Nulitatea actului juridic civil

Avant-propos

Introducere

PARTEA I. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND NULITATEA ACTULUI

JURIDIC CIVIL (Teoria generală a nulităţii actului juridic civil)

Capitolul I. Evoluţia conceptului de nulitate a actului juridic civil -

inexistenţă, invaliditate, ineficacitate?

Secţiunea 1. Introducere în noţiunea de nulitate în materia

actelor juridice civile

Secţiunea a 2-a. Nulitatea în dreptul roman

2.1. Dreptul roman primitiv

2.2. Dreptul roman clasic

2.3. Perioada pretoriană

Secţiunea a 3-a. Nulitatea în epoca clasică

3.1. Consideraţii generale

3.1.1. Curentul german din Pandettistica

3.1.2. Noile doctrine

3.1.3. Perioada clasică

3.1.4. Apariţia teoriei inexistenţei

3.1.5. Opinii asupra teoriei inexistenţei

3.2. Consideraţii privind inexistenţa actului juridic civil

3.2.1. Dezvoltarea doctrinelor actului inexistent

3.2.2. Inexistenţa în dreptul românesc

3.2.3. Concluzii

4.1. Sistemul Codului civil român din 1865

4.2. Reglementarea nulităţii în alte sisteme de drept

(diverse state europene)

4.2.1. Codul civil german

4.2.2. Codul civil francez

4.2.3. Codul civil italian

4.3. Doctrinele privind nulitatea

4.3.1. Doctrinele organiciste

4.3.2. Teoria nulităţii - sancţiune

4.3.3. Teoria de tip atomist

4.3.4. Teoria nulităţii - tratament

4.3.5. Teoria socială şi individualistă

4.3.6. Concluzie

Secţiunea a 5-a. Nulitatea în epoca contemporană

5.1. Noul Cod civil român

5.2. Opinia noastră privind propunerile de reglementare

a nulităţii în Noul Cod civil român

5.3. Reglementarea nulităţii potrivit UNIDROIT

5.3.1. Introducere în sistemul UNIDROIT

5.3.2. Validitatea contractelor în sistemul UNIDROIT

5.3.3. Concluziile noastre

5.4. Anteproiectul Codului European al Contractelor

Secţiunea a 6-a. Nulitatea şi graniţele sale

6.1. Nulitate şi inexistenţă

6.2. Nulitate şi anulabilitate

6.2.1. Dreptul civil francez

6.2.2. Anteproiectul de reformă a dreptului obligaţiilor

6.2.3. Dreptul german

6.2.4. Codul federal elveţian al obligaţiilor

6.2.5. Sistemul common law

6.2.6. Dreptul italian

6.2.7. Dreptul comunitar

6.3. Nulitate şi ineficacitate

6.3.1. Distincţia nulitate - ineficacitate

6.3.2. Nulitatea - cauză de ineficacitate a actului juridic

civil

6.4. Invaliditate şi despăgubire

actului juridic civil

Secţiunea 1. Noţiuni generale privind actul juridic civil

Secţiunea a 2-a. Definiţia nulităţii. Trăsăturile nulităţii

2.1. Definiţia nulităţii

2.2. Trăsăturile nulităţii

Secţiunea a 3-a. Noţiuni generale privind cauzele de

ineficacitate în materia actelor juridice. Clasificare

3.1. Noţiunea de ineficacitate a actului juridic civil

3.2. Cauzele de ineficacitate a actului juridic

3.3. Clasificarea cauzelor de ineficacitate

Secţiunea a 4-a. Funcţiile nulităţii

4.1. Consideraţii introductive

4.2. Funcţia preventivă

4.3. Funcţia represivă (sancţionatorie)

4.4. Funcţia de mijloc de garanţie a principiului

legalităţii

4.5. Funcţia reparatorie

4.6. Funcţia potenţială şi funcţia operativă

Secţiunea a 5-a. Nulitatea în timp. Legea aplicabilă nulităţii

5.1. Neretroactivitatea legii civile în materia nulităţii.

Aplicarea imediată a legii noi

5.2. Aplicarea imediată a legii noi

Secţiunea a 6-a. Clasificarea nulităţii

6.1. Explicaţii prealabile

6.2. Enumerarea categoriilor de nulitate potrivit

criteriilor de clasificare

6.3. Nulitatea absolută şi nulitatea relativă

6.4. Nulitatea totală şi nulitatea parţială

6.5. Nulitatea expresă şi nulitatea virtuală

6.6. Nulitatea de fond şi nulitatea de formă

6.7. Nulităţi amiabile şi nulităţi judiciare

Secţiunea a 7-a. Nulităţile noi

7.1. Aşa-zisele nulităţi speciale. Nulitatea, soluţie

de protecţie

7.1.1. Noţiuni introductive

7.1.2. Concluzii

7.2. Nulităţile din interdicţie

7.2.1. Noţiune şi caractere

7.2.2. Concluzii

cauze de ineficacitate ale actului juridic civil

Secţiunea 1. Comparaţie între nulitate şi rezoluţiune

1.1. Asemănări

1.2. Deosebiri

Secţiunea a 2-a. Comparaţie între nulitate şi reziliere

Secţiunea a 3-a. Comparaţie între nulitate şi revocare

3.1. Noţiune şi exemplificare

Nulitatea XVI actului juridic civil

3.2. Natura juridică a revocării

3.3. Limitele revocării

3.4. Comparaţie

Secţiunea a 4-a. Comparaţie între nulitate şi caducitate

4.1. Noţiune şi exemplificare

4.2. Comparaţie

Secţiunea a 5-a. Comparaţie între nulitate şi reducţiune

5.1. Noţiune

5.2. Comparaţie

Secţiunea a 6-a. Comparaţie între nulitate şi inopozabilitate

6.1. Noţiune

6.2. Comparaţie

Secţiunea a 7-a. Concluzii

Capitolul al IV-lea. Cauzele de nulitate absolută

Secţiunea 1. Precizări prealabile privind cauzele de nulitate

absolută

Secţiunea a 2-a. Nerespectarea formei autentice cerute

ad validitatem (ad solemnitatem)

2.1. Precizări prealabile

2.2. Noţiune. Reglementare

2.3. Sancţiunea aplicabilă şi raţiunea respectării formei

2.4. Caractere

2.5. Condiţii

2.6. Aplicaţii ale formei ad validitatem

2.7. Domeniu de aplicare

2.8. Corelaţia dintre forma solemnă şi forma autentică

2.9. Exemplificări jurisprudenţiale

2.10. Drept comparat

2.10.1. Dreptul italian

2.10.2. Dreptul francez

2.10.3. Dreptul german

2.10.4. Dreptul spaniol

2.10.5. Dreptul elveţian

2.10.6. Aria britanică

2.10.7. Dreptul ungar

2.10.8. Dreptul Federaţiei Ruse

3.1. Noţiune

3.2. Delimitări

3.3. Dovada fraudei

3.4. Exemplificări jurisprudenţiale

3.5. Drept comparat privind sancţiunea aplicabilă

în ipoteza fraudei la lege

3.5.1. Dreptul italian

3.5.2. Dreptul francez

3.5.3. Dreptul ungar

3.5.4. Dreptul Federaţiei Ruse

Secţiunea a 4-a. Nerespectarea dispoziţiilor imperative

ale legii, a ordinii publice şi a bunelor moravuri

4.1. Noţiuni. Corelaţii

4.2. Cine are calitatea de a stabili încălcarea ordinii

publice

4.3. Caracterele normelor de ordine publică

4.4. Bunele moravuri

4.5. Sursele ordinii publice şi bunelor moravuri:

determinarea juridică a bunelor moravuri

4.6. Drept comparat cu privire la noţiunea de ordine

publică

4.6.1. Dreptul italian

4.6.2. Dreptul francez

4.6.3. Dreptul spaniol

4.6.4. Aria germană

4.6.5. Dreptul elveţian

4.6.6. Dreptul britanic

4.6.7. Dreptul Federaţiei Ruse

5.1. Precizări prealabile

5.1.1. Consimţământul - element al voinţei juridice.

Corelaţia dintre consimţământ şi voinţa juridică

5.1.2. Principiile voinţei juridice

5.2. Definiţia consimţământului

5.3. Condiţiile valabilităţii consimţământului

5.4. Lipsa totală a consimţământului

5.5. Exemplificări jurisprudenţiale

5.6. Drept comparat cu privire la lipsa totală a

consimţământului

5.6.1. Dreptul italian

5.6.2. Dreptul francez

5.6.3. Dreptul german

5.6.4. Dreptul spaniol

Secţiunea a 6-a. Lipsa obiectului actului juridic civil

6.1. Noţiune

6.2. Cerinţele valabilităţii obiectului actului juridic civil

6.3. Analiza cerinţelor valabilităţii obiectului actului

juridic civil

6.3.1. Obiectul să existe

6.3.2. Obiectul să fie în circuitul civil

6.3.3. Obiectul să fie determinat sau determinabil

6.3.4. Obiectul să fie posibil

6.3.5. Obiectul să fie licit şi moral

6.3.6. Obiectul să fie un fapt personal al celui ce se obligă

6.3.7. Cel care se obligă să fie titularul dreptului

6.3.8. Existenţa autorizaţiei administrative sau judiciare

ori a altei cerinţe prevăzute de lege

6.4. Drept comparat privind neîndeplinirea condiţiilor

obiectului actului juridic

6.4.1. Dreptul italian

6.4.2. Dreptul francez

6.4.3. Dreptul german

6.4.4. Dreptul spaniol

6.4.5. Dreptul elveţian

6.4.6. Dreptul Federaţiei Ruse

7.1. Definiţia şi reglementarea cauzei actului juridic

civil

7.2. Elementele cauzei actului juridic civil

7.2.1. Scopul imediat

7.2.2. Scopul mediat

7.3. Cerinţele valabilităţii cauzei actului juridic civil

7.3.1. Cauza să existe

7.3.2. Cauza să fie reală

7.3.3. Cauza să fie licită şi morală

7.4. Jurisprudenţă

7.5. Drept comparat privind nevalabilitatea cauzei

actului juridic civil

7.5.1. Dreptul italian

7.5.2. Dreptul francez

7.5.3. Dreptul german

7.5.4. Dreptul spaniol

Secţiunea a 8-a. Nerespectarea dreptului de preempţiune

în cazurile expres prevăzute de lege

8.1. Noţiune

8.2. Reglementarea dreptului de preempţiune în

Codul silvic român (Legea nr. 46/2008)

8.3. Nerespectarea dreptului de preempţiune prevăzut

de Legea nr. 422/2001 privind protejarea

monumentelor istorice

8.4. Dreptul de preempţiune reglementat de Legea

nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului

naţional cultural mobil

8.5. Dreptul de preferinţă reglementat de Legea

nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi

dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii

referitoare la capacitatea de folosinţă

9.1. Noţiune şi caractere

9.1.1. Noţiune

9.1.2. Caractere juridice

9.2. Regula capacităţii de a încheia acte juridice şi

excepţia incapacităţii

9.2.1. Regula în materia capacităţii de a încheia acte

juridice civile

9.2.2. Excepţia incapacităţii de a încheia acte juridice

civile

9.3. Începutul capacităţii de folosinţă a persoanei

juridice

9.3.1. Începutul capacităţii de folosinţă deplină a

persoanei juridice

9.3.2. Începutul capacităţii de folosinţă limitată

9.4. Conţinutul capacităţii de folosinţă a persoanei

juridice. Principiul specialităţii capacităţii de

folosinţă a persoanei juridice

9.4.1. Conţinutul capacităţii de folosinţă

9.4.2. Principiul specialităţii capacităţii de folosinţă

9.5. Sancţiunea nerespectării regulilor privind

capacitatea de folosinţă a persoanei juridice

9.6. Nerespectarea unor incapacităţi speciale

9.6.1. Noţiune

9.6.2. Clasificări

9.6.3. Cazul art. 1309 C. civ

9.6.4. Situaţia cetăţenilor străini şi a apatrizilor

9.6.5. Cazul art. 43 din Legea nr. 188/2000

9.6.6. Nerespectarea interdicţiei de a primi donaţii,

instituită în privinţa organizaţiilor care nu au dobândit

încă personalitate juridică

9.6.7. Nerespectarea dispoziţiilor art. 810 C. civ.

Secţiunea 1. Consideraţii generale privind nulitatea relativă

Secţiunea a 2-a. Lipsa capacităţii de exerciţiu

2.1. Definiţia, premisele, felurile şi caracterele juridice ale

capacităţii civile de exerciţiu a persoanei fizice

2.1.1. Definiţie

2.1.2. Premisele capacităţii civile de exerciţiu a persoanei

fizice

2.1.3. Caractere

2.2. Lipsa capacităţii de exerciţiu a persoanelor fizice

2.2.1. Persoanele lipsite de capacitate civilă de exerciţiu

2.2.2. Reprezentarea legală

2.2.3. Categorii de actele juridice care pot fi încheiate, în

mod valabil, de cel lipsit de capacitate civilă de exerciţiu

2.2.4. Încetarea situaţiei juridice a lipsei capacităţii civile

de exerciţiu

2.3. Capacitatea civilă de exerciţiu restrânsă

2.3.1. Noţiune şi dobândire

2.3.2. Conţinutul capacităţii civile de exerciţiu restrânse

2.3.3. Încetarea capacităţii civile de exerciţiu restrânse

2.4. Capacitatea civilă de exerciţiu deplină

2.4.1. Modurile de dobândire

2.4.2. Conţinut

2.4.3. Încetarea capacităţii de exerciţiu depline

2.5. Sancţiunea nerespectării regulilor privind

capacitatea civilă de exerciţiu

2.6. Drept comparat privind sancţiunea incapacităţii

de exerciţiu

2.6.1. Dreptul italian

2.6.2. Dreptul francez

2.6.3. Dreptul german

2.6.4. Dreptul spaniol

Secţiunea a 3-a. Nerespectarea anumitor dispoziţii legale

referitoare la capacitatea de folosinţă

3.1. Vânzarea între soţi

3.2. Încălcarea dispoziţiilor art. 1308 C. civ.

3.3. Încălcarea art. 806, a art 809 şi a art. 808

alin. (1) C. civ.

3.4. Nerespectarea dispoziţiilor art. 815 C. civ.

3.5. Nerespectarea dispoziţiilor art. 816 C. civ.

3.6. Drept comparat european

juridic civil

4.1. Noţiuni

4.2. Corelaţia dintre responsabilitatea juridică şi

discernământul persoanei

4.3. Consimţământul la încheierea actului juridic civil

trebuie să provină de la o persoană cu

discernământ

4.4. Drept comparat cu privire la lipsa de discernământ

4.4.1. Dreptul italian

4.4.2. Dreptul elveţian

4.4.3. Dreptul german

Secţiunea a 5-a. Consideraţii generale privind viciile de

consimţământ

Secţiunea a 6-a. Eroarea viciu de consimţământ

6.1. Noţiune şi reglementare

6.2. Clasificare

6.3. Corelaţia dintre eroarea gravă viciu de

consimţământ şi lipsa sau falsitatea cauzei

actului juridic civil

6.4. Structura erorii viciu de consimţământ

6.5. Cerinţele erorii viciu de consimţământ

6.6. Drept comparat privind eroarea viciu de

consimţământ

6.6.1. Dreptul italian

6.6.2. Dreptul german

6.6.3. Dreptul francez

6.6.4. Dreptul spaniol

6.6.5. Dreptul englez

Nulitatea XXII actului juridic civil

Secţiunea a 7-a. Dolul - viciu de consimţământ

7.1. Definiţie şi reglementare

7.2. Clasificare

7.3. Structura dolului

7.4. Cerinţele dolului

7.5. Sancţiune

7.6. Proba dolului

7.7. Drept comparat privind dolul - viciu de

consimţământ

7.7.1. Dreptul italian

7.7.2. Dreptul francez

7.7.3. Dreptul spaniol

8.1. Definiţie şi reglementare

8.2. Clasificare

8.3. Structura violenţei

8.4. Cerinţele violenţei

8.5. Sancţiune

8.6. Drept comparat privind violenţa - viciu de

consimţământ

8.6.1. Dreptul italian

8.6.2. Dreptul francez

8.6.3. Dreptul spaniol

Secţiunea a 9-a. Leziunea - viciu de consimţământ

9.1. Definiţie şi reglementare

9.2. Structura leziunii

9.3. Cerinţele leziunii

9.4. Domeniul de aplicare

9.5. Sancţiune

9.6. Drept comparat privind leziunea - viciu de

consimţământ

9.6.1. Dreptul italian

9.6.2. Dreptul francez

Secţiunea a 10-a. Nerespectarea dreptului de preempţiune în

cazurile expres prevăzute de lege

10.1. Nerespectarea dreptului de preempţiune în cazurile

expres prevăzute de Legea nr. 10/2001 privind regimul

juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în

perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

10.2. Reglementarea dreptului de preempţiune al chiriaşilor

ocrotiţi de dispoziţiile O.U.G. nr. 40/1999

10.3. Nerespectarea dreptului de preempţiune prevăzut

de Legea nr. 33/1994

nulităţii actului juridic civil

6.1. Noţiunea de efecte ale nulităţii actului juridic civil

6.2. Principiile efectelor nulităţii

6.3. Principiul retroactivităţii efectelor nulităţii. Excepţii

6.3.1. Principiul retroactivităţii efectelor nulităţii

6.3.2. Excepţii

6.3.3. Păstrarea fructelor de către dobânditorul de

bună-credinţă

6.3.4. Căsătoria putativă

6.3.5. Recăsătorirea soţului persoanei ce fusese declarată

moartă

6.3.6. Copiii dintr-o căsătorie anulată

6.3.7. Modificarea numelui de familie numai pentru viitor

6.3.8. Declararea nulităţii unei societăţi comerciale

înregistrate în registrul comerţului

6.4. Principiul repunerii în situaţia anterioară -

restitutio in integrum. Excepţii

6.4.1. Noţiune

6.4.2. Excepţii de la principiul restitutio in integrum

6.4.3. Menţinerea efectelor produse de un contract cu

executare succesivă

6.4.4. Persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu

capacitate de exerciţiu restrânsă

6.4.5. Aplicarea principiului nemo auditur propriam

turpitudinem allegans

6.4.6. Aplicarea art. 493 C. civ

6.4.7. Posibilitatea invocării uzucapiunii

6.5. Prescripţia extinctivă a acţiunii în restituirea

prestaţiilor executate în temeiul actului juridic

lovit de nulitate

6.6. Principiul anulării actului subsecvent ca urmare a

anulării actului iniţial - resoluto iure dantis,

resolvitur ius accipientis. Excepţii

6.6.1. Noţiune

6.6.2. Excepţii de la principiul resoluto iure dantis,

resolvitur ius accipientis

6.6.3. Aplicarea art. 20 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954

6.6.4. Actele de conservare şi de administrare

6.6.5. Subdobânditorul de bună-credinţă al unui drept real

imobiliar înscris în cartea funciară

6.6.6. Posesorul de bună-credinţă al unui bun mobil

6.6.7. Actele de dispoziţie privind bunurile imobile cu titlu

oneros încheiate cu un subdobânditor de bună-credinţă

6.7. Principiile de drept care înlătură regula de drept

quod nullum est, nullum producit effectum

6.7.1. Principiul conversiunii actului juridic

6.7.2. Principiul error communis facit ius

6.7.3. Principiul răspunderii civile delictuale

6.8. Argument pentru o propunere de divizare a efectelor

nulităţii în funcţie de buna-credinţă a unei părţi

ACTULUI JURIDIC CIVIL ŞI NULITATEA ACTULUI DE

PROCEDURĂ CIVILĂ

Capitolul I. Consideraţii generale privind nulitatea actului de

procedură civilă

Secţiunea 1. Consideraţii introductive privind nulitatea actelor

de procedură civilă

1.1. Actele de procedură civilă. Aspecte generale

1.2. Conceptul de nulitate în dreptul procesual civil

1.3. Categorii de acte procedurale

1.4. Condiţiile generale pentru îndeplinirea actelor de

procedură

1.5. Sancţiunile ce intervin ca urmare a nerespectării

condiţiilor de îndeplinire a actele de procedură

Secţiunea a 2-a. Nulitatea actelor de procedură civilă

2.1. Clasificarea nulităţii actelor de procedură

2.2. Condiţiile generale ale nulităţii

2.3. Cazuri de nulitate necondiţionate de existenţa unei

vătămări

2.4. Alte cazuri de nulitate

Secţiunea a 3-a. Delimitarea nulităţii de alte sancţiuni ce

intervin ca urmare a nerespectării condiţiilor privitoare

la îndeplinirea actelor procedurale

3.1. Decăderea

3.2. Perimarea

3.3. Prescripţia

3.3.1. Prescripţia dreptului la acţiune

3.3.2. Prescripţia dreptului de a cere executarea silită

Secţiunea a 4-a. Mijloace de invocare a nulităţii

4.1. Invocarea nulităţii în procesul civil

4.2. Constatarea şi declararea nulităţii în procesul civil

4.3. Refacerea (remedierea) actului de procedură civilă

Secţiunea a 5-a. Efectele nulităţii actelor de procedură civilă

5.1. Efectele ce se produc anterior declarării nulităţii

5.2. Efectele ce se produc după declararea nulităţii

nulitatea actului de procedură civilă

2.1. Delimitarea actelor de procedură civilă de actul

juridic civil

2.2. Delimitarea nulităţii actelor de procedură civilă de

nulitatea actului juridic civil

PARTEA A III-A. MIJLOACE PROCESUALE DE INVOCARE

A NULITĂŢII ACTULUI JURIDIC CIVIL. CONSECINŢELE

ADMITERII NULITĂŢII

Capitolul I. Invocarea nulităţii actului juridic civil pe cale

de acţiune

Secţiunea 1. Acţiunea în nulitate

1.1. Noţiune. Natură juridică. Caracterizare. Obiectul

acţiunii în nulitate

1.1.1. Noţiune şi natură juridică

1.1.2. Caractere

1.1.3. Obiectul acţiunii în nulitate

1.1.4. Drept comparat

1.2. Legitimarea procesuală activă

1.2.1. Legitimarea procesuală activă în dreptul intern

1.2.2. Drept comparat

1.3. Termenul în care poate fi invocată nulitatea

absolută

1.3.1. Regula: nulitatea absolută este imprescriptibilă

1.3.2. Excepţia

1.3.3. Drept comparat

1.4. Posibilitatea de a confirma sau nu actul juridic nul

1.4.1. Nulitatea absolută, de regulă, nu poate fi acoperită

prin confirmare

1.4.2. Excepţii

2.1. Noţiune. Natură juridică. Caracterizare

2.1.1. Noţiune şi natură juridică

2.2. Legitimarea procesuală activă

2.2.1. Nulitatea relativă poate fi invocată, de regulă, numai de

persoana interesată

2.2.2. Alte persoane, instituţii sau organe care pot invoca

nulitatea relativă

2.2.3. Drept comparat

2.3. Termenul în care poate fi invocată nulitatea

relativă

2.3.1. Nulitatea relativă este prescriptibilă

2.4. Posibilitatea de a confirma sau nu actul juridic

anulabil

2.4.1. Nulitatea relativă poate fi acoperită prin confirmare

expresă ori tacită

2.4.2. Actul de confirmare şi condiţiile de valabilitate

Secţiunea a 3-a. Distincţii între acţiunea în nulitate şi acţiunea

în anulare. Incidenţa prescripţiei

3.1. În istoria codurilor moderne

3.2. Regulile regimului juridic al nulităţii absolute

3.3. Regulile regimului juridic al nulităţii relative

3.4. Comparaţie între regimul juridic al nulităţii absolute

şi regimul juridic al nulităţii relative

de excepţie

Secţiunea 1. Aspectele generale ale invocării excepţiei

de nulitate

1.1. Invocarea excepţiei de nulitate absolută

1.2. Invocarea excepţiei de nulitate relativă

1.3. Drept comparat

Secţiunea a 2-a. Nulitatea şi principiul disponibilităţii

2.1. Principiul disponibilităţii (invocarea nulităţii

absolute din oficiu de către instanţă)

2.2. Drept comparat

Capitolul al III-lea. Consecinţele admiterii nulităţii.

Răspunderea civilă. Nulitatea parţială

Secţiunea 1. Aspecte teoretice şi practice privind consecinţele

admiterii nulităţii şi angajarea răspunderii civile

Secţiunea a 2-a. Nulitatea parţială

Capitolul al IV-lea. Validarea şi rectificarea actului anulabil

Secţiunea 1. Aspecte cu caracter general privind validarea şi

rectificarea

1.1. Validarea prin confirmare

1.2. Rectificarea actului anulabil

Secţiunea a 2-a. Delimitări

2.1. Confirmarea şi rectificarea

2.2. Confirmarea şi ratificarea

2.3. Confirmarea şi refacerea actului

2.4. Confirmarea şi actul recognitiv

2.5. Confirmarea şi conversiunea

Concluzii. Tendinţe pentru o reinterpretare a conceptului

de nulitate a actului juridic civil. Propuneri de lege ferenda

Bibliografie selectivă