Dreptul de retenție este o garanție reală atipică de care beneficiază unii creditori pentru a-și asigura realizarea creanțelor pe care le au față de debitorii lor. Clarificarea cât mai deplină a problematicii dreptului de retenție, mai ales a naturii și specificității sale, a regimului său juridic, nu putea fi decât sarcina unui tânăr cercetător, pasionat, competent, serios și creativ. El a apărut în spațiul științei juridice din țara noastră și se numește Stelian Ioan Vidu. Era așteptat de mult, deoarece, în ultimele șapte decenii, nu a fost realizată o lucrare serioasă cu caracter monografic pe această temă, care să corespundă realităților și trebuințelor actuale.
Abordarea științifică profundă, problematizată și contributivă a acestui subiect nu este la îndemâna oricărui jurist, din cauza dificultăților pe care le presupune, în bună parte datorită absenței unor reglementări generale, de principiu, precum și pentru faptul că necesită o pregătire temeinică în întregul drept civil; o asemenea întreprindere este posibilă numai în urma unui studiu intens și cuprinzător și a unei reflecții atente asupra fenomenelor juridice, mai ales din materia obligațiilor, contractelor speciale și drepturilor reale. Toate aceste cerințe și condiții sunt întrunite în cazul de față. De aceea, cu întreaga noastră răspundere și cu deplină plăcere, o recomandăm tuturor juriștilor teoreticieni și practicieni, precum și studenților, masteranzilor, doctoranzilor în drept.
Prof. univ. dr. Liviu Pop, șeful Catedrei de drept privat,
Facultatea de Drept, Universitatea"Babeș Bolyai", Cluj-Napoca