Dreptul urbanismului - Editia a V-a

LISTA DE ABREVIERI

CUPRINS

Prefaţă la ediţia a V-a

Prefaţă la ediţia a IV-a

Prefaţă la ediţia a III-a

Capitolul I - INTRODUCERE

1. Apariţia şi dezvoltarea conceptului de urbanism

2. Urbanismul modern: finalităţi, metode, cadru de afirmare

2.1. Dezvoltarea spaţială - concept european fundamental

3. Apariţia reglementărilor juridice privind urbanismul

3.1. Necesitatea unei "poliţii" speciale de urbanism

3.2. Constituirea dreptului urbanismului

4. Formarea istorică a dreptului urbanismului în România

4.1. Etapa premergătoare

4.2. Epoca primelor reglementări moderne în materia construcţiilor

4.3. Apariţia reglementărilor de urbanism

4.4. Perioada "urbanismului planificat"

4.5. Constituirea dreptului român al urbanismului

4.5.1. O legislaţie "de intersecţie"

4.5.2. O legislaţie în tranziţie

4.5.3. Concluzii

Capitolul II - OBIECTUL, SCOPUL, TEHNICILE, LOCUL  ÎN CADRUL SISTEMULUI JURIDIC, CARACTERISTICILE, PRINCIPIILE, FUNCŢIA ŞI DEFINIŢIA DREPTULUI URBANISMULUI

1. Elemente definitorii

1.1 Obiectul dreptului urbanismului

1.2. Scopul dreptului urbanismului

1.3. Tehnicile dreptului urbanismului

1.4. Câmpul de aplicare al dreptului urbanismului

1.4.1. Câmpul spaţial de aplicare

1.4.2. Câmpul material de aplicare

1.4.3. Controlul aplicării legislaţiilor învecinate

1.5. Indicatorii urbanistici

2. Locul dreptului urbanismului în cadrul sistemului juridic general

2.1. Dreptul urbanismului şi dreptul amenajării teritoriului

2.2. Dreptul urbanismului şi dreptul construcţiei

2.3. Dreptul urbanismului şi dreptul mediului

2.4. Dreptul urbanismului şi dreptul privat

2.5. Dreptul urbanismului şi politica oraşului

2.6. Conexiuni cu dreptul arhitecturii

2.7. Legături cu dreptul energiilor regenerabile

2.8. Diversificarea dreptului urbanismului

3. Caracteristicile dreptului urbanismului

3.1. Un drept în mişcare

3.2. Un drept (aparent) "discriminatoriu"

3.3. Un drept teritorializat

3.4. Un drept "exploziv"

3.5. Un drept complex

3.6. Un drept conflictiv, care pune faţă în faţă diverşi actori şi adesea în situaţii conflictuale: serviciile statului, proprietarii solului, constructorii, terţii, asociaţiile neguvernamentale etc. Ca atare, se ridică problema stabilirii de mecanisme de concertare prealabilă a luării deciziilor, în cadrul cărora diferiţii parteneri să-şi poată prezenta punctele de vedere şi găsi căi de înţelegere, iar în plan mai larg se ridică problema participării publicului prin informarea şi consultarea adecvate, în cadrul unor proceduri specifice.

3.7. Un drept patrimonial, în cadrul căruia se confruntă două moduri, două ipostaze de manifestare a proprietăţii: în interesul comun şi, respectiv, în interesul particular. Totodată, interesul economic care impune gestiunea raţională şi rentabilă a spaţiului, contravine adesea interesului protecţiei mediului, calităţii vieţii, aspectului estetic care impun limite amenajării.

4. Dreptul urbanismului şi drepturile omului

4.1. Dreptul de proprietate şi servituţile de urbanism în jurisprudenţa CEDO

4.2. Dreptul de proprietate şi servituţile de urbanism în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României

4.3. Dreptul la oraş

4.4. Dreptul la locuinţă

4.5. Dreptul la mediu (urban) de calitate

5. Principiile dreptului urbanismului

5.1. Principiul-obiectiv al dezvoltării durabile

5.2. Principiile autonomiei locale, parteneriatului şi descentralizării serviciilor publice

5.3. Principiul realizării echilibrului între cerinţele de urbanism şi protecţia drepturilor persoanelor

5.4. Principiul echilibrului între amenajare urbanistică şi protecţia mediului

5.5. Principiul (dreptul) informării şi participării publicului la luarea deciziei în materie de urbanism

5.5.1. Informarea şi participarea publicului la luarea deciziei în materie de urbanism via dreptul mediului

5.5.2. Transparenţa în procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii

5.5.2.1. Informarea şi participarea publicului în procedura de autorizare a lucrărilor de construcţie

6. Funcţia dreptului urbanismului

7. Definiţie

Capitolul III - IZVOARELE DREPTULUI URBANISMULUI

1. Norme internaţionale

2. Norme unionale europene

3. Izvoare interne

4. Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR)

Capitolul IV - INSTITUŢIILE URBANISMULUI

1. Apariţia şi evoluţia preocupărilor administraţiei publice în materie de urbanism

2. Administraţia publică centrală responsabilă cu problemele urbanismului

3. Atribuţiile administraţiei publice locale

3.1. Atribuţii specifice stabilite prin Legea nr. 350/2001

3.1.1. Atribuţii specifice ale administraţiei publice judeţene

3.1.2. Atribuţii specifice ale administraţiei publice locale

4. Structura instituţională a activităţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism

5. Comisia Naţională de Dezvoltare Teritorială (C.N.D.T.)

6. Inspectoratul de Stat în Construcţii (I.S.C.)

7. Centrul Naţional pentru Aşezări Umane (Habitat)

8. Ordinul Arhitecţilor din România (OAR)

9. Registrul Urbaniştilor din România (RUR)

10. Asociaţia Profesională a Urbaniştilor din România (APUR)

11. Centrul de Planificare Urbană şi Metropolitană Bucureşti (C.P.U.M.B.)

12. Consiliul Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe (CIALPINL)

13. Structuri internaţionale

13.1. Programul Naţiunilor Unite pentru Aşezări Umane (ONU-Habitat)

13.2. Forumul urban mondial (FUM)

Capitolul V - PLANIFICAREA ŞI REGULAMENTELE  DE URBANISM

1. Planificarea de urbanism

1.1. Planul urbanistic general (PUG)

1.2. Planul urbanistic zonal (PUZ)

1.3. Planul urbanistic de detaliu (PUD)

1.4. PUG şi PUZ în zona de coastă a Mării Negre

1.5. Documentaţiile de urbanism derogatorii

1.6. Câteva concluzii

2. Regulamentele de urbanism

2.1. Regulamentul general de urbanism (R.G.U.)

2.2. Regulamentele locale de urbanism

2.3. Regulamentul-cadru de urbanism pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RCU-RBDD)

3. Iniţierea şi finanţarea activităţilor de elaborare a documentaţiilor de urbanism

4.1. Alte probleme

Capitolul VI - REGULILE DE URBANISM

Secţiunea I - Regimul general al regulilor de urbanism

1. Regulile de urbanism: noţiune şi caracteristici

2. Comparaţie între servituţile de drept privat şi servituţile de urbanism

3. Conţinutul servituţilor de urbanism

4. Stingerea servituţilor de urbanism

5. Controlul legalităţii servituţilor de urbanism

6. Clasificarea regulilor de urbanism

6.1. Regulile generale de urbanism

6.1.1. Reguli generale privind amplasarea construcţiilor

6.1.2. Prescripţii de amenajare şi urbanism

6.1.3. Reglementarea dreptului de a construi

6.1.4. Reguli locale de urbanism

6.2. Reguli speciale de urbanism

7. Opozabilitatea regulii de urbanism

7.1. Destinatarii regulilor de urbanism

7.2. Obligaţiile care rezultă din regulile de urbanism

7.3. Aplicarea în timp a regulilor de urbanism

8. Efectivitatea regulilor de urbanism

Secţiunea a II-a - Conţinutul regulilor generale de urbanism

1. Regulile de bază privind modul de ocupare a terenurilor

1.1. Reguli cu privire la păstrarea integrităţii mediului şi protejarea patrimoniului natural şi construit

1.1.1. Reguli privind ocuparea terenurilor agricole din extravilan şi a terenurilor agricole din intravilan (art. 4 din R.G.U.)

1.1.2. Reguli privind ocuparea cu construcţii a suprafeţelor împădurite (art. 5)

1.1.3. Reguli privind amplasarea construcţiilor necesare exploatării resurselor subsolului (art. 6)

1.1.4. Reguli referitoare la amplasarea construcţiilor în raport cu resursele de apă şi platformele meteorologice (art. 7)

1.1.5. Autorizarea construcţiilor în zone cu valoare peisagistică şi în zone naturale protejate (art. 8)

1.1.6. Autorizarea executării construcţiilor în zone construite protejate (art. 9)

1.2. Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea interesului public

1.2.1. Autorizarea amplasării construcţiilor în zone de riscuri naturale (art. 10)

1.2.2. Amplasarea construcţiilor în zone de riscuri tehnologice (art. 12)

1.2.3. Reguli privind amplasarea construcţiilor cu funcţiuni generatoare de riscuri tehnologice (art. 12)

1.2.4. Asigurarea echipării edilitare (art. 13)

1.2.5. Reguli privind compatibilizarea destinaţiei construcţiei cu funcţiunea dominantă a zonei de amplasament (art. 14)

1.2.6. Procentul de ocupare a terenurilor (art. 15)

1.2.7. Reguli privind lucrările de utilitate publică (art. 16)

2. Condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor

2.1. Reguli de amplasare şi retrageri minime obligatorii

2.1.1. Orientarea faţă de punctele cardinale (art. 17)

2.1.2. Amplasarea faţă de drumurile publice (art. 18)

2.1.3. Amplasarea faţă de căi navigabile existente şi cursurile de apă potenţial navigabile (art. 19)

2.1.4. Amplasarea faţă de căile ferate (art. 20)

2.1.5. Amplasarea faţă de aeroporturi (art. 21)

2.1.6. Retrageri faţă de fâşia de protecţie a frontierei de stat (art. 22)

2.1.7. Amplasarea faţă de aliniament (art. 23)

2.1.8. Amplasarea în interiorul parcelei (art. 24)

2.2. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii

2.2.1. Accese carosabile (art. 25)

2.2.2. Accese pietonale (art. 26)

2.3. Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară

2.3.1. Racordarea la reţelele publice de echipare edilitară existente

2.3.2. Realizarea de reţele edilitare (art. 28)

2.4. Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului şi ale construcţiilor

2.5. Reguli referitoare la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri

Capitolul VII - AUTORIZAŢIILE DE URBANISM

Secţiunea I - Regimul general al autorizaţiilor de urbanism

1. Principiile autorizării de urbanism

1.1. Obligativitatea autorizării publice a lucrărilor de construcţii

1.2. Autonomia locală, descentralizare şi parteneriat

1.3. Transparenţa procesului de autorizare

1.4. Asigurarea disciplinei autorizării şi execuţiei lucrărilor de construcţii

1.5. Celeritatea autorizării lucrărilor de construcţii

2. Atribuţii principale ale structurilor de specialitate

3. Competenţele de emitere a autorizaţiilor de urbanism

Secţiunea a II-a - Certificatul de urbanism

1. Consideraţii generale

2. Definiţie, obiect, clasificare

3. Procedura de eliberare a certificatului de urbanism

3.1. Cererea

3.2. Instrumentarea cererii

3.3. Emiterea certificatului

4. Înregistrarea certificatul de urbanism

5. Eliberarea certificatului de urbanism

6. Valabilitatea certificatului de urbanism

7. Prelungirea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism

8. Asigurarea caracterului public

9. Efectele certificatului  de urbanism

10. Precaritatea certificatului de urbanism

11. Contenciosul aferent certificatului de urbanism

11.1. Contenciosul în anulare

11.2. Contenciosul în răspundere civilă

11.3. Răspunderea contravenţională

11.4. Răspunderea penală

Secţiunea a III-a - Autorizaţia de construire

1. Noţiune şi natură juridică. Obiect

2. Caracterele autorizaţiei de construire

2.1. Caracterul real

2.2. Caracterul de universalitate şi de generalitate

2.3. Caracterul exclusiv

2.4. Caracterul irevocabil

2.5. Caracterul public

3. Eliberarea autorizaţiei de construire

3.1. Cererea

3.2. Decizia

3.3. Participarea publicului la emiterea autorizaţiei de construire

3.4. Forma deciziei

4. Drepturile conferite

5. Autorizaţia de construire şi drepturile terţilor

6. Valabilitatea autorizaţiei de construire

6.1. Prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare

6.2. Pierderea valabilităţii autorizaţiei de construire/ desfiinţare. Emiterea unei noi autorizaţii

7. Publicitatea autorizaţiei de construire

8. Autorizarea lucrărilor de construcţii în zonele construite protejate

9. Autorizarea lucrărilor în regim de urgenţă

10. Solicitarea unei noi autorizaţii de construire în cazul modificărilor de temă

Capitolul VIII - PROTECŢIA MEDIULUI URBAN

Secţiunea I - Regimul juridic general al protecţiei aşezărilor umane

1. Amenajarea teritoriului şi protecţia mediului

1.1. Principii generale cu implicaţii comune

1.2. Instrumente de promovare a protecţiei mediului prin activitatea de amenajare a teritoriului. Zonarea spaţială

1.3. Rolul documentaţiilor de amenajare a teritoriului

1.4. Regimul juridic al zonelor construite protejate

2. Urbanismul şi protecţia mediului

2.1. Evaluarea de mediu pentru planurile şi programele de urbanism

2.2. Instrumente juridice de protejare a mediului urban

3. Protecţia spaţiilor verzi din zonele urbane

3.1. Registrul local al spaţiilor verzi (RLSV)

3.2. Interdicţia de reducere a suprafeţei şi schimbării destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi

4. Rolul serviciilor comunitare de utilitate publică în asigurarea unui mediu (urban) de calitate

4.1. Serviciul public de salubrizare a localităţilor

5. Uniunea Europeană şi dezvoltarea durabilă urbană

5.1. Cadrul dezvoltării, parametrii de limitare şi delimitare

5.2. Planuri, programe, strategii

Secţiunea a II-a - Dreptul protecţiei şi conservării patrimoniului cultural

1. Regimul juridic al protecţiei monumentelor istorice

1.1. Consideraţii generale

1.2. Regimul juridic general al monumentelor istorice

1.2.1. Noţiunea şi categoriile de monumente istorice

1.2.2. Reguli juridice generale privind monumentele istorice

1.2.3. Regimul de proprietate al monumentelor istorice

1.2.4. Regimul juridic de protecţie a monumentelor istorice

1.2.5. Clasarea şi evidenţa monumentelor istorice

1.2.6. Declasarea monumentelor istorice

1.2.7. Regimul intervenţiilor asupra monumentelor istorice

1.2.8. Obligaţiile şi drepturile proprietarilor de monumente istorice

1.2.9. Finanţarea protejării monumentelor istorice

1.2.10. Protecţia monumentelor istorice în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism

1.2.11. Protecţia monumentelor istorice şi autorizarea construcţiilor

2. Regimul de protecţie şi conservare a monumentelor istorice care fac parte din lista patrimoniului mondial

2.1. Sancţiuni pentru nerespectarea regimului special de conservare şi protecţie

3. Regimul juridic al protecţiei patrimoniului arheologic

4. Regimul juridic privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil

4.1. Noţiunea de patrimoniu cultural naţional mobil

4.2. Regimul de proprietate

4.3. Clasarea şi evidenţa bunurilor patrimoniului cultural naţional mobil

4.4. Declasarea bunurilor aparţinând patrimoniului cultural mobil

4.5. Contenciosul privind clasarea/declasarea bunurilor mobile

4.6. Obligaţiile de păstrare şi conservare ale proprietarilor şi/sau deţinătorilor de bunuri ale patrimoniului cultural mobil

4.7. Circulaţia bunurilor culturale mobile

4.8. Regimul juridic al bunurilor arheologice mobile descoperite întâmplător sau prin cercetări sistematice

5. Dreptul internaţional şi protecţia patrimoniului cultural

Capitolul IX - APROPRIEREA PUBLICĂ DE TERENURI  ÎN SCOPURI DE URBANISM

Secţiunea I - Exproprierea pentru cauză de utilitate publică

1. Noţiune. Definiţie

2. Sediul materiei

3. Regimul general actual al exproprierii pentru cauză de utilitate publică

3.1. Regimul general al exproprierii

3.2. Exproprierea pentru utilitate publică şi regulile de urbanism

4. Categorii de lucrări de utilitate publică

5. Procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică

5.1. Faza administrativă

5.2. Faza judiciară

6. Stabilirea despăgubirilor

7. Transferul dreptului de proprietate şi punerea în posesie

8. Exproprierea de urgenţă

9. Alte situaţii

10. Exproprierea construcţiilor care nu mai pot fi finalizate

Secţiunea a II-a - Dreptul de preempţiune în materia urbanismului

1. Reglementarea dreptului de preempţiune în legislaţia românească actuală

1.1. Dreptul de preemţiune reglementat de Legea nr. 10/2001

1.2. Dreptul de preempţiune reglementat de Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii

1.3. Dreptul de preempţiune prevăzut de Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice

1.4. Dreptul de preempţiune stabilit prin Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război

1.5. Dreptul prioritar la dobândirea imobilului expropriat

2. Concluzii

Capitolul X - RĂSPUNDEREA PENTRU NERESPECTAREA REGIMULUI LEGAL AL ACTELOR ADMINISTRATIVE DE URBANISM

1. Contenciosul administrativ

1.1. Contenciosul privind autorizaţia de construire sau actul de respingere a cererii de autorizare a lucrărilor de construcţii vizând investiţiile supuse evaluării impactului environmental

2. Răspunderea contravenţională

2.1. Contravenţii la regimul legal de urbanism

2.2. Contravenţiile la regimul autorizării construcţiilor

2.3. Contravenţii la regimul executării lucrărilor de construcţie de drumuri

3. Răspunderea penală

4. Răspunderea civilă

5. Sancţiuni specifice dreptului urbanismului

Capitolul XI - ALTE PROBLEME

1. Urbanismul comercial

1.1. Consideraţii generale

1.2. Reglementarea urbanismului comercial în statele europene

1.3. Regimul de autorizare a exploataţiilor comerciale şi dreptul U.E.

1.4. Concluzii

1.5. Reguli privind amplasarea şi edificarea construcţiilor comerciale în România

2. Cerinţe de calitate a construcţiei

3. Aspecte de ordin fiscal

4. Riscul şi dreptul urbanismului

4.1. Noţiunea de risc luată  în considerare de ordinea juridică

4.2. Preluarea de către ordinea juridică a diferitelor riscuri şi în particular de dreptul urbanismului

4.3 Gestionarea riscului

4.4. Riscul şi teritoriul deja urbanizat

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ