Feedback
Siteurile Grupului editorial Universul Juridic
Acasa   |    Informatii    |    Contact
« Inapoi | Acasa > Drept > Dreptul consumatorului > Protectia juridica a consumatorilor. Creditul destinat consumului si domeniile conexe
Protectia juridica a consumatorilor. Creditul destinat consumului si domeniile conexe Cuprins

Protectia juridica a consumatorilor. Creditul destinat consumului si domeniile conexe

Scrie o recenzie | Vezi toate recenziile
Disponibilitate: Nu este pe stoc

Descriere

Studiul Protectia juridica a consumatorilor; Creditul destinat consumului si domeniile conexe are ca premisa incidenta reglementarilor care asigura protectia consumatorilor in materia contractului de credit destinat consumului, reglementari care se polarizeaza in veritabile mijloace juridice de protectie a consumatorilor, avand relevanta atat in etapa precontractuala, cat si in etapa formarii si executarii acestui contract.
Mijloacele juridice de protectie a consumatorilor, instituite in materia contractului de credit destinat consumului, sunt cuprinse, in principal, in reglementarea proprie acestui domeniu, dar sunt complinite si cu mijloace instituite prin reglementarile care asigura protectia consumatorilor in urmatoarele domenii: publicitate; informare; clauzele abuzive in contractele incheiate intre comercianti si consumatori; contractele incheiate in afara spatiilor comerciale; contractele incheiate la distanta si serviciile financiare comercializate la distanta; accesul consumatorilor la justitie; proceduri extrajudiciare si judiciare de solutionare a litigiilor dintre comercianti si consumatori.
Reperele pentru misiunea propusa au constat in raportarea reglementarilor nationale din domeniul contractului de credit destinat consumului, precum si din domeniile conexe acestuia, dealtfel, rezultat al armonizarii cu aquis-ul comunitar, la reglementarile din unele State membre ale Uniunii Europene, cu doctrina si jurisprudenta aferenta.
Obiectivele studiului au fost stabilite in consideratia urmatoarelor elemente: emergenta la nivel national a categoriei contractului de credit destinat consumului; augmentarea volumului operatiunilor de creditare pentru consum; precum si a perspectivei deloc indepartate, a contenciosului in domeniu.
Autoarea este doctor in drept din anul 2006, lector universitar si avocat.

EXTRAS:
PARTEA A II-A. DOMENIUL DE APLICARE. DEFINITIA CONTRACTULUI DE CREDITULUI DESTINAT CONSUMULUI, CLASIFICAREA, DEFINITIA PÃRTILOR CONTRACTULUI DE CREDIT DESTINAT CONSUMULUI; DOCUMENTATIA DE CREDIT SI GARANTAREA CREDITULUI IN REGLEMENTÃRILE COMUNITARE SI NATIONALE
TITLUL I. SEDES MATERIAE AL REGLEMENTÃRILOR COMUNITARE SI NATIONALE IN DOMENIUL CREDITULUI DESTINAT CONSUMULUI
CAPITOLUL I. REGLEMENTÃRI COMUNITARE
"Obiectivul Directivei nr. 87/102/CEE este dublu: de a proteja consumatorii impotriva conditiilor abuzive de creditare si de a favoriza creditul transfrontalier si libera circulatie a bunurilor si serviciilor finantate pe credit prin intermediul armonizarii informatiei furnizate de catre imprumutatori. " N. Diez Guardia
Sectiunea I. Directive comunitare in materia creditului destinat consumului
Subsectiunea I. Directiva nr. 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementare si administrative ale Statelor membre in materia creditului destinat consumului
Expunerea prevederilor cuprinse in Directiva nr. 87/102/CEE[1] si a modificarilor ulterioare sunt incidente in prezentul studiu, deoarece directiva constituie prima reglementare in domeniu care, supusa la doua modificari importante, constituie nivelul de protectie minimal in domeniu care urmeaza a fi atins ca urmare a transpunerii in legislatia nationala a normelor comunitare.
Premisele edictarii Directivei nr. 87/102/CEE in materia creditului destinat consumului au constat in existenta unor mari disparitati intre reglementarile Statelor membre in domeniul creditului destinat consumului, precum si in schimbarile multiple, in ultimii ani, a categoriilor creditului destinat consumului, care a evoluat spre noi categorii si continua sa evolueze. Disparitatile intre legislatiile si practicile nationale in domeniul creditului destinat consumului, care puteau antrena distorsiuni de concurenta intre imprumutatori pe piata comuna, pot provoca o protectie inegala a imprumutatilor de la un Stat membru la altul si pot limita posibilitatile consumatorilor de a obtine credit in alte State membre afectand volumul si natura creditului. De asemenea, acestea aveau o influenta asupra liberei circulatii a bunurilor si serviciilor susceptibile de a fi achizitionate pe credit si au un impact direct asupra functionarii pietei comune. Datorita volumului augmentat al creditului destinat consumului, constituirea unei piete comune a creditului s-a apreciat ca ar aduce beneficii consumatorilor, imprumutatorilor, intreprinzatorilor, vanzatorilor en gros si en détail si furnizorilor de servicii.
In Franta, Legea nr. 78-22 din 10 ianuarie 1978 cu privire la informarea si protectia consumatorilor in domeniul anumitor operatiuni de credit, numita "Legea Scrivener" reglementeaza domeniul si este in intregime integrata in Codul francez al consumului, in Cartea a III-a, Titlul I, Cap. I, art. L. 311-1 la L. 311-37, dispozitiile sale fiind succesiv modificate si completate. Directiva nr. 87/102/CEE a fost edictata dupa textele deja in vigoare in cateva state, si in special dupa Legea franceza din 1978, dar fiind o directiva minimala, mai putin protectoare decat legea franceza, nu a antrenat o modificare substantiala a acesteia. Mai mult, astfel cum vom observa, intinderea protectiei asigurata prin normele edictate de Legea din 1978, cu modificarile ulterioare, anticipeaza unele dintre mijloacele juridice vizate a fi instituite prin propunerea de directiva in domeniu.
Obiectivul Directivei nr. 87/102/CEE este dublu, asa cum arata doctrina[2]: de a proteja consumatorii impotriva conditiilor abuzive de creditare si de a favoriza creditul transfrontalier si libera circulatie a bunurilor si serviciilor finantate pe credit prin intermediul armonizarii informatiei furnizate de catre imprumutatori. Politica de protectie a consumatorilor urmareste sa corijeze dezechilibrul de informare dintreconsumatori siimprumutatoriprin reglementarea elementelor informatiilor furnizate, are ca scop acordarea de catre imprumutator consumatorului a unei informatii usor comprehensibile si comparabile. Directiva nr. 87/102/CEE isi propunea, deci, stabilirea unei piete comune acreditului destinat consumului prin eliminarea barierelor existente; garantarea echilibrului intre partile contractului de credit; armonizarea completa a anumitor elemente ale contractelor de credit in Statele membre, stabilind o abordare comuna in calcularea costului creditului si obligatia comunicarii acestei informatii de catre imprumutator consumatorului.
Tehnica instituita de Directiva nr. 87/102/CEE este aceea de armonizare minimala, prevazuta de art. 15. Clauza de armonizare minimala consta in aceea ca se acorda Statelor membre dreptul de a mentine sau de a adopta dispozitii mai protectoare pentru consumatori decat cele prevazute prin directiva, urmand ca acestea sa edicteze, prin transpunerea in legislatia nationala a directivei, standardul minim de protectie a consumatorilor prevazut in reglementarea comunitara. Dar clauza de armonizare minimala nu poate fi disociata de clauza privitoare la caracterul obligatoriu al directivei, cuprinsa in art. 14, conform caruia Statele membre vegheaza ca: potrivit pct. 1 - contractele de credit sa nu deroge, in detrimentul consumatorului, de la dispozitiile prevazute in legislatia nationala care prevad punerea in aplicare a directivei sau care ii corespund; - potrivit pct. 2 - ca dispozitiile pe care le adopta pentru punerea in aplicare a directivei sa nu poata fi denaturate de forme speciale date contractelor, indeosebi printr-o repartitie a valorii totale a creditului in mai multe contracte.
Obiectivele Directivei nr. 87/102/CEE se realizeaza, in principal, prin urmatoarele mijloace juridice de protectie a consumatorilor: instituirea dispozitiilor care determina elementele din continutul publicitatii si al ofertei creditului, astfel incat consumatorul sa fie informat corect si complet asupra conditiilor creditului, in special asupra costului creditului, exprimat sub forma dobanzii anuale efective globale[3], directiva prevede adoptarea uneia sau a mai multor metode de calcul al dobanzii anuale efective globale, dar lasa stabilirea metodei comunitare unice de calcul a dobanzii anuale efective globale, pentru a fi cuprinsa in dispozitiile unei directive ulterioare;. Directiva instituie dispozitiile care prevad obligativitatea incheierii unui inscris constatator al contractului de credit si remiterea de catre imprumutator a unui exemplar consumatorului;  instituie dispozitiile care prevad posibilitatea pentru Statele membre de a stabili conditiile esentiale ale contractului de credit; instituie dispozitiile speciale pentru contractele de credit afectate achizitionarii bunurilor; reglementeaza unele drepturi ale consumatorilor destinate sa garanteze un echilibru contractual intre partile contractului de credit; reglementeaza unele interdictii in materie.
Subsectiunea II-a. Directiva nr. 90/88/CEE a Consiliului din 22 februarie 1990 care modifica Directiva 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementare si administrative ale Statelor membre in materia creditului destinat consumului - Sinteza modificarilor
Directiva nr. 90/88/CEE a Consiliului din 22 februarie 1990 care modifica Directiva nr. 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementare si administrative ale Statelor membre in materia creditului destinat consumului[4], continuand armonizarea inceputa prin Directiva nr. 87/102/CEE, are ca obiect prioritar reglementarea aspectelor privitoare la dobanda anuala efectiva globala si la costul creditului. Astfel s-au redefinit, in art. 1 al Directivei nr. 90/88/CEE, notiunile de "cost total al creditului destinat consumatorului" si "dobanda anuala efectiva globala", prin inlocuirea art. 1, pct. d si e, al Directivei nr. 87/102/CEE; s-a introdus o metoda matematica unica de calcul al dobanzii anuale efective globale, prezentata in Anexa II, precum si 4 exemple de calcul cuprinse in Anexa III, pentru ilustrare; au fost autorizate Statele membre care, inainte de 1 martie 1990, aplicau dispozitiile legislative care permiteau utilizarea unei formule matematice de calcul al dobanzii anuale efective globale diferita de cea cuprinsa in Anexa II, sa mentina aceasta formula, doar una singura, in timpul unei perioade tranzitorii de trei ani incepand cu 1 ianuarie 1993, urmand ca, in termen de 6 luni anterior expirarii datei aratate, Comisia sa prezinte Consiliului un nou raport insotit de o propunere care sa permita aplicarea unei metode comunitare unice de calcul al dobanzii anuale efective globale; sunt prevazute enumerativ componentele care nu vor fi luate in considerare la calculul costului total al creditului, deci elementele excluse din calculul costului total al creditului, pentru a se determina in mod cat mai unitar aceasta componenta din continutul dobanzii anuale efective globale. Raportat la prevederile Directivei nr. 90/88/CEE, Statele membre au luat masurile necesare pentru a se conforma Directivei pana in 1 ianuarie 1990 si au informat Comisia despre aceasta, in conformitate cu art. 16, alin. 1, iar Comisia a prezentat Consiliului un raport asupra aplicarii directivei[5].
Principalele concluzii ale raportului au fost urmatoarele: la data raportului, adica 12 aprilie 1996, doar Franta, Germania si Finlanda nu au transpus metoda comunitara unica de calcul al dobanzii anuale efective globale; elementele incluse in dobanda anuala efectiva globala nu sunt identice in toate Statele membre, ceea ce face comparatiile mai putin facile in cazul creditului transfrontalier; formula matematica prevazuta in Directiva nr. 90/88/CEE este singura corecta si ea ar trebui sa fie extinsa la toate Statele membre ale Uniunii si in spatiul economic european. Comisia a estimat ca nu este cazul sa se modifice lista elementelor excluse din calculul dobanzii anuale efective globale, diferentele de aplicare intre Statele membre fiind considerate minime, astfel incat acest aspect nu a necesitat nici un amendament la acea data[6]. .
Concluziile privitoare la efectele aplicarii Directivei nr. 90/88/CEE au fost urmatoarele[7]: - Statele membre au facut un uz considerabil de clauza de armonizare minimala, care permite introducerea, in legislatiile nationale, a unor dispozitii mai severe decat cele cuprinse in textul directivei[8]; - directiva este mai bine adaptata formelor traditionale ale creditului destinat consumului decat instrumentelor mai moderne, in special celor care sunt legate de carduri; - se constata dificultatile cu privire la calculul dobanzii anuale efective globale pentru avansurile in cont curent, deoarece durata creditului si utilizarea acestuia nu sunt cunoscute; - deoarece elaborarea unei metode matematice comunitare unice de calcul urma a fi reglementata intr-o directiva ulterioara, efectul directivei asupra armonizarii regulilor de protectie a consumatorilor a fost modest, armonizarea fiind limitata; numai anumite aspecte vizand protectia drepturilor si intereselor economice ale consumatorilor au fost armonizate, deoarece, pe de-o parte, directiva stabileste definitii generale, iar pe de alta parte, practicile Statelor membre au fost mentinute; - diferentele dintre pietele europene ale creditului destinat consumului sunt la fel de profunde, iar acordarea transfrontaliera a creditului destinat persoanelor fizice este de fapt foarte limitata; - in ceea ce priveste pietele creditului destinat consumului, inca nu functioneaza o piata unica.
Pe baza rapoartelor privind Directiva nr. 87/102/CEE si Directiva nr. 90/88/CEE si a Planului de Actiune pentru Politica de Consum 1999-2001, Comisia europeana a inceputconsultarea asupra reformei directivelor privind creditul destinat consumului, deoarece s-a apreciat ca efectul celei de-a doua tentative de armonizare a metodei de calcul al costului creditului a fost, de asemenea, restrans. Reforma a fost centrata pe dezvoltarea unei piete mai transparente si mai efective, prin furnizarea unui nivel inalt al protectiei consumatorilor, astfel incat libertatea de miscare a creditului sa aiba loc in conditii mai bune, atat pentru oferta, cat si pentru cerere, dar, in perspectiva, aceasta ar presupune trecerea de la o armonizare minimala la o armonizare maximala. Eforturile Comisiei privind reforma au fost bazate pe urmatoarele sase linii directoare[9]: - redefinirea scopului directivelor pentru a-l adapta la o noua situatie a pietei in acest domeniu si o mai buna trasare a liniei de demarcatie intre creditul destinat consumului: - redefinirea scopului directivelor pentru a-l adapta la o noua situatie a pietei in acest domeniu si o mai buna trasare a liniei de demarcatie intre creditul destinat consumului si creditul imobiliar; - includerea intermediarilor de credit in domeniul de aplicare al directivelor; - introducerea unui cadru informational structural pentru garant, pentru a-i permite o mai buna apreciere a riscurilor pe care acesta si le asuma; - o informare mai cuprinzatoare pentru consumatori; - o impartire mai echitabila a responsabilitatilor intre consumator si profesionistul imprumutator; - imbunatatirea reglementarilor si a practicilor pentru tratarea incidentelor de plata de catre profesionisti, atat pentru consumator cat si pentru garant.
In consecinta, atat cadrul conceptual al directivei, cat si concluziile aratate, au invederat necesitatea completarii si modificarii directivelor in materie.
Subsectiunea a III-a. Directiva nr. 98/7/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 februarie 1998 care modifica Directiva nr. 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementare si administrative ale Statelor membre in materia creditului destinat consumului
In acord cu prevederile art. 5 al Directivei nr. 87/102/CEE, a treia directiva - Directiva nr. 98/7/CE[10] prevede aplicarea unei metode comunitare unice de calcul al dobanzii anuale efective globale, care este definita ca fiind acea dobanda calculata prin raportare la o baza anuala care echivaleaza cu valoarea tuturor obligatiilor - imprumuturi, plati si cheltuieli, viitoare sau existente, convenite de catre imprumutator si imprumutat. Aplicarea metodei comunitare unice de calcul, intervenita ca urmare a abrogarii, prin art. 1, lit. c, a art. 5 din cuprinsul Directivei nr. 90/88/CEE care permitea Statelor membre aplicarea unei metode proprii, alta decat metoda unica comunitara, a creat posibilitatea unei armonizari mai impulsionate a elementelor incluse in calculul dobanzii anuale efective globale, conform art. 1, lit. a, si a constituit un real progres pentru creditul transfrontalier si libera circulatie a bunurilor si serviciilor. Statele membre au dus la indeplinire prevederile acestei directive nu mai tarziu de 2 ani de la intrarea sa in vigoare, adica inainte de 20 aprilie 2000 si au informat Comisia in aceasta privinta[11]. Dar, Comisia a considerat adecvat sa se studieze necesitatea unei armonizari mai sustinute a elementelor utilizate in calculul costului creditului. Dar, Comisia a considerat adecvat sa se studieze necesitatea unei armonizari mai sustinute a elementelor utilizate in calculul costului creditului, pentru determinarea cat mai unitara a acestuia, in acest sens propunerea de directiva elaborata in domeniu urmarind un nou deziderat si anume acela de suprimare a listei negative a elementelor excluse din calculul costului total al creditului si reglementand elementele care sunt incluse in costul total al creditului, precum si alte aspecte esentiale pentru asigurarea protectiei consumatorilor in materia creditului destinat consumului.
Legislatiile nationale asupra creditului destinat consumului in Statele membre dateaza din perioade diferite, iar transpunerea directivelor comunitare aratate cunoaste particularitati de la stat la stat[12]. Mai multe State membre au adoptat sau au reformat substantial legislatia privind creditul destinat consumului. Mai multe State membre au adoptat sau au reformat substantial legislatia privind creditul destinat consumului ca urmare a transpunerii reglementarii comunitare in materie, cum sunt Belgia, Germania, Grecia, Spania sau Italia[13]. Cu privire la statele care au avut statut de candidate la intrarea in UE, pana in anul 2004 la data elaborarii studiului, armonizarea poate fi infaptuita pe calea uneia din cele doua abordari diferite. Intr-un prim caz, se transpune prin adoptare separata legislatia care contine toate prevederile relevante referitoare la creditul destinat consumului in uniune. Majoritatea tarilor au urmat aceasta abordare - Slovenia, Slovacia, Cehia, Letonia si Polonia au trecut la o transpunere stricta a directivelor. Estonia constituie un caz special din acest punct de vedere, deoarece a adoptat o legislatie cu totul noua, "Actul Estonian al Obligatiilor", dar care nu trateaza exclusiv creditul destinat consumului. In al doilea caz, abordarea consta in pastrarea legislatiei existente care trateaza deja aspectele legate de creditul destinat consumului si actualizarea acestei legislatii astfel incat sa indeplineasca cerintele comunitare, ceea ce ar putea atrage un nivel mai mare de cuprindere a regulilor nationale existente. Ungaria si Lituania au urmat aceasta abordare. Cu privire la statele care au avut statut de candidate la intrarea in UE, pana in anul 2004 la data elaborarii studiului, armonizarea poate fi infaptuita pe calea uneia din cele doua abordari diferite. Intr-un prim caz, se transpune prin adoptare separata legislatia care contine toate prevederile relevante referitoare la creditul destinat consumului in uniune. Majoritatea tarilor au urmat aceasta abordare - Slovenia, Slovacia, Cehia, Letonia si Polonia au trecut la o transpunere stricta a directivelor. Estonia constituie un caz special din acest punct de vedere, deoarece a adoptat o legislatie cu totul noua, "Actul Estonian al Obligatiilor", dar care nu trateaza exclusiv creditul destinat consumului. In al doilea caz, abordarea consta in pastrarea legislatiei existente care trateaza deja aspectele legate de creditul destinat consumului si actualizarea acestei legislatii astfel incat sa indeplineasca cerintele comunitare, ceea ce ar putea atrage un nivel mai mare de cuprindere a regulilor nationale existente. Ungaria si Lituania au urmat aceasta abordare[14].
 
[1]Publicata in J. O. L. 42 din 12. 02. 1987, numita in continuare "Directiva nr. 87/102/CEE".
[2]N. Diez Guardia, in "Le crédit à la consommation dans l`Union Européenne", European Credit Research Institute, Brussels, Rapport de recherche no. 1/2000, p. 53-55. Raportul analizeaza pietele creditului destinat consumului in UE si reglementarea acestora la nivel european si este consacrat in primul capitol definitiilor si metodologiei creditului destinat consumului, ; al doilea capitol analizeaza profundele diferente nationale si segmentarea pietelor europene ale creditului destinat consumului, iar al treilea capitol studiaza armonizarea europeana cu dispozitiile nationale privind creditul destinat consumului si se concentreaza asupra informatiei privitoare la costul creditului. Raportul analizeaza creditul destinat consumului in 10 State membre ale UE - Belgia, Germania, Spania, Grecia, Franta, Italia, Olanda, Suedia, Marea Britanie, Finlanda, precum si in Statele Unite si Japonia.
[3]"Taux annuel effectif global"; "anual percentage rate of charge"; "tasso annuo effettivo globale".
[4]Publicata in J. O. L. 61 din 10. 03. 1990, numita in continuare "Directiva nr. 90/88/CEE".
[5]Commission europeénne, Rapport sur l`application de la directive 90/88/CEE, COM(96)79 final du 12. 04. 96. Publicat in COM(95)117 final.
[6]A se vedea M. Goyens, "Crédit à la consommation - méthode de calcul: rapport sur l`application de la Directive 90/88/CEE et proposition de directive modifiant la Directive 87/102/CEE relative au crédit à la consommation", in Rev. eur. dr. consomm., 3/1996, p. 257-258.
[7]Pe larg, a se vedea N. Diez Guardia, "Le crédit à la consommation dans l`Union Européenne", European Credit Research Institute, Brussels, Rapport de recherche no. 1/2000, p. 57-61.
[8]Aceeasi concluzie, a se vedea si K. Csáky si J. Kerékgyártó, "Consumer credit legislation in Central and Eastern Europe", European Credit Research Institute, Brussels, Research Report no. 3/2002, p. 8.
[9]A se vedea K. Csáky si J. Kerékgyártó, in "Consumer credit legislation in Central and Eastern Europe", European Credit Research Institute, Brussels, Research Report no. 3/2002, p. 8-9. Scopul studiului este examinarea reglementarii si a practicii creditului destinat consumului ca un sector specific al politicii consumului si evaluarea concordantei cu standardele UE a legislatiilor din 10 tari centrale si est europene dintre care unele erau, la data studiului, candidate pentru aderarea la Uniunea Europeana, actualmente fiind membre: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia. Studiul prezinta reglementarile in domeniul creditului destinat consumului din aceste tari in ultima decada, evolutia reglementarilor si implementarea si practica in domeniu, rezumata si comparata. Studiul este impartit in trei parti: prima parte prezinta bazele istorice si rezumatul reglementarilor UE relevante in domeniu; partea a II-a descrie legislatia curenta privind creditul destinat consumului in tarile aratate, iar partea a III-a cuprinde anexe statistice prezentand ultimele date disponibile ale sectorului vizat in fiecare dintre tarile candidate.
[10]Publicata in J. O. 101 din 01. 04. 1998, numita in continuare "Directiva nr. 98/7/CE".
[11]Pentru directivele in domeniul creditului destinat consumului, a se vedea R. D. Apan, "Reglementarile comunitare in domeniul protectiei consumatorilor in materia creditului destinat consumului" (I), Rev. dr. com., nr. 10/2004, p. 71-103; si R. D. Apan, "Reglementarile comunitare in domeniul protectiei consumatorilor in materia creditului destinat consumului" (II)", Rev. dr. com., 1/2005, p. 69-92 si R. D. Apan, "Reglementarile comunitare in domeniul protectiei consumatorilor in materia creditului destinat consumului" (III), Rev. dr. com., 2/2005, p. 50-60.
[12]In acest sens K. Csáky, J. Kerékgyártó, "Consumer credit legislation in Central and Eastern Europe", European Credit Research Institute, Brussels, Research Report no. 3/2002, p. I-II.
[13]In legislatia italiana, creditul destinat consumului este reglementat de D. L. nr. 385 din 1 septembrie 1993, publicat in Gazetta Ufficiale nr. 230 din 30 septembrie 1993, modificat prin D. L. nr. 63 din 25. 02. 2000, publicat in Gazetta Ufficiale nr. 69 din 23. 03. 2000, care a fost edictat ca urmare a armonizarii legislatiei italiene cu reglementarea comunitara in domeniu. A se vedea M. J. M. Lopez, "Le crédit à la consommation en droit espagnol", Rev. eur. dr. consomm., 1/1996.
[14]In cazul Bulgariei si al Romaniei, evaluarea este planificata de catre autorii studiului pentru o etapa ulterioara.

Date tehnice

  • Titlu: Protectia juridica a consumatorilor. Creditul destinat consumului si domeniile conexe
  • Pret: 59,95 RON
  • ISBN: 978-973-87830-6-5
  • Format: -
  • Pagini: 476

Cuprins

INDEX ALFABETIC
Pagina:

Spune-ne opinia ta!

Votul cititorilor: (0 voturi)
Daca ai citit aceasta carte, spune si celorlalti cat de mult ti-a placut!
  Adaugarea de comentarii o pot face doar membrii UJmag.ro

Ultimele carti vazute

Copyright 2008-2011 Universul Juridic Magazin SRL. Toate drepturile rezervate.

UJmag.ro este inregistrat ca operator de date cu caracter personal la ANSPDCP sub nr. 9057

BH

Adaugare in Cos
X
Produsul a fost adaugat in Cosul de Cumparaturi.
continua cumparaturile »
vezi cosul de cumparaturi »
Precomanda
X
TE RUGAM SA FACI PRECOMANDA DOAR DACA ESTI SIGUR CA VEI ACHIZITIONA ACEASTA CARTE!
Te informam ca titlul pe care l-ai precomandat nu a aparut inca pe piata si nu este disponibil momentan in stoc. UJmag.ro te va informa de indata ce acest titlu va fi disponibil la vanzare. Un e-mail de confirmare va fi trimis la adresa ta de posta electronica.
Selecteaza cantitatea dorita:
| NU PRECOMAND »
Rezerva
X
TE RUGAM SA FACI REZERVAREA DOAR DACA ESTI SIGUR CA VEI ACHIZITIONA ACEASTA CARTE!
Te informam ca titlul pe care l-ai rezervat nu este disponibil in stoc. Ujmag.ro va depune toate diligentele pentru a comanda aceasta carte pentru tine. Un e-mail de confirmare va fi trimis la adresa ta de posta electronica.

Doresc sa rezerv buc.
| NU REZERV »