Stabilirea masei active si a masei pasive in procedura insolventei

Cuvânt înainte

CAPITOLUL I. Consideraţii introductive privind insolvenţa

Secţiunea I. Repere de bază ale mediului de afaceri

1.1. Privire de ansamblu asupra întreprinderilor. Criterii ale reuşitei pe plan economic

1.2. Dificultăţile întreprinderilor. Prevenţia şi reglementarea amiabilă

1.3. Riscul de insolvenţa

1.4. Modalităţi de prevenţie a riscului de insolvenţa

1.4.1. Prevenirea riscului de insolvenţa prin apelul la garanţii

1.4.2. Prevenirea riscului de insolvenţa prin mecanismul guvernării corporative

1.4.3. Prevenirea riscului de insolvenţă prin intermediul cesiunii voluntare a bunurilor debitorului

1.4.4. Prevenirea riscului de insolvenţa prin modalitatea reorganizării întreprinderii

1.4.5. Prevenirea riscului de insolvenţa cu ajutorul modalităţilor şi tehnicilor contractuale şi judiciare amiabile în faza prefalimentară

1.4.6. Prevenirea riscului de insolvenţa prin intervenţia unor factori extrinseci sau intrinseci activităţii debitorului

1.4.7. Prevenirea riscului de insolvenţa prin asigurarea de credit

Secţiunea a ll-a. Despre insolvenţa ca stare de fapt şi ca stare de drept

2.1. Noţiunea insolvenţei

2.2. Diagnosticarea insolvenţei

2.3. Hotărârea judecătorească de deschidere a procedurii insolvenţei

Secţiunea a lll-a. Coordonatele invariabile ale insolvenţei

3.1. Scopul procedurii insolvenţei

3.2. Caracterele procedurii insolvenţei

3.3. Obiectul procedurii insolvenţei

3.4. Condiţii necesare în vederea obţinerii calităţii de subiect al procedurii insolvenţei

3.5. Organele care aplică procedura insolvenţei

3.5.1. Instanţele judecătoreşti

3.5.2. Judecătorul-sindic

3.5.3. Practicianul în insolvenţă

3.6. Protagoniştii procedurii insolvenţei

3.6.1. Debitorul

3.6.2. Administratorul special

3.6.3. Creditorii. Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor

3.7. Aspecte de drept comparat

Secţiunea a IV-a. Activul şi pasivul debitorului între tradiţie, actualitate, perspective

4.1. Referinţe de ordin istoric asupra reglementării legale a activului şi pasivului debitorului în procedura insolvenţei

4.2. Termeni de referinţă în procedura colectivă: activul

şi pasivul patrimonial

4.3. Logica legiuitorului în consacrarea legală a insolvenţei

4.4. Actualitate şi perspective asupra activului şi pasivului debitorului

4.4.1. Privire generală asupra reglementării legale actuale din România ISO

4.4.2. Privire generală asupra reglementării legale din Uniunea Europeană

CAPITOLUL II. Masa activă în procedura insolvenţei

Secţiunea I. Consideraţii generale privind masa activă in procedura insolvenţei

1.1. Noţiunea de masă activă

1.2. Delimitări conceptuale. Corelaţia dintre noţiunile de patrimoniu, averea debitorului, masa activă şi masa credală

1.3. Caracterele şi funcţiile procesului de stabilire a masei active

1.4. Competenţa de stabilire a masei activ

1.5. Sancţiuni

Secţiunea a ll-a. Etapele stabilirii masei active

2.1. Aspecte introductive

2.2. Ridicarea dreptului de administrare al debitorului

2.3. Întocmirea listei bunurilor debitorului [art. 28 alin. (1) lit. b) şi art. 20 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 85/2006]

2.4. Identificarea bunurilor din averea debitorului

2.5. Sigilarea bunurilor din averea debitorului şi a actelor întocmite de acesta

2.6. Inventarierea bunurilor din averea debitorului

2.7. Conservarea bunurilor din averea debitorului

Secţiunea a lll-a. Modalităţi de reîntregire a masei active a debitorului

3.1. Preliminarii

3.2. Anularea actelor juridice încheiate de debitor în

perioada suspectă

3.3. Neaplicarea efectului suspensiv faţă de acţiunile debitorului împotriva terţilor

3.4. Acţiunea în răspundere a membrilor organelor de conducere şi/sau supraveghere ale debitorului

Secţiunea a IV-a. Aspecte de drept comparat

CAPITOLUL III. Masa pasivă în procedura insolvenţei

Secţiunea I. Consideraţii privind masa pasivă în procedura insolvenţei

1.1. Noţiunea de masă pasivă

1.2. Caracterele şi funcţiile procesului de stabilire a masei pasive

1.3. Competenţa de stabilire a masei pasive

1.4. Sancţiuni

Secţiunea a ll-a. Etapele parcurse în vederea stabilirii masei pasive

2.1. Aspecte introductive

2.2. Întocmirea listei creditorilor

2.3. Notificarea privind înregistrarea creanţelor.Termene procedurale

2.4. Menţionarea deschiderii procedurii în registrele de publicitate

2.5. Depunerea cererilor de admitere a creanţelor şi verificarea acestora

2.6. Tabelul preliminar al creanţelor

2.7. Contestaţiile privind creanţele creditorilor

2.8. Tabelul definitiv al creanţelor

2.9. Intrarea în faliment a debitorului. Tabelul suplimentar al creanţelor şi tabelul definitiv consolidat al creanţelor

2.10. Întocmirea şi prezentarea raportului asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenţei debitorului privind situaţia debitorului

2.11. Convocarea şi ţinerea adunării creditorilor

Secţiunea a lll-a. Aspecte de drept comparat

CAPITOLUL IV. Analiza unor categorii de creanţe în procedura insolvenţei

Secţiunea I. Aspecte introductive privind obligaţia. Privire generală asupra noţiunii de creanţă în dreptul român

1.1. Consideraţii introductive privind obligaţiile

1.2. Noţiunea şi particularităţile creanţei şi datoriei

1.3. Corelaţia dintre patrimoniu, creanţă şi datorie

1.4. Noţiunea şi particularităţile drepturilor de creanţă

1.5. Funcţiile drepturilor de creanţă

1.6. Delimitarea obligaţiilor civile faţă de obligaţiile comerciale

1.7. Delimitarea obligaţiilor civile faţă de obligaţiile bugetare

Secţiunea a ll-a. Despre creanţe şi creditori în dreptul insolvenţei

2.1. Creanţa - categorie juridică fundamentală în dreptul

insolvenţei

2.2. Tipuri de creditori care participă la procedura insolvenţei,

beneficiari ai efectelor acesteia

2.3. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească creanţa creditorului

2.4. Necesitatea identificării categoriilor de creanţe şi importanţa clasificării creanţelor pe categorii

2.5. Clasificarea creanţelor în Legea nr. 85/2006

2.6. Dificultăţi întâmpinate în operaţiunea de clasificare a creanţelor

2.7. Sugestii în adoptarea unui punct de vedere unitar în

clasificarea creanţelor. Rolul legiuitorului în această operaţiune

Secţiunea a lll-a. Creanţele garantate

3.1. Noţiunea şi funcţiile garanţiilor

3.1.1. Preliminarii

3.1.2. Despre garanţie

3.1.3. Funcţiile garanţiilor

3.2. Clasificarea garanţiilor

3.3. Consideraţii generale privind garanţiile

3.3.1. Garanţiile personale. Fidejusiunea

3.3.2. Garanţiile reale

3.3.3. Garanţiile în dreptul francez

3.4. Consideraţii privind creanţele garantate în procedura insolvenţei

3.4.1. Calitatea în care participă titularii creanţelor garantate în procedura insolvenţei

3.4.2. Modalităţide privilegierea creditorilor garantaţi în procedura insolvenţei. Avantajele constituirii de garanţii

3.5. Prezentarea unor situaţii particulare în legătură cu creanţele garantate

3.5.1. Discuţii în legătură cu lipsa calităţii de creditor garantat

3.5.2. Discuţii în legătură cu lipsa calităţii de proprietar a debitorului asupra unor bunuri

3.5.3. Menţinerea calităţii de creditor garantat, indifferent cine exercită posesia asupra bunului afectat garanţiei

3.5.4. Aprecieri în legătură cu termenele de prescripţie la care sunt supuse creanţele garantate

3.5.5. Nesiguranţa garanţiilor constituite în cursul perioadei suspecte

3.5.6. Discuţii privind bunurile din patrimoniul personal al fidejusorului

3.5.7. Precizări privind situaţia creanţelor parţial garantate

3.6. Efectul comun şi general al vânzării bunurilor în cadrul procedurii

3.7. Aspecte de drept comparat

Secţiunea a IV-a. Creanţele bugetare

4.1. Preliminarii

4.2. Consideraţii de bază privind creanţele bugetare

4.3. Tipuri de creanţe bugetare

4.3.7. Creanţe bugetare pure şi simple, supuse reglementărilor

Codului de procedură fiscală

4.3.2. Creanţe bugetare garantate, supuse reglementărilor

Codului de procedură fiscală

4.4. Tipuri de garanţii

4.5. Valorificarea garanţiilor

4.6. Particularităţile creanţelor bugetare participante la procedura insolvenţei

4.6.1. Despre titularul creanţei bugetare

4.6.2. Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească creanţa bugetară

4.6.3. Despre creanţele bugetare garantate participante la procedura insolvenţei

4.6.4. Calitatea în care participă titularii creanţelor bugetare în procedura insolvenţei

4.7. Situaţii cu caracter distinct prevăzute în procedura insolvenţei cu incidenţă directă asupra creanţelor bugetare

4.7.1. Aplicabilitatea regulii prevăzută de art. 36 din Legea nr. 85/2006 şi excepţia ei, în privinţa creanţelor bugetare

4.7.2. Discuţii în legătură cu majorările de întârziere

4.7.3. Discuţii în legătură cu creanţele bugetare pentru care s-a instituit sechestru

4.8. Regimul juridic aplicabil creanţelor bugetare prin distribuirile de sume efectuate în cadrul procedurii insolvenţei

Secţiunea aV-a. Creanţele salariate

5.1. Preliminarii

5.2. Consideraţii de bază privind salariile în lumina legislaţiei muncii

5.3. Obligaţia de plată a salariului

5.4. Semnificaţia expresiei "creanţe salariale" în Legea insolvenţei

5.5. Dovada creanţelor salariale. Titlul de creanţă constatator

5.6. Titularii creanţelor salariale. Drepturile acestora în procedura insolvenţei

5.7. Drepturile salariaţilor în dreptul francez al insolvenţei.

Verificarea creanţelor salariale

5.8. Particularităţi ale creanţelor salariale în procedura insolvenţei

5.9. Posibilitatea denunţării contractului individual de

muncă. Situaţia juridică nefavorabilă în care se găsesc

salariaţii angajatorului supus procedurii de insolvenţă

5.10. Fondul de garantare a creanţelor salariale

5.11. Participarea creanţelor salariale la distribuirile de fonduri

5.12. Aspecte de drept comparat

BIBLIOGRAFIE

Monografii, tratate, cărţi, cursuri universitare

Articole de specialitate

Practică judiciară