Tratat de procedura penala. Partea generala - Editia a II-a, revazuta si adaugita

CAPITOLUL I. Noţiunea şi  sistemul procesului penal  şi ale dreptului procesual penal

Secţiunea I. Procesul penal ca mijloc de realizare  a justiţiei penale

§ 1. Definiţia procesului penal

§ 2. Analiza definiţiei procesului penal

§ 3. Fazele procesului penal român

3.1. Noţiunea de fază a procesului penal

3.2. Organele judiciare care îşi desfăşoară activitatea în fiecare fază a procesului penal şi limitele fazelor procesului penal

3.3. Forme atipice ale procesului penal

Secţiunea a II-a. Dreptul procesual penal. Legăturile dreptului procesual penal cu alte ramuri ale dreptului

§ 1. Noţiunea, obiectul şi sarcinile dreptului procesual penal

1.1. Noţiunea de drept procesual penal

1.2. Obiectul dreptului procesual penal

1.3. Sarcinile dreptului procesual penal

§ 2. Legăturile dreptului procesual penal cu alte ramuri de drept

Secţiunea a III-a. Faptele şi raporturile juridice procesual penale

§ 1. Noţiunea şi clasificarea faptelor juridice procesual penale

1.1. Noţiunea de fapt juridic procesual penal

1.2. Clasificarea faptelor juridice procesual penale

§ 2. Noţiunea, elementele şi trăsăturile raporturilor juridice procesual penale

2.1. Noţiunea de raport juridic procesual penal

2.2. Structura raporturilor juridice procesual penale

2.3. Trăsăturile raporturilor juridice procesual penale

Secţiunea a IV-a. Ştiinţa dreptului procesual penal. Sarcinile ştiinţei dreptului procesual penal. Legăturile ştiinţei dreptului procesual penal cu ştiinţe auxiliare ale dreptului

§ 1. Noţiunea, obiectul şi metodele ştiinţei dreptului procesual penal

1.1. Noţiunea şi obiectul ştiinţei dreptului procesual penal

1.2. Metodele ştiinţei dreptului procesual penal

§ 2. Părţile ştiinţei dreptului procesual penal

§ 3. Sarcinile ştiinţei dreptului procesual penal

§ 4. Legăturile ştiinţei dreptului procesual penal cu ştiinţe auxiliare ale dreptului

4.1. Consideraţii preliminare

4.2. Legătura cu criminalistica

4.3. Legătura cu medicina legală

4.4. Psihiatria judiciară

4.5. Psihologia judiciară

§ 1. Consideraţii preliminare

§ 2. Izvoarele juridice ale dreptului procesual penal

2.1. Constituţia

2.2. Codul de procedură penală

2.3. Codul penal

2.4. Codul de procedură civilă şi Codul civil

2.5. Legile de organizare judiciară

2.6. Decretele cu putere de lege care conţin dispoziţii procesuale

2.7. Tratatele şi convenţiile internaţionale

Secţiunea a VI-a. Interpretarea normelor juridice procesual penale

§ 1. Consideraţii preliminare

§ 2. Felul interpretării

Secţiunea a VII-a. Aplicarea legii procesual penale române în spaţiu şi timp

§ 1. Consideraţii preliminare

§ 2. Aplicarea legii procesual penale române în spaţiu

2.1. Consideraţii generale

2.2. Principiul teritorialităţii legii procesual penale române

2.3. Excepţii de la principiul teritorialităţii legii procesual penale române

§ 3. Aplicarea legii procesual penale române în timp

3.1. Consideraţii generale

3.2. Principiul activităţii legii procesual penale române

3.3. Situaţiile tranzitorii şi dispoziţiile tranzitorii

CAPITOLUL al II-lea. Principiile fundamentale care stau la baza  procesului penal în România

Secţiunea I. Noţiunea şi sistemul principiilor fundamentale  ale procesului penal

§ 1. Noţiunea de principiu fundamental al procesului penal

§ 2. Sistemul principiilor fundamentale ale procesului penal român

Secţiunea a II-a. Conţinutul principiilor fundamentale ale  procesului penal român

§ 1. Legalitatea procesului penal

§ 2. Prezumţia de nevinovăţie

§ 3. Principiul aflării adevărului

§ 4. Principiul oficialităţii

§ 5. Rolul activ al organelor judiciare penale

§ 6. Garantarea libertăţii persoanei

§ 7. Respectarea demnităţii umane

§ 9. Egalitatea persoanelor în procesul penal

§ 10. Operativitatea în procesul penal

§ 11. Limba în care se desfăşoară procesul penal

§ 12. Dreptul la un proces echitabil

§ 13. Interdependenţa principiilor fundamentale ale procesului penal

Secţiunea I. Consideraţii generale  privind participanţii în procesul penal

§ 1. Noţiunea de participanţi în procesul penal

§ 2. Succesorii, reprezentanţii şi substituiţii procesuali

2.1. Succesorii

2.2. Reprezentanţii

2.3. Substituiţii procesuali

Secţiunea a II-a. Organele judiciare

§ 1. Consideraţii introductive

§ 2. Instanţele judecătoreşti

2.1 Consideraţii preliminare

2.2 Organizarea instanţelor judecătoreşti

2.3 Compunerea completelor de judecată

2.3.1 Sublinieri de ordin terminologic

2.3.2. Dispoziţii generale privind alcătuirea şi modul de lucru al completelor de judecată

2.3.3. Numărul judecătorilor din completele de judecată

2.3.4. Consecinţe ale nerespectării dispoziţiilor legale privind alcătuirea completelor de judecată

§ 3. Ministerul Public

3.1 Consideraţii preliminare

3.2. Principiile în conformitate cu care îşi desfăşoară activitatea Ministerul Public

3.3. Organizarea Ministerului Public

3.4. Atribuţiile Ministerului Public

3.5. Corpul magistraţilor

§ 4. Organele de cercetare penală

4.1. Consideraţii preliminare

4.2. Organizarea şi funcţionarea organelor de cercetare penală

4.2.1. Organele de cercetare ale Poliţiei judiciare

4.2.2. Organele de cercetare penală speciale

4.3 Atribuţiile organelor de cercetare penală în cadrul procesului penal

Secţiunea a III-a. Părţile în procesul penal

§ 1. Noţiunea de parte în procesul penal

§ 2. Învinuitul

§ 3. Inculpatul

3.1. Noţiune

3.2. Obligaţiile şi drepturile inculpatului în procesul penal

§ 4. Partea vătămată

4.1. Noţiune

4.2 Constituirea părţii vătămate în procesul penal

4.3 Drepturile şi obligaţiile părţii vătămate în procesul penal

5.1. Noţiune

5.2. Constituirea părţii civile în procesul penal

5.2.1. Avantajele constituirii părţii civile în procesul penal

5.2.2. Cine poate avea calitatea de parte civilă în cadrul procesului penal

5.2.3. Momentul până la care se poate constitui partea civilă

5.2.4. Modalitatea de constituire a părţii civile

5.2.5. Drepturile şi îndatoririle părţii civile

§ 6. Partea responsabilă civilmente

6.1. Noţiune

6.2. Răspunderea pentru fapta altuia în temeiul dispoziţiilor Codului civil

6.2.1. Răspunderea părinţilor pentru copiii lor minori

6.2.2. Răspunderea comitenţilor pentru prepuşii lor

6.2.3. Răspunderea institutorilor pentru faptele elevilor şi cea a meşteşugarilor pentru faptele ucenicilor

6.3. Răspunderea pentru fapta altuia în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 22/1969, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 54/1994

6.4. Răspunderea pentru fapta altuia în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România

6.5. Momentul până la care se poate constitui partea responsabilă civilmente în procesul penal

6.6. Modalităţile în care perso

6.7. Obligaţiile şi drepturile părţii responsabile civilmente în procesul penal    

Secţiunea a IV-a. Apărătorul în procesul penal

§ 1. Apărătorul ca participant la desfăşurarea procesului penal

§ 2. Asistenţa juridică

2.1. Noţiune

2.2. Felurile asistenţei juridice

2.2.1. Asistenta juridică facultativă

2.2.2. Asistenţa juridică obligatorie

§ 3. Reprezentarea

3.1. Noţiune

3.2. Felurile reprezentării

3.2.1. Reprezentarea convenţională (voluntară)

3.2.2. Reprezentarea legală (necesară)

§ 5. Drepturile şi obligaţiile apărătorului în cadrul procesului penal

5.1. Drepturile şi obligaţiile apărătorului învinuitului sau inculpatulu

5.2. Drepturile şi obligaţiile apărătorului părţii vătămate, părţii civile şi părţii responsabile civilmente

CAPITOLUL al IV-lea. Acţiunile în procesul penal

Secţiunea I. Acţiunea în justiţie

§ 1. Noţiunea de acţiune în justiţie

§ 2. Dreptul lezat şi acţiunea în justiţie

§ 3. Dreptul la acţiune şi cererea în justiţie

§ 4. Factorii acţiunii în justiţie

Secţiunea a II-a. Acţiunea penală

§ 1. Noţiunea de acţiune penală

§ 2. Obiectul şi subiecţii acţiunii penale

2.1. Obiectul acţiunii penale

§ 3. Trăsăturile acţiunii penale

§ 4. Momentele desfăşurării acţiunii penale

4.1. Punerea în mişcare a acţiunii penale

4.1.1. Momentul în care poate fi pusă în mişcare acţiunea penală

4.1.2. Procedura de punere în mişcare a acţiunii penale

4.2. Exercitarea acţiunii penale

4.3. Stingerea acţiunii penale

4.3.1. Consideraţii preliminare

4.3.2. Cauzele care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau care sting acţiunea penală

Secţiunea a III-a. Acţiunea civilă

§ 1. Noţiunea de acţiune civilă în procesul penal

§ 2. Condiţiile exercitării acţiunii civile în procesul penal

2.1. Infracţiunea trebuie să fi cauzat un prejudiciu material sau moral

2.2. Între infracţiunea săvârşită şi prejudiciul cerut a fi acoperit să existe legătură de cauzalitate

2.3. Prejudiciul să fie cert

2.4. Prejudiciul să nu fi fost reparat

2.5. Să existe manifestarea de voinţă din partea persoanei juridice sau a persoanei fizice cu capacitate deplină de exerciţiu de a fi despăgubită.................

3.1. Obiectul acţiunii civile

3.1.1. Consideraţii preliminare

3.1.2. Repararea în natură a pagubei cauzată prin infracţiune

3.1.3. Repararea pagubei prin plata unei despăgubiri băneşti

3.1.4. Problema reparării daunelor morale

3.2. Subiecţii acţiunii civile

§ 4. Exercitarea acţiunii civile

4.1. Dreptul de opţiune în exercitarea acţiunii civile

4.2. Exercitarea acţiunii civile din oficiu

4.3. Exercitarea acţiunii civile la instanţa civilă

4.4. Raportul dintre acţiunea penală şi acţiunea civilă

§ 5. Rezolvarea acţiunii civile în cadrul procesului penal

5.1. Consideraţii preliminare

5.2. Instanţa nu acordă despăgubiri civile

5.3. Instanţa admite acţiunea civilă în total sau în parte

5.4. Instanţa respinge acţiunea civilă ca lipsită de temei

5.5. Instanţa nu soluţionează acţiunea civilă

CAPITOLUL al V-lea. Competenţa în materie penală

Secţiunea I. Noţiunea de competenţă şi formele competenţei

§ 1. Noţiunea de competenţă

§ 2. Formele competenţei

2.1. Consideraţii preliminare

2.2. Formele fundamentale ale competenţei

2.2.1. Competenţa funcţională (ratione oficii)

2.2.2. Competenţa materială (ratione materiae)

2.2.3. Competenţa teritorială (ratione loci)

2.3. Formele subsidiare ale competenţei

2.3.1. Competenţa personală (ratione personae)

2.3.2. Competenţa specială

2.3.3. Competenţa excepţională

Secţiunea a II-a. Competenţa funcţională, materială şi personală  a instanţelor judecătoreşti

§ 1. Consideraţii preliminare

§ 2. Competenţa instanţelor civile

2.1. Competenţa judecătoriilor

2.2. Competenţa tribunalelor specializate

2.3. Competenţa tribunalelor

2.4. Competenţa curţii de apel

3.1. Consideraţii preliminare

3.2. Competenţa tribunalului militar

3.3. Competenţa Tribunalului Militar Teritorial

3.4. Competenţa Curţii  Militare de Apel

§ 4. Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Secţiunea a III-a. Probleme legate de competenţa în materie penală

§ 1. Prorogarea de competenţă

1.1. Consideraţii preliminare

1.2. Conexitatea şi indivizibilitatea

1.2.1. Conexitatea

1.2.2. Indivizibilitatea

1.2.3. Disjungerea

1.3. Chestiunile prealabile

1.4. Prorogarea de competenţă în cazul schimbării încadrării juridice sau a schimbării calificării faptei

§ 2. Incompatibilitatea, abţinerea şi recuzarea

2.1. Consideraţii preliminare

2.2. Incompatibilitatea

2.2.1. Incompatibilitatea judecătorilor

2.2.2. Incompatibilitatea procurorului, a organului de cercetare penală, a magistratului-asistent şi a grefierului

2.2.3. Incompatibilitatea expertului şi interpretului

2.3. Abţinerea

2.4. Recuzarea

2.5. Procedura de soluţionare a cererii de abţinere sau recuzare în cursul judecăţii

2.6. Procedura de soluţionare a cererii de abţinere sau de recuzare în cursul urmăririi penale

2.7. Sancţionarea incompatibilităţii

§ 3. Declinarea de competenţă, conflictele de competenţă şi excepţiile de necompetenţă

3.1. Declinarea de competenţă

3.2. Conflictele de competenţă

3.3. Excepţiile de necompetenţă

4.1. Noţiunea şi temeiul strămutării

4.2. Procedura strămutării

§ 5. Desemnarea altei instanţe pentru judecarea cauzei  (art. 61¹)          5

Capitolul al VI-lea. Probele şi mijloacele de probă  în procesul penal     5

Secţiunea I. Probele

§1. Noţiunea, importanţa şi clasificarea probelor în procesul penal

1.1. Noţiunea de probă în procesul penal

1.2. Importanţa probelor în procesul penal

1.3. Clasificarea probelor

§2. Obiectul probaţiunii

2.1. Noţiunea de obiect al probaţiunii

2.2. Faptele şi împrejurările care formează obiectul probaţiunii

2.3. Faptele similare, auxiliare şi negative

2.4. Faptele şi împrejurările care nu pot forma obiectul probaţiunii

2.5. Faptele şi împrejurările care nu trebuie dovedite

2.5.1. Există dispensă de probă în cazul prezumţiilor legale absolute

2.5.2. Faptele evidente şi cele notorii nu trebuie dovedite, existând dispensa de probă

2.5.3. Faptele necontestate

2.6. Pertinenţa, concludenţa şi utilitatea probelor

§3. Sarcina probaţiunii

§4. Aprecierea probelor

Secţiunea a II-a. Mijloacele de probă

§1. Noţiunea şi importanţa mijloacelor de probă în procesul penal

§2. Declaraţiile părţilor şi ale martorilor

2.1. Declaraţiile învinuitului sau ale inculpatului

2.1.1. Noţiune şi importanţă

2.1.2. Procedura de obţinere a declaraţiilor învinuitului sau inculpatului

2.1.3. Valoarea probatorie a declaraţiilor învinuitului sau inculpatului

2.2. Declaraţiile părţii vătămate, părţii civile şi părţii responsabile civilmente

2.2.1. Noţiune şi importanţă

2.2.2. Procedura de obţinere a declaraţiilor părţii vătămate, părţii civile şi ale părţii responsabile civilmente

2.2.3. Modalităţi speciale de ascultare a părţii vătămate şi a părţii civile

2.2.4. Valoarea probatorie a declaraţiilor părţii vătămate, părţii civile şi ale părţii responsabile civilmente

2.3. Declaraţiile martorilor

2.3.1. Noţiunea şi importanţa declaraţiilor martorilor în procesul penal

2.3.2. Obligaţiile şi drepturile martorilor

2.3.3. Persoanele care nu pot fi ascultate ca martor

2.3.4. Persoane care nu sunt obligate să depună ca martor

2.3.5. Procedura de ascultare a martorilor

2.3.6. Valoarea probatorie a declaraţiilor martorilor

2.3.7. Dispoziţii speciale privind ascultarea martorilor în situaţia în care persoana acestora este protejată

2.4.1. Confruntarea

2.4.2. Procedura confruntării

2.4.3. Folosirea interpreţilor

§3. Înscrisurile şi mijloacele materiale de probă

3.1. Înscrisurile ca mijloace de probă

3.1.1. Noţiune şi importanţă

3.1.2. Valoarea probatorie a înscrisurilor ca mijloace de probă

3.2. mijloacele materiale de probă

3.2.1. Noţiune şi importanţă

3.2.2. Valoarea probatorie a mijloacelor de probă

§4. Interceptările şi înregistrările audio sau video

4.1. Precizări prealabile

4.2. Interceptările şi înregistrările audio

4.3. Alte înregistrări

4.4. Verificarea înregistrărilor audio sau de imagini

§5. Procedee de descoperire şi de ridicare a înscrisurilor şi mijloacelor materiale de probă

5.1. Ridicarea de obiecte şi înscrisuri

5.2. Percheziţia

5.2.1. Consideraţii preliminare

5.2.2. Procedura efectuării percheziţiei şi ridicarea de obiecte sau înscrisuri

5.3. Cercetarea la faţa locului

5.3.1. Noţiune şi importanţă

5.3.2. Procedura cercetării la faţa locului

5.4. Reconstituirea

5.4.1. Noţiune şi importanţă

5.4.2. Procedura reconstituirii

§6. Constatările tehnico-ştiinţifice, medico-legale şi expertizele

6.1. Constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale

6.1.1. Constatările tehnico-ştiinţifice

6.1.2. Constatările medico-legale

6.2. Expertizele

6.2.1. Noţiune şi importanţă

6.2.2. Felurile expertizei

6.2.3. Procedura expertizei

§7. Alte instituţii legate de administrarea probelor în procesul penal

7.1. Consideraţii preliminare

7.2. Comisia rogatorie

7.2.1. Noţiune şi importanţă

7.2.2. Condiţiile în care poate fi dispusă o comisie rogatorie şi actele ce pot face obiectul acesteia

7.2.3. Procedura de efectuare a comisiei rogatorii

7.3. Delegarea

7.4. Martori asistenţi

7.4.1. Consideraţii preliminare

7.4.2. Noţiune, funcţionalitate şi reglementare

Secţiunea I. Aspecte cu caracter introductiv

§1. Noţiunea şi importanţa măsurilor procesuale

§2. Clasificarea măsurilor procesuale

Secţiunea a II-a. Măsurile preventive

§1. Consideraţii cu caracter introductiv

§2. Luarea, înlocuirea, revocarea şi încetarea de drept a măsurilor de prevenţie

2.1. Luarea măsurilor de prevenţie

2.1.1. Condiţiile în care se pot lua măsurile de prevenţie

2.1.2. Organele judiciare care pot lua măsurile de prevenţie şi actele prin care pot fi luate aceste măsuri

2.2. Înlocuirea, revocarea şi încetarea de drept a măsurilor de prevenţie

2.2.1. Înlocuirea măsurilor de prevenţie

2.2.2. Revocarea măsurilor de prevenţie

2.2.3. Încetarea de drept a măsurilor de prevenţie

2.3. Căile de atac împotriva actelor procesuale prin care se dispune asupra luării, revocării sau încetării de drept a măsurilor de prevenţie

2.3.1. Consideraţii preliminare

2.3.2. Plângerea împotriva ordonanţei organului de cercetare penală sau a procurorului privind măsura reţinerii

2.3.3. Plângerea împotriva ordonanţei procurorului privind măsurile preventive prevăzute în art. 136 lit. b) şi c)

2.3.4. Calea de atac împotriva încheierii privind măsurile preventive

§3. Măsurile preventive privite în special

3.1. Reţinerea

3.2. Obligarea de a nu părăsi localitatea

3.3. Obligarea de a nu părăsi ţara

3.4. Arestarea preventivă

3.4.1. Arestarea învinuitului

3.4.2. Arestarea inculpatului

3.5. Dispoziţii speciale privind măsurile preventive

3.5.1. Dispoziţii speciale pentru minori

3.5.2. Dispoziţii speciale pentru persoanele juridice

§4. Liberarea provizorie sub control judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune

4.1. Condiţiile liberării provizorii sub control judiciar

4.2. Condiţiile liberării provizorii pe cauţiune

4.3. Procedura liberării provizorii sub control judiciar şi a liberării provizorii pe cauţiune

4.3.1. Titularii cererii de liberare provizorie şi intervalul de timp în care poate fi făcută

4.3.2. Conţinutul cererii de liberare provizorie şi organul judiciar competent să o rezolve

4.3.3. Activitatea desfăşurată de instanţă privind rezolvarea cererii de liberare provizorie

4.3.4. Revocarea liberării provizorii

§1. Luarea măsurilor de ocrotire

§2. Luarea măsurilor de siguranţă în timpul desfăşurării procesului penal

2.1. Condiţiile în care pot fi luate măsurile de siguranţă

2.2. Procedura luării măsurilor de siguranţă

Secţiunea a IV-a. Măsurile asigurătorii, restituirea lucrurilor şi  restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii

§1. Măsurile asigurătorii

1.1. Noţiune, importanţă şi funcţionalitate

1.2. Bunurile asupra cărora se pot lua măsuri asigurătorii

1.3. Bunurile asupra cărora nu se pot lua măsuri asigurătorii

1.4. Procedura de luare a măsurilor asigurătorii în general

1.5. Organele care duc la îndeplinire măsurile asigurătorii

1.6. Procedurile de luare a măsurilor asigurătorii, privite în special

1.6.1. Sechestrul penal propriu-zis

1.6.2. Poprirea

1.6.3. Inscripţia ipotecară

1.6.4. Contestarea măsurii asigurătorii

§ 2. Restituirea lucrurilor şi restabilirea situaţiei anterioare

2.1. Restituirea lucrurilor

2.2. Restabilirea situaţiei anterioare

CAPITOLUL al VIII-lea. Actele procesuale   şi procedurale comune

Secţiunea I. Actele procesuale şi actele procedurale

§1. Noţiunea de act procesual şi de act procedural

§2. Acte procedurale comune

2.1. Citaţia

2.1.1. Noţiune şi importanţă

2.1.2. Conţinutul citaţiei

2.1.3. Locul de citare

2.1.4. Înmânarea citaţiei

2.2. Comunicarea altor acte procedurale

2.3. Mandatul de aducere

§3. Modificarea actelor procedurale, îndreptarea erorilor materiale şi înlăturarea unor omisiuni vădite

3.1. Modificarea actelor procedurale

3.2. Îndreptarea erorilor materiale

3.3. Înlăturarea unor omisiuni vădite

§1. Consideraţii preliminare

§2. Termenele în procesul penal

2.1. Noţiune

2.2.Clasificarea termenelor

2.3. Modul de calcul al termenelor

2.3.1. Calculul termenelor substanţiale

2.3.2. Calculul termenelor procedurale

2.4. Acte considerate ca făcute în termen

§3. Sancţiunile procedurale penale

3.1. Noţiunea de sancţiune procedurală penală

3.2. Inexistenţa

3.3. Decăderea

3.4. lnadmisibilitatea

3.5. Nulităţile

3.5.1. Noţiune

3.5.2. Clasificarea nulităţilor

3.5.3. Condiţiile generale ale nulităţilor

3.5.4. Nulităţile relative

3.5.5. Nulităţile absolute

3.5.6. Efectele nulităţilor

Secţiunea a III-a. Cheltuielile judiciare şi amenda judiciară

§1. Cheltuieli judiciare

1.1. Noţiune

1.2. Plata cheltuielilor avansate de stat în caz de condamnare

1.3. Plata cheltuielilor avansate de stat în caz de achitare sau de încetare a procesului penal

1.3.1. Plata cheltuielilor avansate de stat în caz de achitare

1.3.2. Plata cheltuielilor avansate de stat în caz de încetare a procesului penal

1.3.3. Cazuri speciale privind plata cheltuielilor judiciare avansate de stat

1.4. Plata cheltuielilor judiciare făcute de părţi

1.4.1. Suportarea cheltuielilor judiciare făcute de părţi în caz de condamnare

1.4.2. Suportarea cheltuielilor judiciare făcute de părţi în caz de achitare

1.4.3. Suportarea cheltuielilor judiciare făcute de părţi în celelalte cazuri

§2. Amenda judiciară