Grupul editorial Universul Juridic

Cartea este un rezultat de „descompunere” a ceea ce, la un moment dat, s-a numit „Psihologie, psihopatologie și religie”. Cea din urma era un conglomerat de idei și reflexii menite sa puncteze o realitate sociala dintr-un anumit spațiu temporal. Astfel ca, dupa un timp, am decis ca „Psihologie, psihopatologie și religie” sa se disjunga in „Simulare versus disimulare” și „Psihologie fenomenologica”. Lucrarea se imparte pe trei secțiuni. Secțiunea intai se intituleaza „Simț comun și raul contemporan” și iși propune sa exerseze cat mai incisiv dinamica unui rau care s-a coagulat in om. Consider ca raul iși poate maximiza la fel de bine potențialul precum binele. Din aceasta perspectiva, daca intr-o direcție am avea crima, indiferent ca este in raport de unu la unu, genocidul sau actele teroriste, ca expresii frontale ale realitații, in cealalta direcție am gasi sfințenia sau desavarșirea. Cred ca raul s-a infiltrat mult mai insidios și accentuat in viețile noastre precum am fi tentați sa nu credem. Corupția, invidia negativa, ura, incapacitatea de absorbție empatica, agresivitatea ostila/premeditata sunt toate mecanisme care exprima devianța. Setul de reguli cu caracter creștin este considerat, tot mai des, ilicit și fara sens logic. Pe o scara larga, indraznesc sa afirm ca am devenit niște trubaduri ai raului.

Secțiunea a doua, „Simț comun și fenomenologie”, vireaza spre teme mari precum credința, rugaciunea, psihanaliza, psihic și corelațiile lor calitative. Secțiunea a doua, ca și celelalte doua, au o dimensiune strict calitativa. Pe de-o parte, mi-am propus sa scot in evidența antipozii la care se gasește lumea, respectiv individul. Pe de alta parte, mi-am propus sa punctez dimensiunea pluri-, inter- și transdisciplinara a unor concepte, stari, fenomene din sferele psihologiei, psihanalizei și teologiei. Metoda carteziana este invocata aici tocmai pentru „pacatul” dualitații de care se face culpabila in ințelegerea dinamicii existențiale a individului. Individul este „același” atat in viziunea unei psihologii „inteligente”, cu viziune, cat și a unei psihanalize și teologii sensibile la dimensiunea existențialista. Raspunsul psihologic la „Dumnezeu” are legatura atat cu desacralizarea unor noțiuni creștine, cat și cu fenomenologia lucrurilor simple.

Secțiunea a treia am denumit-o „Știința și fenomenologie in problematica raului”. Aceasta secțiune reitereaza, practic, o problema pe care am mai dezbatut-o in lucrarea „Criminologie și psihologie criminologica” (Editura Oscar Print, 2013), lansata la Academia Romana in 2014 prin amabilitatea doamnei profesor Rodica Stanoiu, și anume: dimensiunea fanteziilor și fantasmelor sexuale conștiente și inconștiente și contribuția lor in comiterea crimei/homicidului. In aceasta reflexie exista unele completari, modificari și adaugiri pe care le-am considerat necesare . Știința se reflecta aici prin cele doua elemente ale sale: explicații „evidence-based” – vezi Robert Ressler, profiler FBI care explica criminalitatea in serie pe baza datelor oferite de psihologia dezvoltarii și psihopatologie; vezi Robert Hare care „disciplineaza” psihopatia pentru prezentul in care raul se maximizeaza constant și explicații fenomenologice, adica bazate pe introspecție și reflexie. Nu suntem de acord cu poziția lui Skinner prin care se afirma ca introspecția nu prezinta vreun interes științific. I-am raspunde cu urmatorul argument: nici dorința nu poate fi testata/experimentata in laborator, dar acest lucru nu inseamna ca nu exista. Același lucru il putem afirma și despre lumea fanteziilor și a fantasmelor, mai ales ca la baza lor sta intotdeauna o dorința, de cele mai multe ori inconștienta (Freud, Klein, Abraham, Perron-Borrelli, Assoun, Nasio, Perelberg, Cartwright etc.).
„Holocaustul minții. Sau despre psihopatologia sufletului” primește explicații in „Lamuriri”.

In dimensiunea fenomenologica și psihologic-fenomenologica, pot concluziona ca maximizarea raului nu poate fi decelata strict științific (evidence-based), ci in tandem cu partea fenemenologica, morala, antropologica, sociala, educaționala și juridica a proceselor și fenomenelor societale, intr-un anumit context cultural, psihologic și politic. Eseul este o forma de a decripta ținuta morala a unei societați.
Consider ca aceasta secțiune exista ca preambul pentru urmatoarele lucrari in materie de criminologie și psihologie criminologica.