Tratat de drept administrativ. Vol I. Editia a IV-a

Partea I. Introducere in dreptul administrativ si in stiintele administrative

Titlul I. Guvernarea si administratia publica

Capitolul I. Notiunea de administratie publica in dreptul comparat

§ 1. Fenomenul administrativ

1.1. Semnificatia notiunii de administratie publica. Criterii metodologice

1.2. Trasaturile faptului administrativ

1.3. Originea si evolutia fenomenului administrativ

§ 2. Notiunea de administratie publica in doctrina franceza, potrivit conceptiei constitutionale traditionale

2.1. Teoria serviciului public si a ordinii publice

2.2. Concluzii ale autorilor contemporani cu privire la doctrina traditionala

§ 3. Notiunea de administratie publica in doctrina franceza, elaborata pe baza Constitutiei din 1958

3.1. Semnificatia Constitutiei franceze din 1958

3.2. Conceptia prof. André de Laubadére

3.3. Conceptia prof. Jean Rivero

3.4. Conceptia prof. Georges VedeW)

§ 4. Conceptia scolii germane asupra notiunii de administratie

4.1. Relatia dintre administratie, legiferare si justitie

4.2. Relatia administratie - guvernare

§ 5. Consideratii asupra notiunii de administratie publica in doctrina elvetiana

§ 6. Modalitati de reflectare a «teoriei separatiei puterilor» in Constitutiile europene

din ultimele decenii si implicatiile asupra sferei administratiei publice

6.1. In Constitutia Frantei din 1958

6.2. Constitutia Greciei din 1975

6.3. Constitutia Spaniei din 1978

6.4. Constitutia Olandei din 1983

6.5. Constitutia Estoniei din 1991

6.6. Teoria «separatiei puterilor» si unitatea puterii politice

6.7. Rolul executivului in dreptul public contemporan

§ 7. Concluzii generale la capitol

Capitolul II. Executivul si administratia publica in doctrina si legislatia noastra

§ 1. Opinii exprimate in literatura juridica din perioada interbelica

1.1. Consideratii generale

1.2. Conceptia Prof. Paul Negulescu

1.3. Conceptia Prof. Anibal Teodorescu

1.4. Conceptia Prof. Constantin Rarincescu

1.5. Conceptia lui Marin Vararu

1.6. Conceptia prof. E.D. Tarangul

§2. Teze elaborate pe baza Constitutiilor din 1948, 1952 si 1965

2.1. Teza neconcordantei (Scoala de la Cluj)

2.2. Teza concordantei (Scoala de la Bucuresti)

2.3. Teza Institutului de Cercetari Juridice

2.4. Teza dublei naturi a administratiei de stat

2.5. Concluzii asupra acestei doctrine. Opinia noastra in epoca

§ 3. Fundamentarea sferei administratiei publice pe filozofia si prin terminologia Constitutiei din 1991

3.1. Semnificatiile notiunii de autoritate publica

3.2. Semnificatia sintagmei «administratie publica»

3.3. Delimitarea sferei administratiei publice in baza art. 52 din Constitutie

3.4. Relatia executiv - administratie publica

3.5. Critica opiniilor restrictive asupra sferei executivului

3.6. De ce nu se poate vorbi despre o subordonare a administratiei publice fata de

Parlament?

3.7. Cum se mai poate vorbi de un "sistem al organelor administratiei publice"?

§ 4. Definitia si trasaturile administratiei publice in baza Constitutiei Romaniei in vigoare

4.1. Definitia generala

4.2. Autoritatile care realizeaza administratia publica

4.3. Notiunile de putere publica, serviciu public si interes public

§ 5. Alte definitii si pozitii cu privire la administratia publica in lucrari aparate

dupa intrarea in vigoare a Constitutiei

5.1. Examen critic al doctrinei elaborate pana in anul 1996

5.2. Precizare cu privire la doctrina elaborata dupa 1996

Titlul II. Dreptul aplicabil administratiei publice

Capitolul I. Marile sisteme de drept aplicabile administratiei publice

§ 1. Preliminarii metodologice. Originea dreptului administrativ si identificarea

marilor sisteme

§ 2. Sistemul (tipul) de drept anglo-saxon

2.1. Particularitati ale dreptului administrativ in Anglia

2.2. Particularitatile dreptului administrativ in S.U.A

§ 3. Sistemul de drept francofon

Capitolul II. Dreptul administrativ roman

§ 1. Evolutia dreptului aplicabil administratiei de stat in tara noastra

1.1. Despre administratie si drept in Dacia

1.2. Organele administrative ale obstei satesti si dreptul aplicabil

1.3. Dreptul aplicabil administratiei publice in Evul Mediu romanesc

1.4. Semnificatia Regulamentelor Organice si aparitia dreptului administrative

modern

§ 2. Obiectul dreptului administrativ

2.1. Punerea problemei

de dreptul administrativ impreuna cu alte ramuri ale dreptului public

2.3. Raporturi sociale din sfera administratiei publice, reglementate de

dreptul administrativ impreuna cu ramuri ale dreptului privat. Dreptul administrativ, factor structurant

2.4. Raporturile sociale ce fac obiectul activitatii administrative realizate de organe de stat din afara «executivului»

§ 3. Definitia si problema trasaturilor dreptului administrativ

3.1. Definitia dreptului administrative

3.2. Examen critic al opiniilor exprimate cu privire la "trasaturile" Dreptului administrativ

3.3. Se poate vorbi despre un drept administrativ general si un drept administrativ special?

Capitolul III. Izvoarele, normele si raporturile dreptului administrativ

§ 1. Notiunea de izvor al dreptului administrativ. Delimitarea sferei

§ 2. Ordonarea si ierarhizarea izvoarelor scrise

§ 3. Constitutia, celelalte legi si ordonante

§ 4. Tratatul international, ca izvor de drept administrativ. Realitati si perspective

§ 5. Natura Tratatului Constitutional al Uniunii Europene si semnificatia

acestuia in sfera izvoarelor dreptului administrativ roman

§ 6. Izvoarele nescrise ale dreptului administrativ

§ 7. Structura logico-juridica a normei de drept administrativ

7.1. Ipoteza normei de drept administrativ

7.2. Dispozitia normei de drept administrativ

7.3. Sanctiunea normei de drept administrativ

§ 8. Clasificarea normelor de drept administrativ

§ 9. Necesitatea codificarii normelor de drept administrativ

§ 10. Raporturile de drept administrativ

10.1. Notiunea de raport de drept administrativ (fundamente, definitie)

10.2. Clasificarea raporturilor de drept administrativ

10.3. Trasaturile raporturilor de drept administrative

Titlul III. Cercetarea stiintifica a administratiei publice

Capitolul I. Doctrina administrativa comparata. Scurt istoric si orientari actuale

§ 1. Consideratii generale, directii de cercetare a administratiei publice

§ 2. Evolutia doctrinei administrative in Franta

2.1. Perioada de formare

2.2. Scoala clasica de stiinta administratiei (fayolismul)

2.3. Curentele stiintei administratiei dupa cel de-al doilea razboi mondial

§ 3. Evolutia doctrinei administrative in Germania

3.1. Cameralistii si Lorenz von Stein

3.2. Tezele pozitivismului juridic

3.3. Curente si orientari in stiinta administratiei dupa cel de-al doilea razboi mondial

3.4. Aspecte actuale privind stiinta dreptului administrative

§ 4. Doctrina administrativa in tarile anglo-saxone. Privire speciala asupra doctrinei americane

4.1. Stiinta administratiei in Anglia

4.2. Pionieratul si perioada clasica a stiintei administratiei in S.U.A

4.3. Scoala lui H. Simon si perioada actuala a studiilor de public administration

din S.U.A

4.4. Stiinta administratiei in Canada

4.5. Stiinta administratiei si dreptul administrativ in Irlanda

§ 5. Doctrina administrativa in alte tari ale Uniunii Europene

5.1. Doctrina administrativa in Italia

5.2. Doctrina administrativa in Belgia

5.3. Doctrina administrativa in Spania

5.4. Doctrina administrativa in Olanda

5.5. Aspecte jnivind dreptul administrativ in Grecia si Portugaba

§ 6. Particularitatile doctrinei administrative in tarile nordice

6.1. Institutia Ombudsman

6.2. Doctrina administrativa in Suedia si Finlanda

6.3. Dreptul administrativ in Danemarca. Concluzii

§ 7. Institutul International de Stiinte Administrative

7.1. Natura si rolul Institutului

7.2. Principalele reuniuni stiintifice si semnificatia acestora

7.3. Grupul European de Administratie Publica

Capitolul II. Evolutia doctrinei administrative in Romania

§ 1 Perioada de formare si lucrarile clasice de drept administrativ

§ 2. Inceputurile stiintei administratiei

§ 3. Institutul de Stiinte Administrative al Romaniei si Revista de Drept Public

§ 4. Scolile de formare si specializare a functionarilor publici din perioada interbelica

§ 5. Caracteristicile esentiale ale cercetarilor scolii interbelice romanesti de stiinta administrativa

§ 6. Stiinta administratiei din perioada 1944-1989

§ 7. Reinnodarea traditiei dupa decembrie 1989

7.1. Reinfiintarea «scolilor» de administratie publica

7.2. Reinfiintarea Institutului de Stiinte Administrative si noua serie a Revistei de Drept Public

7.3. Congresul jubiliar al Institutului din octombrie 1995 si actiunile stiintifice

ulterioare

Capitolul III. Autonomia si caracterul stiintelor despre administratia publica

§ 1. Sistematica teoriei stiintifice a administratiei publice. Paradigme clasice si actuale

§ 2. Constelatia stiintelor despre administratie si metacriteriul de stiintificitate

§ 3. Stiinta administratiei, stiinta de sinteza

§ 4. Raportul dintre stiinta administratiei si stiinta dreptului administrativ

§ 5. Raportul stiintei administratiei cu alte stiinte, problema ramurilor stiintei administratiei

§ 6. Continutul si scopul stiintei administratiei

§ 7. Obiectul si metoda cursului "Drept administrativ", precum si ale lucrarii de fata

Partea a II-a. Organizarea administratiei publice

Capitolul I. Teoria generala a organizarii administratiei publice

§ 1. Privire generala asupra organizarii politico-administrative

1.1. Terminologie

1.2. Scurt istoric al doctrinei

1.3. Orientari metodologice. Definitia organizarii

§ 2. Notiunea de organ al administratiei publice

2.1. Punerea problemei in literatura romaneasca interbelica

2.2. Punerea problemei in literatura romaneasca postbelica

2.3. Orientari ale doctrinei occidentale contemporane

2.4. Notiunea de organ al administratiei publice in legislatia romaneasca actuala

2.5. Definitia notiunii de organ al administratiei publice

2.6. Partile componente ale organului administratiei publice

§ 3. Sarcinile, competenta si capacitatea organelor administratiei publice

3.1. Privire generala asupra situatiei din doctrina

3.2. Notiunea de sarcini ale organelor administrative in doctrina anterioara

Constitutiei din 1991

3.3. Fundamentarea si definirea notiunii de sarcini potrivit Constitutiei din 1991, revizuita in 2003

3.4. Constante ale doctrinei cu privire la notiunea de competenta

3.5. Teza traditionala cu privire la corelatia competenta - capacitate

3.6. Teza dupa care competenta apartine si aparatului administrativ

3.7. Definitia competentei si a capacitatii

3.8. Caracterele competentei

3.9. Clasificarea competentei

Capitolul II. Presedintele Romaniei

§ 1. Istoric si elemente de drept comparat privind sefui de stat

1.1. Formele sefului de stat in epoca preiluminista

1.2. Iluministii si doctrina moderna cu privire la seful de stat

1.3. Reflectarea constitutionala a institutiei sefului de stat

§ 2. Sarcinile Presedintelui Romaniei

2.1. Notiune si explicatie istorica

2.2. Clasificare si continut

§ 3. Sfera atributiilor Presedintelui Romaniei

3.1. Natura juridica a regimului politic consacrat de Constitutia din 1991, revizuita

in 2003

3.2. Argumente de ordin constitutional pentru regimul semi-prezidential atenuat sau

semi-parlamentar

3.3. Clasificarea atributiilor Presedintelui Romaniei

§ 4. Atributiile Presedintelui in raporturile sale cu Parlamentul

4.1. Adresarea de mesaje Parlamentului, justificare si continut

4.2. Regimul juridic si efectele mesajului

4.3. Convocarea si dizolvarea Parlamentului

4.4. Promulgarea legii

§ 5. Atributiile Presedintelui Romaniei in raporturile sale cu justitia si alte autoritati jurisdictionale

5.1. Numirea judecatorilor

5.2. Acordarea gratierii individuale

5.3. Numirea membrilor altor organe jurisdictionale

§ 6. Atributii ale Presedintelui Romaniei ca sef al executivului

6.1. Atributii in raporturile cu Guvernul si alte autoritati ale administratiei publice

6.2. Sfera atributiilor in cazuri exceptionale, drept comparat

6.3. Regimul atributiilor in cazuri exceptionale

§ 7. Atributiile Presedintelui Romaniei in domeniul politicii externe

7.1. Semnificatia acestor atributii, drept comparat

7.2. Regimul incheierii tratatelor internationale

7.3. Acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici

§ 8. Actele Presedintelui Romaniei

8.1. Delimitarea sferei

8.2. Regimul si natura decretelor prezidentiale

§ 9. Raspunderea Presedintelui Romaniei

9.1. Istoric si drept comparat

9.2. Sediul materiei si natura juridica a raspunderii

9.3. Regimul raspunderii politice a Presedintelui Romaniei

9.4. Regimul raspunderii penale a Presedintelui Romaniei

Capitolul III. Guvernul si administratia centrala

§ 1. Istoric si drept comparat

1.1. Sorgintea ministrilor si a Consiliului de Ministri

1.2. Evolutia reglementarii Guvernului si a ministerelor la noi, pana la 1938

1.3. Reglementarea Guvernului intre 1938-1948

1.4. Reglementarea Guvernului si a ministerelor intre 1948 si 1989

1.5. Reglementarea Guvernului si a ministerelor dupa 22 Decembrie 1989

§ 2. Reflectarea constitutionala a materiei Guvernului si a ministerelor

2.1. Aspecte de drept comparat

2.2. Conceptia Constitutiei Romaniei din 1991

§ 3. Rolul si structura Guvernului

3.1. Aspecte de drept comparat privind rolul Guvernului

3.2. Aspecte de drept comparat privind structura Guvernului

3.3. Rolul Guvernului Romaniei potrivit Constitutiei din 1991

3.4. Structura Guvernului Romaniei, potrivit Constitutiei din 1991

§ 4. investitura Guvernului, istoric si drept comparat

4.1. Notiune si evolutia reglementarii in dreptul romanesc

4.2. Formule de investitura in constitutii republicane ce consacra un regim parlamentar

4.3. Formule de investitura in constitutii ce consacra o monarhie constitutionala

4.4. Formule de investitura in constitutii ce consacra un regim semi-prezidential

§ 5. Regimul investiturii Guvernului, potrivit Constitutiei Romaniei

5.1. Desemnarea candidatului la functia de Prim-ministru

5.2. Solicitarea votului de investitura

5.3. Acordarea votului de incredere

5.4. Numirea Guvernului si juramantul de credinta

§ 6. Durata mandatului si statutul membrilor Guvernului

6.1. Durata mandatului Guvernului

6.2. Conditii pentru functia de membru al Guvernului

6.3. Incompatibilitati ale functiei de membru al Guvernului

6.4. Incetarea functiei de membru al Guvernului

§ 7. Organizarea interna, atributiile si functionarea Guvernului

7.1. Statutul Primului-ministru

7.2. Structuri operative si aparatul de lucru al Guvernului

7.3. Atributiile Guvernului, potrivit legii sale organice

7.4. Functionarea Guvernului

§ 8. Actele Guvernului

8.1. Delimitarea sferei si drept comparat

8.2. Regimul constitutional al hotararilor Guvernului

8.3. Regimul constitutional al ordonantelor

8.4. Intrarea in vigoare si efectele ordonantelor de urgenta

§ 9. Controlul parlamentar si raspunderea Guvernului

9.1. Obligatia Guvernului de a informa Parlamentul

9.2. Controlul parlamentar prin intrebari, interpelari si anchete

9.3. Notiunea de raspundere politica a Guvernului si a ministrilor

9.4. Raspunderea politica si motiunea de cenzura in dreptul comparat

9.5. Angajarea raspunderii Guvernului de catre Primul-ministru

9.6. Raspunderea penala a membrilor Guvernului in dreptul comparat

9.7. Evolutia ideii si reglementarii raspunderii penale a ministrilor la noi

9.8. Regimul raspunderii penale a membrilor Guvernului in baza Constitutiilor din

1866 si 1923

9.9. Regimul raspunderii penale a membrilor Guvernului, potrivit Constitutiei din

1991, revizuita in 2003

9.10. Raspunderea patrimoniala a Guvernului si membrilor sai, potrivit Constitutiilor din 1866 si 1923

9.11. Raspunderea patrimoniala a Guvernului si a ministrilor, potrivit Constitutiei din 1991

§ 10. Organizarea administratiei centrale de specialitate

10.1. Organizarea administratiei ministeriale

10.2. Organizarea administratiei centrale autonome

10.3. Actele autoritatilor centrale de specialitate

Capitolul IV. Administratia publica locala

§ 1. Principii generale, istoric si drept comparat

1.1. Principii contemporane de organizare a administratiei publice locale

1.2. Formele si limitele autonomiei locale

1.3. Evolutia reglementarii privind autonomia locala in Romania

1.4. Principiile organizarii administratiei locale, potrivit Constitutiei din 1991

1.5. Principiul sistemului departamental

1.6. Prefectul, ca autoritate de tutela administrativa

1.7. Aspecte de drept comparat

§ 2. Alegerea, componenta si constituirea consiliilor locale

2.1. Principiul alegerii consiliului local, comparatie cu solutii din dreptul comparat

2.2. Conditiile de eligibilitate si incompatibilitati

2.3. Depunerea candidaturilor

2.4. Circumscriptiile electorale si sectiile de votare

2.5. Birourile electorale «teritoriale»

2.6. Biroul Electoral Central

2.7. Listele electorale

2.8. Campania electorala

2.9. Buletinul de vot

2.10. Desfasurarea alegerii

2.11. Stabilirea rezultatelor votarii

2.12. Constatarea rezultatelor alegerilor

2.13. Constituirea consiliului local

§ 3. Competenta si functionarea consiliilor locale

3.1. Competenta consiliilor locale

3.2. Functionarea consiliilor locale

§ 4. Actele si raspunderea consiliului local

4.1. Actele consiliului local

4.2. Raspunderea consilierilor

4.3. Dizolvarea consiliului local

§ 5. Primarul si aparatul

5.1. Alegerea si sarcinile primarului, istoric si drept comparat

5.2. Alegerea, validarea si statutul juridic al primarului, potrivit legislatiei actuale

5.3. Sarcinile si atributiile primarului pe linia realizarii autonomiei locale

5.4. Atributii ale primarului pe linia realizarii unor servicii publice statale

5.5. Actele si raspunderea primarului

5.6. Secretarul si serviciile publice locale

§ 6. Consiliul judetean

6.1. Componenta, alegerea si constituirea

6.2. Atributiile consiliului judetean

6.3. Organizarea interna si functionarea consiliului judetean

§ 7. Prefectul si comisia judeteana consultativa

7.1. Atributiile si actele prefectului

7.2. Comisia judeteana consultativa

Partea a III-a. Functia publica

Capitolul I. Notiunea de functie publica in dreptul romanesc si comparat

§ 1. Terminologie si modalitati de analiza a materiei

1.1. Consideratiuni terminologice

1.2. Tratarea materiei in cursurile universitare de la noi

1.3. Tratarea materiei in cursurile franceze

§ 2. Evolutia reglementarii cu privire la functia publica

2.1. Scurt istoric privind reglementarile din tarile Uniunii Europene

2.2. Evolutia reglementarii in tara noastra pana ia Constitutia din 1923

2.3. Sinteza a reglementarii functiei publice intre 1923 si 1949

2.4. Sinteza a reglementarii functiei publice intre 1950-1989

§ 3. Constitutionalitatea si legalitatea functiei publice in Uniunea Europeana

3.1. Reflectarea functiei publice in constitutiile tarilor Uniunii Europene

3.2. Reglementari statutare in tarile Uniunii Europene

3.3. Sfera functionarilor statutari in tarile Uniunii Europene

§ 4. Constitutionalitatea si legalitatea functiei publice in Romania

4.1.. Principiile consacrate prin art. 16 alin. (3) si art. 73 alin. (3) lit. j) din Constitutia

Romaniei din 1991, revizuita in 2003

4.2. Solutiile tehnice de reglementare a regimului statutar

4.3. Interdictia de a desfasura activitati militante in favoarea partidelor politice

§ 5. Natura juridica a functiei publice

5.1. Tezele din doctrina interbelica

5.2. Opinii exprimate in doctrina anilor 1949 -1989

5.3. Orientari ale doctrinei actuale

§ 6. Definitia si clasificarea functiei publice

6.1. Definitia si trasaturile functiei publice

6.2. Problema functiei de fapt

6.3. Clasificarea functiilor publice din administratia publica

Capitolul II. Recrutarea si incadrarea functionarilor publici

§ 1. Forme de recrutare si selectie, istoric si drept comparat

1.1. Fenomenul recrutarii intre teorie si realitate

1.2. Principiul egalitatii si principiul meritului in legislatia tarilor Uniunii Europene

1.3. Recrutarea pentru functii publice in Romania

§ 2. Conditiile generale de acces in functiile publice

2.1. Notiune si clasificare

2.2. Elemente de drept comparat

2.3. Conditii generale din Statutul interbelic si din Statutul actual

§3. Conditia studiilor administrative si modalitati de examinare

3.1. Conditia studiilor administrative in Europa occidentala

3.2. Conditia studiilor administrative la noi, istoric si perspective

3.3. Modalitati de examinare

Capitolul III. Dreptul la cariera si raspunderea functionarilor

§ 1. Sfera drepturilor si obligatiilor functionarilor

1.1. Elemente de drept comparat

1.2. Drepturile functionarilor publici, potrivit Statutului

1.3. Obligatiile functionarilor publici, potrivit Statutului

§ 2. Regimul drepturilor ce se exercita in colectiv, potrivit legislatiei in vigoare

2.1. Principii constitutionale cu privire la "drepturile colective" ale functionarilor

2.2. Sfera functionarilor care nu se pot asocia in sindicate

2.3. Regimul incheierii contractului colectiv de munca, in sectorul public

2.4. Regimul grevelor in sectorul public. Concluzii

§ 3. Regimul aprecierii si promovarii

3.1. Sistemul carierei si sistemul angajarii in tarile din Uniunea Europeana

3.2. Aprecierea functionarilor in spiritul reglementarilor din 1924 si solutia Statutului actual

3.3. Regimul juridic al avansarii in grade, clase si categorii 1)

§ 4. Regimul raspunderii functionarilor publici

4.1. Spiritul de responsabilitate al functionarului public

4.2. Formele raspunderii juridice a functionarilor publici

4.3. Raspunderea administrativ-disciplinara, potrivit Statutului

4.4. Raspunderea contraventionala si raspunderea penala a functionarului public

§ 5. Modificarea si incetarea raportului de functie

5.1. Delegarea si detasarea

5.2. Transferul

5.3. Mutarea in cadrul altui compartiment al autoritatii sau institutiei publice

5.4. Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere

5.5. Incetarea raportului de functie