Rolul consiliului de securitate in mentinerea pacii si securitatii internationale

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE

CAPITOLUL I

DREPTUL RĂZBOIULUI ŞI DREPTUL PĂCII

SECŢIUNEA I

ÎNAINTE DE ADOPTAREA CARTEI NAŢIUNILOR UNITE

1.1. RĂZBOIUL. SCURT ISTORIC

1.2. CE ESTE RĂZBOIUL ? PRINCIPALELE ACCEPŢIUNI

1.3. DREPTUL RĂZBOIULUI ŞI DREPTUL PĂCII

1.3.1. Reglementarea războiului

1.3.2. Ce reprezintă pacea?

1.3.3. Spre un drept al păcii

1.4. PERIOADA LIGII NAŢIUNILOR

1.4.1. Înfiinţarea Ligii Naţiunilor

1.4.2. Pactul Ligii Naţiunilor

1.4.3. Cauzele eşecului Ligii Naţiunilor

SECŢIUNEA II

DUPĂ ADOPTAREA CARTEI NAŢIUNILOR UNITE

2.1. CREAREA ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE

2.2. CARTA ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE - UN TRATAT INTERNAŢIONAL

CAPITOLUL II

CONSILIUL DE SECURITATE AL ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE

SECŢIUNEA I

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CONSILIULUI DE

SECURITATE

1.1. SCURTE CONSIDERAŢII

1.2. COMPUNEREA CONSILIULUI DE SECURITATE

1.3. FUNCŢIILE ŞI PUTERILE CONSILIUL DE SECURITATE

SECŢIUNEA II

SESIZAREA CONSILIULUI DE SECURITATE ŞI PROCEDURA ADOPTĂRII HOTĂRÂRILOR

2.1. SESIZAREA CONSILIULUI DE SECURITATE

2.2. ACŢIUNILE CONSILIULUI DE SECURITATE

2.3. PROCEDURA ADOPTĂRII HOTĂRÂRILOR ÎN CADRUL CONSILIULUI DE SECURITATE

SECŢIUNEA III

COMPETENŢA CONSILIULUI DE SECURITATE ÎN MENŢINEREA PĂCII ŞI SECURITĂŢII INTERNAŢIONALE

3.1. SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND SOLUŢIONAREA PAŞNICĂ A DIFERENDELOR INTERNAŢIONALE

3.2. NOŢIUNEA DE DIFEREND INTERNAŢIONAL

3.3. MODALITĂŢI ŞI MIJLOACE DE REGLEMENTARE PAŞNICĂ A DIFERENDELOR INTERNAŢIONALE

3.3.1 Mijloace politico-diplomatice

3.3.2. Mijloace cu caracter jurisdicţional

3.3.3. Procedura de reglementare paşnică a diferendelor în cadrul organizaţiilor internaţionale şi al organizaţiilor regionale

3.4. MIJLOACELE DE REGLEMENTARE A DIFERENDELOR INTERNAŢIONALE BAZATE PE CONSTRÂNGERE

3.5. LIMITELE COMPETENŢEI CONSILIULUI DE SECURITATE ÎN SOLUŢIONAREA PAŞNICĂ A DIFERENDELOR INTERNAŢIONALE

3.6. ACŢIUNI ÎNTREPRINSE DE CONSILIUL DE SECURITATE ÎN MENŢINEREA PĂCII ŞI SECURITĂŢII INTERNAŢIONALE

3.6.1. Diplomaţia preventivă

3.6.2. Restabilirea păcii

3.6.3. Menţinerea păcii

3.6.4. Consolidarea păcii

CAPITOLUL III

INTERZICEREA RECURGERII LA FORŢA ARMATĂ

SECŢIUNEA I

IMPERATIVUL INTERZICERII RECURGERII LA FORŢA ARMATĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE

1.1. INTRODUCERE

1.2. PACTUL GENERAL DE RENUNŢARE LA RĂZBOI

1.3. DEFINIŢIA AGRESIUNII

1.3.1. Convenţiile de definire a agresiunii de la Londra

1.3.2. Definiţia agresiunii adoptată de Adunarea Generală O.N.U.

1.4. PRINCIPIUL NEAGRESIUNII

1.4.1. Conţinutul principiului neagresiunii

1.4.2. Cazuri în care se admite folosirea forţei

SECŢIUNEA II

CONSILIUL DE SECURITATE AL O.N.U. ŞI FOLOSIREA FORŢEI

2.1. AMENINŢĂRI LA ADRESA PĂCII

2.2. CONSILIULUI DE SECURITATE – SINGURUL ORGANISM CARE POATE AUTORIZA FOLOSIREA FORŢEI

CAPITOLUL IV

MODALITĂŢI DE MENŢINERE A PĂCII

SECŢIUNEA I

ORDINEA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ

1.1. SCURTE CONSIDERAŢII

1.2. DREPTUL INTERNAŢIONAL – „UN DREPT DE COORDONARE”

1.3. RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERN ŞI DREPTUL INTERNAŢIONAL

1.3.1. Teoriile dualistă şi monistă

1.3.2. Interdependenţa dintre ordinea juridică internă şi ordinea juridică internaţională

SECŢIUNEA II

NORME ŞI PRINCIPII OBLIGATORII ALE DREPTULUI INTERNAŢIONAL

2.1. INTRODUCERE

2.2. NORMELE DREPTULUI INTERNAŢIONAL

2.2.1. Conceptul de jus cogens

2.2.2. Identificarea normelor de jus cogens

2.3. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI INTERNAŢIONAL

2.3.1. Principiul nerecurgerii la forţă sau la ameninţarea cu forţa

2.3.2. Principiul soluţionării paşnice a diferendelor internaţionale

2.3.3. Principiul neamestecului în treburile interne ale altor state

2.3.4. Îndatorirea statelor de a coopera unele cu altele conform Cartei

2.3.5. Principiul egalităţii în drepturi a popoarelor şi al dreptului lor de a dispune de ele însele

2.3.6. Principiul egalităţii suverane a statelor

2.3.7. Principiul îndeplinirii cu bună credinţă a obligaţiilor internaţionale (pacta sunt servanda)

2.4. IMPORTANŢA PRINCIPIILOR FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI INTERNAŢIONAL

SECŢIUNEA III

COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ ÎNTRE STATE

3.1. CONSIDERAŢII GENERALE.

3.2. COOPERAREA – PREMISĂ A REGLEMENTĂRILOR PAŞNICE A DIFERENDELOR INTERNAŢIONALE

3.3. EXTINDEREA COOPERĂRII INTERNAŢIONALE ÎN ULTIMII ANI

CAPITOLUL V

PREOCUPĂRI PRIVIND REFORMA CONSILIULUI DE SECURITATE

SECŢIUNEA I

REFORMA O NECESITATE ?

1.1. SCURTE CONSIDERAŢII

1.2. CONDIŢIILE MODIFICĂRII CARTEI ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE

SECŢIUNEA II

PROPUNERI DE REFORMARE A CONSILIULUI DE SECURITATE

2.1. DREPTUL DE VETO

2.2. TENDINŢE PENTRU REFORMAREA CONSILIULUI DE SECURITATE

2.2.1. Un mileniu nou, schimbări noi

2.2.2. Raportul înalţilor oficiali asupra extinderii Consiliului de Securitate

2.3. CEA DE-A 60-A ANIVERSARE A O.N.U.

2.3.1. „În mai mare libertate ...”

2.3.2. Summit-ul din septembrie 2005

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE