Tratat de drept comparat. Vol. II - Metoda comparativa

CARTEA I - P R I N C I P A L E L E ELEMENTE A L E M E T O D E COMPARATIVE S I P R O B L E M A COMPARABILITÃTII

CAPITOLUL I - ELEMENTE SI PROBLEME ALE METODEI COMPARATIVE

1. Planul cartii

2. Aspectul fragmentar si incomplet al studiilor despre metoda comparativa

3. Experienta personala si invatamantul metodologic

4. Dezavantajele vechilor definitii ale metodei comparative

5. Compararea si metoda comparativa

6. Elementele metodei comparative

7. Informare comparativa si comparare sistematica

8. Compararea sistematica deformanta

9. Tertium comparationis si numarul ordinilor juridice de comparat

10. Numarul si alegerea ordinilor juridice de comparat

11. Compararea sincronica si diacronica

12. Unitate sau pluralitate de metode

13. Autorii care cred in existenta diverselor forme de comparare

14. Unitatea metodei comparative in stiinta juridica

CAPITOLUL II - COMPARABILITATEA TERMENILOR DE COMPARAT

15. Dublul plan pe care actioneaza comparabilitatea in dreptul comparat

Sectiunea I - Termenii de comparat in alte stiinte comparative

16. Variabilitatea termenilor de comparat in raport cu stiintele si disciplinele

17. Termenii de comparat in diverse stiinte si discipline

Sectiunea a II-a - Comparabilitatea in stiinta juridica

18. Comparabilitatea in conceptia universalista

19. Compararea institutionala in conceptia bazata pe o arhetipologie institutionala universala

Sectiunea a IlI-a - Probleme si incertitudini ale elementelor comune

20. Absenta cbmparabilitatii si comparabilitatea evidenta

21. Paralelismul juridic si identitatea lingvistica

22. Marile clasificari si diviziuni juridice luate ca elemente comune

23. Notiunile juridice fundamentale ca element comun

24. Principiile generale ca elemen.. comun

25. Comparabilitate si tertium comparationis

Sectiunea a IV-a - Planurile pe care elementele commune se manifesta si intensitatea acestora

26. Termenii de comparat ca elemente date.

Dificultatea de a-i sesiza si planurile pe care ei apar

27. Planul echivalentei institutionale

28. Planul echivalentei functionale si al rezultatelor

29. Cum se poate sesiza elementul comun care formeaza comparabilitatea?

30. Intensitatea echivalentelor

CAPITOLUL III - COMPARABILITATEA ORDINILOR JURIDICE

31. Pozitia problemei

32. Compararea necesita o pluralitate de ordini juridice

33. Comparabilitatea ordinilor juridice in etnologia juridica

34. Compararea ciclurilor sau a ariilor culturale

35. Comparabilitatea ordinilor juridice ale popoarelor indo-germanice

36. Comparabilitatea ordinilor juridice de natura etnologica si istorica

37. Comparabilitatea ce rezulta din analogia in constructia ordinilor juridice  

38. Comparabilitatea intemeiata pe apartenenta ordinilor juridice la aceeasi familie, civilizatie sau stadiu de civilizatie

39. Comparabilitatea ordinilor juridice avand o ideologie si o structura politico-socio-economica diferita (comparabilitatea cu ordinile juridice ale

Sistemului socialist)

40. Diviziunea procesului metodologic si regula celor trei C

CAPITOLUL I - PRIMA FAZÃ: CUNOASTEREA TERMENILOR DE COMPARAT

Sectiunea I - Juxtapunere sau comparare

41. Studiul dreptului strain si compararea ordinilor juridice  

42. Scopul cunoasterii in studiile de drept strain si in compararea ordinilor juridice  

43. Cunoasterea institutiilor juridice straine ca scop in sine

44. Cunoasterea dreptului strain ca prima faza a compararii ordinilor juridice  

45. Fragmentarea termenilor de comparat si schema comparativa  

46. Abstragere si integrare a termenului de comparat in ordinea sa juridica

Sectiunea a Il-a - Regulile metodologice ale acestei faze

47. Principiul metodologic fundamental care arata cum trebuie obtinuta cunoasterea termenului de comparat. Regulile metodologice ce decurg din aceasta

Sectiunea a Hl-a - Prima regula metodologica

48. A studia termenul de comparat astfel cum este

Sectiunea a IV-a - A doua regula metodologica

49. A examina termenul de comparat in sursele sale originare

50. Problema introducerilor in ordinile juridice straine si ajutorul institutelor de drept comparat

51. Obstacolul lingvistic: terminologia juridica, traducerile terminologice, dictionarele uni- si plurilingve

52. Compararea prin persoana interpusa, prin mijlocitori sau prin monologuri paralele

53. Compararea pe baza de anchete si de rapoarte nationale

Sectiunea a V-a - A treia regula metodologica

54. A studia termenul de comparat in complexitatea totalitatii izvoarelor ordinii juridice avute in vedere

55. Exemple scoase din Sistemul european aratand cauzele care cer sa se examineze termenul de comparat in totalitatea izvoarelor ordinii juridice respective

56. Textul legislativ, singur, nu poate arata imaginea adevarata a termenului de comparat

57. Textul legislativ este prost redactat

58. Textul legislativ principal este completat de alte texte

59. Textul legislativ este completat sau modificat de aplicarea sa jurisprudentiala

60. Comparatistul nu trebuie sa se increada, necontrolat, in opinia doctrinei nationale

61. Comparatistul trebuie sa sesizeze practica reala a regulii de drept

Sectiunea a Vl-a - A patra regula metodologica

62. A respecta ierarhia izvoarelor juridice a ordinii juridice avute in vedere. Variatiile sale posibile

63. Ierarhia izvoarelor de drept si a izvoarelor legislative in Sistemul european

64. Pozitia cutumei si a jurisprudentei printre izvoarele de drept in Sistemul european

65. Privire asupra ierarhiei izvoarelor de drept in Sistemul anglo-american

66. Ierarhia izvoarelor este un element determinant care se rasfrange asupra metodei comparative

Sectiunea a VH-a - A cincea regula metodologica

67. A interpreta termenul de comparat dupa metoda caracteristica ordinii juridice careia ii apartine

68. Exemplu de interpretare logica, dar abstracta si falsa, a unui text strain 

69. Privire asupra variatiilor in metoda de interpretare in Germania si in Franta

70. Metoda de interpretare care variaza in mod partial intre ordinile juridice ale aceluiasi Sistem si in mod profund intre Sistemele juridice este un element determinant

Sectiunea I - Conditiile intelegerii

71. Obligatia de a reintegra termenul de comparat in ordinea sa juridica

72. Conceptia lui Montesquieu

73. Pozitia autorilor moderni privind aceasta regula metodologica

74. Obiectul cercetarii in timpul acestei faze

75. Motivele care cer integrarea termenului de comparat in ordinea sa juridica

Sectiunea a H-a - Primul motiv

76. Interferenta altor institutii, vecine sau complementare,

ale aceleiasi ordini juridice cu termenul de comparat

77. Executarea in natura in doctrina si in dreptul englez

78. Executarea in natura in dreptul francez

Sectiunea a IlI-a - Al doilea motiv

79. Influenta exercitata de elementele determinante

Sectiunea a N-a - Al treilea motiv

80. Influenta factorilor extra-juridici asupra aparitiei, structurii sau functiei termenilor de comparat

Sectiunea a V-a - Al patrulea motiv

81. Izvoarele sociale ale dreptului pozitiv

82. Raporturile dat-u\ui cu elementele determinante

83. Elemente si factori care constituie dat-ul

84. Se confunda dreptul comparat cu sociologia juridica?

85. Factorul politic

86. Elementul economic

87. Scara de valori

88. Interactiunea dat-ului si construit-u\ui in diverse Sisteme juridice

CAPITOLUL III - FAZA A TREIA: COMPARAREA

Sectiunea I - Probleme preliminare

89. Juxtapunere si comparare

90. Raporturile dintre cele trei faze ale procesului metodologic

91. Descriere si sinteza comparativa

92. Compararea, sursa de noi cunostinte

93. Obiectivele si demersurile metodologice in timpul celei de a treia faze

Sectiunea a Il-a - Identificarea relatiilor

94. Relatiile, formele lor si planul pe care ele actioneaza

95. Exemple de diferente la care duce compararea pe planul practic

96. Importanta relatiilor

Sectiunea a IlI-a - Cauzele relatiilor

97. Multiplicitatea cauzelor ce explica asemanarile si diferentele

98. Cauzele relatiilor nu pot fi cautate in evolutia autonoma a dreptului nici in stadiile de evolutie

99. Raspunsul dublu pe care il putem da problemei cauzelor

100. Cauzele relatiilor in etnologia juridica

101. Cauzele asemanarilor in istoria comparata a dreptului: receptare, imprumuturi si creatii spontane

102. Cercetarea istorica in cea de a treia faza

103. Schema teoretica a cauzelor posibile

104. Exemple de cauze ce explica asemanarile sau deosebirile termenilor de comparat

a) Cauze de natura istorica

b) Cauze de natura economica

c) Cauze de natura politica sau sociala

d) Vointa deliberata a legiuitorului

e) Insuficienta reglementarii legale

105. Aprecierea finala a solutiilor desprinse prin actul compararii

a) Compararea nu poate fi nici un instrument de reconstructie, nici de previziune a evolutiei dreptului

b) Compararea poate indica tendinta evolutiei anumitor institutii juridice

117. Elaborarea teoriei generale a dreptului pe o baza comparativa

118. Compararea ca instrument pentru elaborarea nei sistematizari supranationale, a unei erminologii juridice universale si a tipurilor ideale

a) Sistematizarea supranationala

b) Terminologia juridica supranationala

106. Amploarea termenului de comparat

107. Cele doua parti ale expunerii

108. Expunerea trebuie oare sa fie redusa doar la aspectele care au o mare valoare comparativa ?

109. Expunerea propriei ordini juridice in cursul compararii sistematice

110. Expunerea succesiva sau simultana

CARTEA a II-a - SCOPURILE SI FUNCTIILE METODEI COMPARATIVE

111. Pozitia problemei si planul 307

CAPITOLUL I - SCOPURILE SI FUNCTIILE TEORETICE ALE METODEI COMPARATIVE

112. Noile cunostinte si aplicarea lor teoretica

113. O mai buna cunoastere a propriei ordini juridice

114. Folosirea cunostintelor comparative de catre alte discipline

115. Confuzia privind principiile generale si notiunile invecinate

a) Principiile generale ale dreptului

b) Drept comun si fond comun

c) Common Core

116. Metoda comparativa ca instrument in stare sa desprinda legile evolutiei dreptului

c) Functia compararii ca instrument pentru elaborarea sistemelor teleologice abstracte, a notiunilor si a tipurilor

119. Elaborarea unei Stiinte juridice universale comparative

120 . Dreptul comparat ca instrument de educare si de formare juridica

121. Functia dreptului comparat ca instrument pentru o mai buna cunoastere si apropiere a popoarelor, de cooperare internationala si de pace

CAPITOLUL II - SCOPURILE PRACTICE ALE COMPARÃRII

122. Functia de control si de orientare a metodei comparative

a) Functia de orientare si de control a compararii in domeniul politicii legislative

b) Functia de orientare si de control a compararii in domeniul politicii jurisprudentiale

c) Functia de orientare si de control a compararii in cadrul doctrinei

123. Rolul metodei comparative cu prilejul elaborarii tratatelor internationale

124. Rolul compararii cu prilejul interpretarii tratatelor

125. Metoda comparativa si principiile generale ale dreptului in dreptul international

126. Functiile compararii in dreptul Comunitatilor europene

a) Compararea in elaborarea dreptului comunitar secundar

b) Rolul compararii in formarea si dezvoltarea dreptului comunitar

c) Principiile comune ale statelor member ca izvor de drept pozitiv comunitar

127. Dreptul comparat si dreptul international privat

128. Functia compararii cu prilejul receptarii si interpretarii dreptului strain primit

129. Compararea si unificarea juridica

BIBLIOGRAFIE