Jurisdictia internationala penala. Editia 2

Partea I. Elemente de drept material

Capitolul I. Crima internationala - principalul concept de drept material cu care opereaza jurisdictia internationala penala

Sectiunea 1. Clarificari terminologice ale conceptelor cu care opereaza dreptul international penal

§1. Infractiunea internationala

§2. Crima internationala lato sensu

§3. Crima internationala stricto sensu

§4. Delictul international

§5. Faptul international ilicit

§6. "incalcari grave" ale Conventiilor de la Geneva

§7. Fapte cu consecinte prejudiciabile la nivel international

§8. Concluzie

Sectiunea a 2-a. Evolutia conceptelor de crima internationala lato sensu si crima internationala stricto sensu si continutul juridic al acestora

§ 1. Scurta privire istorica asupra conceptelor de crima internationala lato sensu si stricto sensu

§2. Continutul constitutiv al conceptelor de crima internationala lato sensu si stricto sensu

§3. Criterii de clasificare

Sectiunea a 3-a. Crime internationale stricto sensu

§1. Crima de agresiune

1.1. Istoricul incriminarii agresiunii

1.2. Rezolutia nr. 3314 din 14 decembrie 1974 a Adunarii Generale ONU

1.3. Propuneri cu privire la continutul juridic al crimei de agresiune

§2. Genocidul

2.1. Elementele constitutive commune faptelor de genocid

2.2. Fapte international ilicite ce reprezinta genocide conform art. 6 din Statutul de la Roma

2.3. Distinctie intre genocid si crimele impotriva umanitatii

§3. Crimele impotriva umanitatii

3.1. Elementele constitutive comune faptelor ce reprezinta crime impotriva umanitatii

3.2. Elementele specifice fiecarei categorii de crime impotriva umanitatii, prevazute de art. 7 din Statutul de la Roma si de art. 7 din Elementele Crimelor

3.3. Concluzie

§4. Crimele de razboi

4.1. Elemente comune tuturor crimelor de razboi prevazute de art. 8 din Statutul de la Roma si de art. 8 din Elementele Crimelor

4.2. Clasificarea crimelor de razboi

4.3. incalcari grave ale Conventiilor de la Geneva din 12 august 1949, comise in contextul sau asociat cu un conflict armat international

4.4. Celelalte violari grave ale legilor si cutumelor aplicabile conflictelor armate internationale, in cadrul stabilit al dreptului international

4.5. Violari grave ale art. 3, comun tuturor celor patru Conventii de la Geneva din 1949, savarsite in contextul sau asociat cu un conflict armat fara caracter international

4.6. Alte violari grave ale legilor si cutumelor razboiului, aplicabile in dreptul international al conflictelor armate, in cadrul stabilit al dreptului international, savarsite in contextul sau asociat cu un conflict armat fara character international

Sectiunea a 4-a. Alte fapte care ar putea fi calificate crime internationale stricto sensu

§ Terorismul international

Sectiunea 1. Forme de raspundere pentru crimele internationale stricto sensu

Sectiunea a 2-a. Raspunderea statelor

§1. Raspunderea materiala a statelor

§2. Raspunderea politica a statelor

§3. Raspunderea morala a statelor

Sectiunea a 3-a. Raspunderea organizatiilor internationale

Sectiunea a 4-a. Raspunderea internationala penala

§1. Subiectele raspunderii internationale penale

§2. Principiile raspunderii internationale penale

2.1. Caracterul individual al raspunderii internationale penale

2.2. Principiul legalitatii raspunderii internationale penale — nullum crimen sine lege si al neretroactivitatii raspunderii internationale penale

2.3. Principiul unicitatii raspunderii internationale penale - non his in idem

2.4. Principiul imprescriptibilitatii raspunderii internationale penale

2.5. Principiul personalitatii raspunderii internationale penale

§3. Forme si modalitati de participare la comiterea crimelor internationale stricto sensu

§4. Irelevanta calitatii oficiale a faptuitorului din punct de vedere al angajarii raspunderii internationale penale.

Limitele impuse de imunitatile recunoscute la nivel international

§5. Raspunderea comandantilor si a altor superiori

§6. Cauzele de inlaturare a raspunderii internationale penale

Sectiunea a 5-a Privire comparativa intre raspunderea internationala a statelor si cea penala a persoanelor fizice pentru crimele internationale stricto sensu

Partea a II-a. Elemente organizatorice si functionale

Capitolul I. Tipare de infiintare si functionare a jurisdictiei internationale penale

Sectiunea 1. Formule efective de infiintare si functionare a jurisdictiei internationale penale cunoscute pana in prezent

Sectiunea a 2-a. Tribunalele internationale ad-hoc - formula clasica de infiintare si functionare a jurisdictiei internationale penale

§ 1. Tribunalele Internationale Militare de la Nurenberg si Tokyo

§2. Tribunalele Internationale Penale pentru fosta Iugoslavie si Ruanda

2.1. Formula de infiintare

2.2. Jurisdictia internationala penala ad-hoc infiintata ca organ subsidiar al Consiliului de

Securitate al ONU

§3. Curtea Speciala pentru Sierra Leone (CSSL) -

modalitate de infiintare si functionare

§4. Camerele Extraordinare de Judecata din Cambogia

§5. Judecarea persoanelor vinovate de savarsirea de crime

impotriva umanitatii in Timorul de Est

§6. Tiparul de jurisdictie internationala penala ad-hoc

Sectiunea a 3-a. Curtea Penala Internationala

§ 1. infiintarea Curtii printr-un tratat.

Avantaje - dezavantaje

§2. Curtea Penala Internationala

o organizatie internationala sui generis

Sectiunea a 4-a. Elemente de supranationalitate in exercitarea

jurisdictiei internationale penale

§1. Modelul supranationalitatii si modelul cooperarii

interguvernamentale in organizarea si functionarea

institutiilor internationale

§2. Tribunalele Internationale Penale ad-hoc

§3. Curtea Penala Internationala

Sectiunea 1. Introducere

Sectiunea a 2-a. Criterii de exercitare a jurisdictiei internationale penale - semnificatie

Sectiunea a 3-a. Criterii speciale de exercitare a jurisdictiilor internationale penale ad-hoc

§ 1. Tribunalele de la Nurenberg si Tokyo

1.1. Competenta ratione materiae

1.2. Competenta ratione personae

1.3. Competenta ratione temporis

1.4. Competenta ratione locii

§2. Tribunalele Internationale Penale pentru fosta Iugoslavie si pentru Ruanda

2.1. Competenta ratione materiae

2.2. Competenta ratione personae

2.3. Competenta ratione temporis

2.4. Competenta ratione locii

2.5. Exercitarea jurisdictiei la concurenta cu jurisdictiile nationale si preeminenta asupra acestor jurisdictii

§3. Curtea Speciala pentru Sierra Leone

3.1. Competenta ratione materiae

3.2. Competenta ratione personae

3.3. Competenta ratione temporis

3.4. Competenta ratione locii

3.5. Exercitarea jurisdictiei la concurenta cu instantele din Sierra Leone si preeminenta asupra acestor instante

§4. Camerele Extraordinare de Judecata din Cambogia si Completele Speciale ale Curtii de District din Dili, Timorulde Est

Sectiunea a 4-a. Criterii speciale de exercitare a jurisdictiei internationale penale cu caracter permanent

§1. Competenta ratione materiae

§2. Competenta ratione personae

§3. Competenta ratione temporis

3.1. Regula exercitarii competentei ratione temporis

3.2. Exceptia de la exercitarea competentei ratione temporis a Curtii. Clauza tranzitorie "opt - out"

§4. Competenta ratione locii

§5. Complementaritatea fata de jurisdictiile nationale

5.1. Semnificatia principiului complementaritatii. Aplicabilitatea acestuia atat in ceea ce priveste statele parti, cat si statele terte la Statutul de la Roma

5.2. Mecanismul de control al aplicarii principiului complementaritatii - pronuntarea de catre Curte asupra admisibilitatii unui cauze

Sectiunea a 5-a. Conceptul de jurisdictie inerenta. Aplicabilitatea acestuia in cadrul jurisdictiei internationale penale

§ 1. Jurisdictia internationala penala inerenta. Semnificatie

§2. Jurisdictia internationala penala ad-hoc

§3. Jurisdictia internationala penala permanenta. Jurisdictia inerenta versus Jurisdictia consensuala

Sectiunea a 6-a. Declansarea jurisdictiei internationale penale

§1. Jurisdictia internationala penala ad-hoc

1.2. Mecanismul de control al declansarii jurisdictiei tribunalelor penale internationale ad-hoc

§2. Jurisdictia internationala penala permanenta

2.1. Sesizarea Procurorului de catre un stat parte la Statutul de la Roma

2.2. Sesizarea Procurorului de catre Consiliul de Securitate al ONU

2.3. Sesizarea ex-officio a Procurorului

§3. Mecanisme de control ale declansarii jurisdictiei internationale penale permanente

3.1. Mecanisme de control statutare

3.2. Mecanisme de control pragmatice

Partea a III-a. Elemente de cooperare internationala

Capitolul I. Niveluri de cooperare internationala in cadrul jurisdictiei internationale penale ad-hoc

Sectiunea 1. Istoricul cooperarii internationale

Sectiunea a 2-a. Niveluri de cooperare internationala

§ 1. Consideratii generale

§2. Niveluri de cooperare internationala specifice Tratatului de la Versailles

§3. Niveluri de cooperare internationala in perioada interbelica

§4. Niveluri de cooperare internationala specifice functionarii Tribunalelor de la Nurenberg si Tokyo

Sectiunea a 3-a. Cadrul de cooperare internationala creat prin Carta ONU

§1. Consideratii generale

§2. Tribunalele ad-hoc create prin rezolutii ale Consiliului de Securitate al ONU

§3. Curtea Speciala pentru Sierra Leone

Capitolul II. Niveluri de cooperare internationala create prin Statutul de la Roma

Sectiunea 1. Niveluri de cooperare

§1. Coexistenta celor trei niveluri de cooperare internationala

§2. Privire de ansamblu asupra regimului de cooperare internationala instituit prin Statutul de la Roma

Sectiunea a 2-a. Cooperarea internationala in cadrul Adunarii Statelor Parti

Sectiunea a 3-a. Specificul cooperarii statelor parti cu organele Curtii Penale Internationale create prin Statutul de la Roma

§1. Cadrul general al cooperarii

§2. Formele de cooperare intre statele parti si Curte prevazute de Statutul de la Roma

2.1. Cooperarea in domeniul arestarii si predarii anumitor persoane catre Curte

2.2. Cooperarea in situatiile de tranzit pe teritoriul unui stat parte al unei persoane predate Curtii de un alt stat parte

2.3. Rezolvarea cererii de arestare provizorie a unei persoane la solicitarea Curtii

2.4. Alte forme de cooperare

2.5. Cooperarea referitoare la persoanele care se bucura de imunitate sau pentru a caror predare este necesar consimtamantul unui stat tert

2.6. Cooperarea statelor parti in domeniul executarii pedepselor cu inchisoarea, a amenzilor si a masurilor de confiscare

§3. Reguli comune aplicabile realizarii formelor de cooperare prevazute in Capitolul 9 din Statut

Sectiunea a 4-a. Cooperarea dintre statele terte si Curte

Sectiunea a 5-a. Refuzul de cooperare cu Curtea

Sectiunea a 6-a. Relatia de cooperare dintre Curte si organizatiile internationale

§ Acordul de cooperare intre Curte si ONU

Sectiunea 1. Refuzul de cooperare pe motiv de protectie a informatilor privind securitatea nationala

Sectiunea a 2-a. Lipsa reglementarii situatiilor de refuz de cooperare pe motiv de protectie a informatiilor privind securitatea nationala

Sectiunea a 3-a. Reglementarea expresa a situatiilor de refuz de cooperare pe motiv de protectie a informatiilor privind securitatea nationala

Concluzii

Anexe

Statutul Tribunalului International Penal pentru fosta Iugoslavie

Statutul Tribunalului International Penal pentru Ruanda

Statutul de la Roma al Curtii Penale Internationale

Bibliografie