EUROPENE

II.4.1. Cehia                                                             

II.4.1.1. Considerente generale                                 

II.4.1.2. Buna guvernare prin reformele administraţiei publice         

II.4.1.3. Buna guvernare prin dezvoltarea sectorului civic    

II.4.1.4. Buna guvernare prin formarea politicilor publice 

II.4.1.5. Buna guvernare prin integrarea în Uniunea Europeană       

II.4.2. Italia                                                              

II.4.3. Croaţia                                                           

II.5. PRINCIPIILE DESCHIDERII  ŞI PARTICIPĂRII ÎN BUNA GUVERNARE EUROPEANĂ

II.5.1. Conceptul de deschidere                                    

II.5.2. Conceptul de participare                                    

II.5.3. Implicaţii ale principiilor deschiderii şi participării: transparenţa şi corupţia     

II.5.4. Aplicarea principiului deschiderii de către instituţiile, organele şi agenţiile Comunităţilor Europene    

II.5.5. Rolul Convenţiei de la Aarhus în realizarea principiilor deschiderii şi participării de către instituţiile şi organismele comunitare                                              

II.5.5.1. Privire comparativă între Regulamentul Consiliului şi Parlamentului European nr. 1049/2001 şi Regulamentul Consiliului şi Parlamentului European nr. 1367/2006    151

II.5.6. Accesul public la documente şi principiul bunei administrări      

III.1. CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE

III.1.1. Responsabilitatea şi tipologia acesteia                 

III.1.1.1. Conceptul de responsabilitate                      

III.1.1.2. „Accountability” versus „Responsibility”          

III.1.1.3. Distincţia dintre responsabilitate, transparenţă şi control 

III.1.1.4. Tipuri de responsabilitate                            

III.1.1.5. Implicaţiile guvernării multi-nivel a Uniunii Europene asupra responsabilităţii

III.2. APLICAREA PRINCIPIILOR RESPONSABILITĂŢII, EFICIENŢEI ŞI EFICACITĂŢII DE CĂTRE BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ ŞI ÎN ŢĂRI EUROPENE

III.2.1. Aplicarea principiilor responsabilităţii, eficienţei şi eficacităţii de către Banca Centrală Europeană  

III.2.1.1. Scurte consideraţii privind cadrul general de organizare şi funcţionare al Băncii Centrale Europene                                                                          

III.2.1.2. Implementarea de către Banca Centrală Europeană a principiului responsabilităţii         188

III.2.1.3. Eficienţa politicii monetare a Băncii Centrale Europene

III.2.1.4. Principiile eficienţei şi eficacităţii în procedurile de achiziţii publice ale Băncii Centrale Europene                                                                          

III.2.2. Eficienţa şi eficacitatea Serviciului public de pompieri din Belgia         198

III.2.3. Eficienţa serviciilor publice de furnizare a apei în Franţa şi Marea Britanie. Rolul Parteneriatului în Serviciile Publice (Public Services Partnership)                 

III.2.3.1. Franţa                                                     

III.2.3.2. Marea Britanie                                           

III.3. ROLUL PRINCIPIILOR PROPORŢIONALITĂŢII ŞI SUBSIDIARITĂŢII  ÎN REALIZAREA UNEI GUVERNĂRI EUROPENE EFICIENTE ŞI EFICACE.  OBIECTIVUL EUROPEAN  „O MAI BUNĂ REGLEMENTARE”  (BETTER REGULATION)

III.3.1. Considerente generale privind proporţionalitatea şi subsidiaritatea în buna guvernare europeană   

III.3.1.1. Conceptul de proporţionalitate                     

III.3.1.2. Conceptul de subsidiaritate                         

III.3.2. Principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii în acquis-ul comunitar

III.3.3. Eficienţă şi eficacitate printr-o mai bună reglementare (better regulation)

III.3.3.1. Necesitatea unei mai bune reglementări în abordarea Cărţii Albe a Guvernării Europene şi altor documente europene                                              

III.3.3.2. Eficienţa reglementărilor europene prin reducerea costurilor. Utilizarea Metodei Costurilor Standard în evaluarea impactului reglementărilor şi o posibilă adaptare a acestuia la nivel european

III.3.3.3. Eficienţa, eficacitatea şi proporţionalitatea – condiţii ale calităţii reglementărilor. Raportul Mandelkern                                                           

IV.1. PREMISE ALE BUNEI GUVERNĂRI  ÎN ROMÂNIA

IV.2. IMPLICAŢII CONTEMPORANE  ALE PRINCIPIILOR BUNEI GUVERNĂRI  ÎN ROMÂNIA. ROLUL SOCIETĂŢII CIVILE

IV.2.1. Principiile bunei guvernări în dezvoltarea capacităţii administrative din România

IV.2.2. Buna guvernare în Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă

IV.2.3. Principiile bunei guvernări în relaţiile de cooperare a României cu alte state şi organizaţii internaţionale

IV.2.3.1. Promovarea bunei guvernări globale

IV.2.3.2. Promovarea principiilor bunei guvernări în cooperarea regională în regiunea Mării Negre

IV.2.4. Buna guvernare versus corupţia în România

IV.3. STUDIU COMPARATIV PRIVIND IMPLEMENTAREA PRINCIPIILOR BUNEI GUVERNĂRI ÎN ROMÂNIA – REPER: INDICATORII BUNEI GUVERNĂRI STABILIŢI  DE EUROSTAT

IV.4. O INVESTIGAŢIE PRIVIND ÎNŢELEGEREA ŞI REALIZAREA PRINCIPIILOR BUNEI GUVERNĂRI ÎN SPAŢIUL RURAL - ASOCIAŢIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ TÎRNAVA MARE, JUDEŢUL MUREŞ

IV.4.1. Abordarea propusă, metodologia, scopul şi ipotezele investigaţiei

IV.4.2. Cadrul teoretic al investigaţiei. Eficienţa şi eficacitatea administraţiei publice din România prin structuri asociative. Rolul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară

IV.4.2.1. Aspecte preliminare privind politica regională în Uniunea Europeană. Privire comparativă cu spaţiul rural                                                                    

IV.4.2.2. Asocierea unităţilor administrativ-teritoriale în asociaţiile de dezvoltare intercomunitară

IV.4.3. Cunoaşterea şi gradul de implementare a principiilor deschiderii, participării şi transparenţei în comunele cuprinzând Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Târnava Mare

IV.4.3.1. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Târnava Mare – prezentare generală

IV.4.3.2. Profilul comparativ al comunelor care alcătuiesc Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Târnava Mare

IV.4.3.3. Studiu aplicativ privind percepţia cetăţenilor asupra principiilor deschiderii, participării şi transparenţei în administraţia publică din mediul rural (Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Târnava Mare)

CONCLUZII ŞI PROPUNERI                                                       

BIBLIOGRAFIE: