Tratat de teoria generala a dreptului - Editia a II-a, revazuta si adaugita

Titlul I

CULTURI, CIVILIZAŢII ŞI DREPT. PARTICULAR

ŞI UNIVERSAL ÎN DREPT

Capitolul I

Cultură, civilizaţie şi drept – coordonate conceptuale

Capitolul II

Momente din istoria dreptului în contextul culturii şi civilizaţiei universale

Secţiunea I

Începuturi. De la animalitate spre umanitate. Reguli juridice în germen

Secţiunea a II-a

Antichitatea

1. Dreptul în Mesopotamia. Codul lui Hammurabi

2. Dreptul în Egiptul antic. Despre procedura de judecată

3. Dreptul şi justiţia în India antică. Legile lui Manu

4. Dreptul în China antică. Unele particularităţi ale regimului juridic chinez

5. Dreptul în antichitatea greacă. Polisul – oraşul stat – democraţia ateniană şi justiţia

6. Dreptul în antichitatea romană. Diviziunile şi izvoarele dreptului roman

6.1. Diviziunile dreptului roman

6.2. Izvoarele dreptului roman

6.2.1. Legea. Legea celor XII table

6.2.2. Jurisprudenţa

6.2.3. Alte izvoare ale dreptului roman

Secţiunea a III-a

Evul Mediu

1. Secvenţe juridice medievale

2. Tribunalul Inchiziţiei

3. Tribunalele secrete

4. Procesele intentate animalelor

Capitolul III

Un tablou caleidoscopic al marilor sisteme de drept în epoca modernă

şi contemporană

1. Criterii şi tipologie

2. Marele sistem de drept romano-germanic

2.1. Dreptul românesc

3 Marele sistem de common-law

3.1. Common-law în Anglia

3.2. Dreptul Statelor Unite ale Americii

4. Dreptul comunitar european – realitate tipologică contemporană

5. Marele sistem de drept „socialist”

6. Sistemele juridice religioase şi tradiţionale

6.1. Dreptul musulman

6.2. Dreptul hindus

6.3. Dreptul japonez tradiţional

6.4. Dreptul african cutumiar

PANORAMA GÂNDIRII JURIDICE. GÂNDITORI,

ŞCOLI ŞI CURENTE DESPRE UNIVERSUL JURIDIC

Capitolul I

Momente din istoria gândirii juridice

Secţiunea I

Din antichitate

1. Moise (sec. XV sau XIII î.Ch.)

2. Solon (640 î.Ch. – 558 î.Ch.)

3. Socrate (469 î.Ch. – 399 î.Ch.)

4. Platon (427 î.Ch. – 347 î.Ch.)

4.1. Criton (fragment)

5. Aristotel (384 î.Ch. – 322 î.Ch.)

5.1. Etica nicomahică (fragment)

6. Cicero (106 î.Ch. –43 î.Ch.)

6.1. Despre legi (fragment)

Secţiunea a II-a

Din Evul Mediu

1. Aureliu Augustin (354 – 430)

2. Toma d’Aquino (1228 – 1274)

Secţiunea a III-a

Din Epoca modernă

1. Machiavelli (1469 – 1527)

2. Jean Bodin (1530 – 1596)

3. Hugo Grotius (1583 – 1645)

4. Thomas Hobbes (1588 – 1679)

5. John Locke (1623 – 1704)

6. Charles Montesquieu (1689 – 1755)

6.1. Despre spiritul legilor (fragment)

7. Jean Jacques Rousseau (1712 – 1778)

8. Immanuel Kant (1724 – 1804)

8.1. Scrieri moral politice (fragment)

9. Georg WiIhem Friedrich Hegel (1770 – 1831)

9.1. Principiile filosofiei dreptului (fragment)

10. Friedrich Karl von Savigny (1779 – 1861)

11. Rudolf von Ihering (1818 – 1892)

11.1. Lupta pentru drept (fragment)

Secţiunea a IV-a

Din Epoca contemporană

1. Emile Durkheim (1858 – 1917)

2. Eugen Ehrlich (1862 – 1922)

 3. Francois Geny (1861 – 1954)

4. Nicolae Titulescu (1882 – 1941)

5. Mircea Djuvara (1886 – 1944)

6. Georgio del Vecchio (1878 – 1970)

6.1. Justiţia (fragment)

7. Hans Kelsen (1881 – 1973)

7.1. Teoria generală a statului (fragment)

8. Jean Carbonier

9. H. L. A. Hart

10.J. Rawls

11. Habermas

De la gânditori la şcoli şi curente în universul juridic

1. Şcoala dreptului natural

2. Idealismul în drept

3. Şcoala istorică a dreptului

4. Orientarea biologică în drept

5. Pozitivismul în drept

5.1. Utilitarismul

5.2. Pozitivismul sociologic

5.3. Pozitivismul pragmatic

5.3.1. Realismul juridic american

5.3.2. Realismul juridic scandinav

5.4. Pozitivismul analitic

Titlul III

LOCUL ŞI ROLUL DREPTULUI ÎN SOCIETATE

Capitolul I

Identitatea dreptului reflectată în definiţiile dreptului

Capitolul II

Factorii de configurare a dreptului. Despre fundamentele dreptului

Capitolul III

Esenţă, conţinut şi formă în drept

Capitolul IV

Scop, ideal şi funcţie în drept

Capitolul V

Finalităţile dreptului

DREPTUL ÎN SISTEMUL NORMATIV SOCIAL

Capitolul I

Normă şi societate

Capitolul II

Ordinea normativă şi sistemul normativ social

Capitolul III

Ordinea juridică – ordine normativă specifică

Capitolul IV

Principalele tipuri de norme sociale din perspectivă juridică

1. Normele tehnice

2. Normele obişnuielnice

3. Normele de convieţuire socială

4. Normele deontologice

5. Normele organizaţiilor sociale nestatale

Capitolul V

Norme morale şi norme juridice

Capitolul VI

Religie şi drept

Secţiunea I

Homo religiosus. Religie şi religii

1.1 Iudaismul

1.2 Creştinismul

1.3 Islamismul

1.4 Hinduismul

1.5 Budismul

Secţiunea a II-a

Drept şi religie. Evoluţia raporturilor dintre normele juridice şi normele religioase        198

Titlul V

DREPTUL ŞI STATUL

Capitolul I

Consideraţii generale despre stat

Capitolul II

Corelaţia stat – drept

Capitolul III

Drept şi putere politică

Capitolul IV

Statul de drept

1. „Statul de drept” – percepţii, definiţii şi trăsături definitorii

2. Statul de drept – idee, modele şi construcţie

3. Existenţa contemporană a statului de drept între dificultăţi şi perspective

CUNOAŞTEREA DREPTULUI

Capitolul I

Perspective, forme şi niveluri de cunoaştere juridică

Capitolul II

Drept, juridicitate, fenomen juridic

Capitolul III

Sistemul ştiinţelor juridice. Implicaţii privind obiectul cunoaşterii juridice

1. Statutul epistemologiei juridice

2. Raţionalitatea ştiinţifică în aria juridicităţii

Capitolul IV

Cercetarea ştiinţifică a fenomenului juridic

1. Metodologia ca temă de reflecţie în doctrina juridică românească

2. Metodele şi metodologiile în câmpul filosofiei şi ştiinţei

2.1. Metoda – semnificaţii şi evoluţii conceptuale

2.2. Abordări privind metoda în filosofia contemporană

2.3. Metodele în drept

2.3.1.Metoda logică

2.3.2.Metoda istorică

2.3.3.Metoda sociologică

2.3.4.Metoda informaţională

2.3.5.Metoda sistemică

2.4. Orizonturi şi opţiuni metodologice în filosofie şi ştiinţă

2.5. De la „metodologia-labirint” la abordarea selectivă a regulilor metodologice

în cercetarea juridică

3. Despre validitatea cunoaşterii juridice

3.1. Despre sensurile validităţii

3.2. Argumentare şi validitate în domeniul juridic

3.3.Cunoaştere adevărată – cunoaştere validă. Criteriile şi semnificaţiile

adevărului din perspectiva validării demersului ştiinţific

3.4. Pluralitatea criteriilor de validare şi demersul ştiinţific în domeniul juridic

Capitolul V

Revoluţia informatică şi dreptul

1. Informaţie, informatică şi societate informaţională

2. Calculatoarele şi dreptul

3. Criminalitatea informatică şi dreptul informatic

4. Internetul din perspectiva juridicităţii

Capitolul VI

Filosofia dreptului şi ştiinţa juridică

1. Filosofia ca mişcare liberă a spiritului

2. Filosofie şi ştiinţă

3. Filosofie şi drept. Obiectul şi problematica filosofiei dreptului

4. Filosofia dreptului şi teoria generală a dreptului

Capitolul VII

Incursiune metodică în domeniul teoriei generale a dreptului

1. Întrebări

2. Problematică

3. Obiect

4. Itinerare

Teoria generală a dreptului – abordări doctrinare şi disciplină de învăţământ

1. Evoluţii şi interogaţii

2. Statutul actual al teoriei generale a dreptului ca disciplină de învăţământ.

Capitolul IX

Învăţând dreptul

1. Fundamente şi obiective

2. Despre strategia studiului

3. Atitudinea faţă de metodele şi tehnicile de muncă intelectuală

4. Limbajul juridic – limbaj specializat. Implicaţii metodologice

5. Spre un arsenal metodologic propriu

5.1. Metoda carteziană

5.2. Studiul de caz

5.3. Instruirea programată

5.3.1.eLearning

5.4. Eroarea, resursă a cunoaşterii

5.5. Autointerogaţie şi problematizare

5.6. Producţia de idei – metoda lui A. Osborn

5.7. Inepuizabilitatea lecturii

5.8. Judecaţi-l pe ... Iago!

6. Comportamentul metodic şi factorii de personalitate

Capitolul X

De la învăţarea dreptului la practicarea dreptului. Despre profesiunile

juridice în România

Titlul VI

CONCEPTE DEFINITORII ALE DREPTULUI

Capitolul I

Principiile dreptului

1. Concept, origini, importanţă

2. Clasificarea principiilor dreptului

3. Prezentarea unor abordări sistematice ale principiilor generale ale dreptului

Capitolul II

Norma juridică

1. Conceptul de normă juridică şi trăsăturile acesteia

2. Structura normei juridice

3. Unele exigenţe formale şi informale ale normei juridice

4. Clasificarea normelor juridice

5. Acţiunea normelor juridice în timp

6. Acţiunea normelor juridice în spaţiu şi asupra persoanelor

Capitolul III

Izvoarele dreptului

1. Conceptul de izvor al dreptului

2. Obiceiul juridic (cutuma)

3. Legea şi celelalte acte normative

4. Alte izvoare ale dreptului

4.1. Precedentul judiciar şi practica judiciară

4.2. Contractul normativ

4.2.1.Contractul colectiv de muncă

4.2.2.Tratatul internaţional

4.3. Doctrina juridică

Raportul juridic

1. Conceptul raportului juridic

2. Subiectele raportului juridic

3. Conţinutul raportului juridic

4. Obiectul raportului juridic

5. Faptele juridice

Capitolul V

Sistemul dreptului

2. Componentele de sistem ale dreptului

3. Diviziunile generale ale dreptului

4. Ramurile dreptului contemporan şi ale dreptului românesc actual

Capitolul VI

Tehnica elaborării normelor juridice

1. Tehnica legislativă şi tehnica juridică

2. Concepte şi procedee de tehnică legislativă

3. Principiile procesului de elaborare a actelor normative

4. Părţile constitutive şi structura internă a actelor normative

5. Limbaj şi stil în elaborarea actelor normative

6. Sistematizarea actelor normative

Capitolul VII

Realizarea dreptului

1. Conceptul realizării dreptului

2. Formele realizării dreptului

3. Aplicarea dreptului de către organele competente

4. Aplicarea dreptului prin analogie

Capitolul VIII

Interpretarea normelor juridice

1. Conceptul interpretării normelor juridice

2. Formele interpretării normelor juridice

3. Metodologia interpretării normelor juridice

4. Rezultatele interpretării

5. Spiritul şi litera legii. Abuzul de drept şi frauda la lege

6.Câteva coordonate contemporane privind interpretarea juridică

Capitolul IX

Răspunderea juridică

1. Conceptul răspunderii juridice

2. Formele răspunderii juridice

3. Condiţiile răspunderii juridice

Titlul VIII

PROTAGONIŞTII FENOMENULUI JURIDIC

Capitolul I

Homo juridicus – dimensiunea juridică a existenţei umane

Capitolul II

Autoritatea judecătorească

Capitolul III

Procesul judiciar

1. Procesul penal

2. Procesul civil

3. Unele coordonate contemporane ale activităţii jurisdicţionale

Capitolul IV

Sancţiunea juridică

DREPTUL ŞI VALORILE SOCIALE

Capitolul I

Scurtă incursiune în lumea valorii

Capitolul II

Pluralismul valorilor sociale

Capitolul III

Despre perspectiva axiologică sistemică

Capitolul IV

Drept şi valoare

1. Noma juridică şi valoarea

2. Faptul juridic şi valoarea

3. Raportul juridic şi valoarea

Titlul X

UN POSIBIL SISTEM VALORIC CARE ORIENTEAZĂ DREPTUL

Capitolul I

Adevărul juridic

1. Dimensiunile adevărului

2. Statutul axiologic al adevărului

3. Adevăr şi juridicitate

Capitolul II

Libertatea din perspectiva juridicităţii

1. Ideea de libertate şi coordonatele ei valorice

2. Libertate şi drept

Capitolul III

Justiţia – valoare originară a dreptului

Capitolul IV

Securitatea juridică

Capitolul V

Binele public

Capitolul VI

Demnitatea umană – ca expresie valorică sincretică a finalităţilor dreptului

Titlul XI

DREPTUL ŞI CONTEMPORANEITATEA

Capitolul I

Despre drepturi şi libertăţi la începutul mileniului III

1. Consideraţii generale despre problematica drepturilor omului

2. Drepturile omului – garanţii şi vulnerabilităţi

3. Elemente privind strategia de viitor în materia drepturilor omului

Capitolul II

Tendinţele viitorului şi provocările adresate dreptului

Bibliografie selectivă