Justitie si jurisprudenta in statul de drept

Prefaţă

Cuvânt înainte

TITLUL I – DELIMITĂRI CONCEPTUALE

CAPITOLUL I  – DREPTUL ŞI ORDINEA DE DREPT

I.1. Consideraţii generale

I.2. Normativitate, drept pozitiv, ordine de drept

I.2.1. Raportul dintre drept şi lege, o sinonimie discutabilă

I.2.2. Despre caracterul just al dreptului

I.2.3. Ordinea juridică în statul de drept

I.3. Justiţie, jurisdicţie, jurisprudenţă. Delimitări, interferenţe

§ Despre justiţie

§ Despre jurisdicţie

§ Despre jurisprudenţă

CAPITOLUL II – RAPORTUL DINTRE STAT ŞI DREPT

II.1. Statul de drept. Concept. Semnificaţii

II.2. Definirea statului de drept

II.3. Ideea de just în definirea statului de drept

TITLUL II – PUTEREA CREATOARE DE  DREPT A JURISPRUDENŢEI

CAPITOLUL I – IMPORTANŢA JURISPRUDENŢEI ÎN PROCESUL DE CREARE A DREPTULUI

I.1. Premise istorice

I.2. Teorii consacrate privind contribuţia jurisprudenţei la crearea dreptului.

I.2.1. Teoria exegetică

I.2.2. Teoria ştiinţifică

I.2.3. Teoria istorică

I.2.4. Teoria sociologică sau evoluţionistă

I.3. Concluzii privind contribuţia jurisprudenţei la crearea dreptului

CAPITOLUL  II – JURISPRUDENŢA – IZVOR AL DREPTULUI

II.1. Conceptul de izvor de drept. Abordări doctrinare

II.2. Locul jurisprudenţei în tabloul izvoarelor dreptului

II.2.1. Preliminarii

II.2.2. Jurisprudenţa şi legea

II.2.3. Jurisprudenţa şi cutuma

II.2.4. Jurisprudenţa şi doctrina

II.2.5. Jurisprudenţa şi principiile generale ale dreptului

II.3. Semnificaţia jurisprudenţei în marile tipuri şi familii de drept

II.3.1. Tipologia sistemelor de drept. Aspecte generale

II.3.2. Semnificaţia jurisprudenţei în sistemele de drept din familia romano-germanică

II.3.3. Semnificaţia jurisprudenţei în sistemele de drept din familia anglo-saxonă

II.3.4. Semnificaţia jurisprudenţei în sistemele de drept socialist/sistemul statelor socialiste

II.3.5. Semnificaţia jurisprudenţei în sistemele filosofico-religioase şi în sistemele tradiţionale

II.4. Autoritatea precedentului în marile familii de drept

II.4.1. Privire de ansamblu

II.4.2. Precedentul în sistemele de drept anglo-saxone

§ Doctrina stare decisis – între consacrarea tradiţională şi dificultăţile prezentului

§ Ratio decidendi şi obiter dictum

§ Contribuţia subsistemului equity în adaptarea dreptului anglo-saxon

II.4.3. Precedentul în sistemele de drept romano-germanice

§ Stare decisis în sistemele de civil law

§ Jurisprudenţa continentală între negarea de jure şi recunoaşterea de facto

DELIMITĂRI CONCEPTUALE

CAPITOLUL III – ASPECTE PRIVIND TEHNICA JURISPRUDENŢIALĂ

III.1. Nevoia de a argumenta în drept

III.1.1. Definiţia argumentării

III.1.2. Argumentarea jurisprudenţială

III.2. Problema interpretării jurisprudenţiale

III.2.1. Preliminarii

III.2.2. Interpretare juridică – interpretare jurisprudenţială. Delimitări

III.2.3. Limitele interpretării jurisprudenţiale

III.2.4. Metode/tehnici de interpretare jurisprudenţială

§ Interpretarea gramaticală sau ad literam

§ Interpretarea logică         

§ Interpretarea teleologică

§ Interpretarea istorică sau occasio legis

§ Interpretarea sistematică

§ Metoda informaţională

§ Utilizarea metodelor de interpretare  jurisprudenţială. Concluzii

TITLUL III – PUTEREA JUDICIARĂ ÎN STATUL DE DREPT

CAPITOLUL I – RAPORTUL PUTERILOR ÎN STATUL DE DREPT

I.1. Precizări prealabile

I.2. Repere istorice

I.3. Nevoia de autonomie a justiţiei, ca putere a statului de drept

CAPITOLUL II  – PUTEREA JUDICIARĂ ÎN CONFIGURAŢIA STATULUI DE DREPT

II.1. Puterea judiciară şi conceptul de stat de drept. Dimensiuni istorice

II.1.1. Puterea judiciară în statul de drept, ca stat legislativ

II.1.2. Puterea judiciară în statul constituţional de drept

II.1.3. Puterea judiciară şi marile doctrine privind statul de drept

§ Puterea judiciară şi Rule of Law

§ Puterea judiciară şi Rechtsstaat

§ Puterea judiciară şi L’État de droit

II.2. Mecanisme jurisdicţionale de asigurare a echilibrului puterilor în statul de drept

II.2.1. Consideraţii generale

II.2.2. Controlul constituţionalităţii legii

§ Modelul european (judicial review)

§ Modelul american (constitutional review)

II.2.3. Controlul constituţionalităţii legilor în România

§ Concept şi evoluţie

§ Natura juridică a actelor jurisdicţiei constituţionale

II.2.4. Controlul jurisdicţional al legalităţii actelor administrative

§ Elemente de drept comparat

§ Contenciosul administrativ în România

II.3. Modele actuale de organizare judiciară. Examen de drept comparat

II.3.1. Preliminarii

II.3.2. Sisteme judiciare din familia de drept anglo-saxonă

§ Sistemul judiciar din Marea Britanie

§ Sistemul judiciar din Statele Unite ale Americii

II.3.3. Sisteme judiciare din familia de drept romano-germanică

§ Sistemul judiciar din Franţa

§ Sistemul judiciar din Germania

§ Sistemul judiciar din Spania

§ Sistemul judiciar din Italia

CAPITOLUL III – PUTEREA JUDICIARĂ şI STATUL ROMÂN DE DREPT

III.1. Puterea judiciară în România. Concept şi trăsături definitorii

III.2. Principii privind organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar – constante ale statului de drept

III.2.1. Note generale

III.2.2. Legalitatea

III.2.3. Egalitatea în faţa justiţiei

III.2.4. Accesul liber la justiţie

III.2.5. Principiul caracterului echitabil al procesului şi al duratei rezonabile a acestuia

III.2.6. Dreptul la apărare

III.2.7. Prezumţia de nevinovăţie

III.2.8. Principiul publicităţii

III.2.9. Principiul contradictorialităţii

III.3. Rolul jurisprudenţei instanţei supreme în sistemul judiciar român actual

III.4. Statutul judecătorului român

III.5. Neajunsurile statului de drept privind puterea judiciară

III.5.1. Aspecte generale

III.5.2. Dificultăţile actuale ale statului român de drept privind puterea judiciară

III.6. Realizarea reformei justiţiei – exigenţă a edificării şi consolidării statului de drept în România

TITLUL IV – JURISPRUDENŢA EUROPEANĂ şI STATUL DE DREPT

CAPITOLUL I – CADRUL JURISDICŢIONAL EUROPEAN

I.1. Consideraţii generale

I.2. Jurisdicţiile europene

I.2.1. Terminologie şi natură juridică

I.2.2. Curtea Europeană a drepturilor omului

§ Cadrul istoric

§ Organizarea Curţii

§ Procedura de judecată

§ Natura juridică a soluţiilor

I.2.3. Curtea Europeană de Justiţie

§ Cadrul istoric

§ Organizarea Curţii

§ Competenţa

§ Procedura de judecată. Soluţii

I.2.4. Tribunalul de Primă Instanţă

I.2.5. Tribunalul Funcţiei Publice

CAPITOLUL II – ROLUL ŞI FUNCŢIILE JURISPRUDENŢEI EUROPENE

II.1. Jurisprudenţa europeană. Calificări. Semnificaţii

II.1.1. Calitatea de izvor de drept a jurisprudenţei europene

II.1.2. Rolul jurisprudenţei europene în dezvoltarea principiilor dreptului

II.2. Judecătorul european. Status şi rol

II.2.1 Judecătorul european – interpret sau creator de drept?

II.2.2. Statul european de drept – „statul judecătorilor”?

BIBLIOGRAFIE