Filosofia dreptului sau dreptul ca filosofie

Cuvant inainte

MOTTO:
Argument pentru filosofia dreptului - idei din labirintul juridic

I. ORIZONTUL FILOSOFIEI SI LUMINAREA SPORITÃ A DREPTULUI
§ 1. Filosofia ca miscare libera a spiritului
§ 2. Filosofie si stiinta
§ 3. Filosofie si drept. Obiectul si problematica filosofiei dreptului
§ 4. Filosofia dreptului si teoria generala a dreptului. Simbioza si profiluri distincte

II. ORDINEA IN LUME SI ORDINEA IN DREPT
§ 1. Norma si societate
§ 2. Ordinea normativa si sistemul normativ social
§ 3. Ordinea juridica - ordine normativa specifica
3.1. Unele exigente formale si informale ale normei juridice
§ 4. Ordinea morala si ordinea juridica
§ 5. Dreptul si religia. Homo religiosus. Religie si religii
5.1. Iudaismul
5.2. Crestinismul
5.3. Islamismul
5.4. Hinduismul
5.5. Budhismul
5.6. Drept si religie. Evolutia raporturilor dintre normele juridice si normele religioase

III. DREPTUL PRINTRE CULTURI SI CIVILIZATII
Sectiunea I
Antichitatea
§ 1. Dreptul in Mesopotamia. Codul lui Hammurabi
§ 2. Dreptul in Egiptul Antic. Despre procedura de judecata
§ 3. Dreptul si justitia in India Antica. "Legile lui Manu"
§ 4. Dreptul in China Antica. Unele particularitati ale regimului juridic chinez
§ 5. Dreptul in Antichitatea greaca. Polisul - orasul stat. Democratia ateniana si justitia
§ 6. Dreptul in Antichitatea romana. Diviziunile si izvoarele dreptului roman
6.1. Diviziunile dreptului roman
6.2. Izvoarele dreptului roman
6.2.1. Legea celor XII table
6.2.2. Jurisprudenta
6.2.3. Alte izvoare ale dreptului roman
Sectiunea a II a
Evul Mediu
§ 1. Secvente juridice medievale
§ 2. Tribunalul inchizitiei
§ 3. Tribunalele secrete
Sectiunea a III a
Marile sisteme de drept in epoca moderna si contemporana
§ 1. Criterii si tipologie
§ 2. Marele sistem de drept romano germanic
2.1. Dreptul romanesc
2.2. Dreptul cutumiar si ideea de justitie la romani
2.3. R. VULCÃNESCU, Etnologie juridica
§ 3. Marele sistem de common law
3.1. Common law in Anglia
3.2. Dreptul Statelor Unite ale Americii
§ 4. Dreptul comunitar european - realitate tipologica contemporana
§ 5. Marele sistem de drept "socialist"
§ 6. Sistemele juridice religioase si traditionale
6.1. Dreptul musulman
6.2. Dreptul hindus
6.3. Dreptul japonez traditional
6.4. Dreptul african cutumiar

IV. MOMENTE DIN FILOSOFIA DREPTULUI CA ISTORIE
A. GANDITORI
Sectiunea I
Din Antichitate…
§ 1. Moise (sec. XV sau XIII i. Ch.)
§ 2. Solon (640 558 i. Ch)
§ 3. Socrate (469 399 i. Ch.)
§ 4. Platon (427 347 i. Ch.)
4.1. Criton
§ 5. Aristotel (384 322 i. Ch.)
5.1. Etica nicomahica
§ 6. Cicero (106 43 i. Ch.)
6.1. Despre legi
Sectiunea a II a
Din Evul Mediu…
§ 1. Aureliu Augustin (354 430)
§ 2. Toma d`Aquino (1228 1274)
Sectiunea a III a
Din epoca moderna
§ 1. Machiavelli (1469 1527)
§ 2. Jean Bodin (1530 1596)
§ 3. Hugo Grotius (1583 1645)
§ 4. Thomas Hobbes (1588 1679)
§ 5. John Locke (1623 1704)
§ 6. Charles Montesquieu (1689 1755)
6.1. Despre spiritul legilor
§ 7. Jean Jacques Rousseau (1712 1778)
§ 8. Immanuel Kant (1724 1804)
8.1. Scrieri moral politice
§ 9. Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770 1831)
9.1. Principiile filosofiei dreptului
§ 10. FRIEDRICH KARL VON SAVIGNY (1779 1861)
§ 11. Rudolf Von Ihering (1818 1892)
11.1. Lupta pentru drept
Sectiunea a IV a
Din epoca contemporana
A. Ganditori
§ 1. Emile Durkheim (1858 1917)
§ 2. Eugen Ehrlich (1862 1922)
§ 3. François Gény (1861 1954)
§ 4. Nicolae Titulescu (1882 1941)
§ 5. Mircea Djuvara (1886 1944)
§ 6. Giorgio Del Vecchio (1878 1970)
6.1. Justitia
§ 7. Hans Kelsen (1881 1973)

7.1. TEORIA GENERALÃ A STATULUI
§ 8. Jean Carbonnier (1908 2003)
§ 9. H.L.A. Hart (1907 1992)
§ 10. J. Rawls (1920 2002)
§ 11. Jürgen Habermas

B. SCOLI SI CURENTE IN UNIVERSUL JURIDIC
§ 1. Scoala dreptului natural
§ 2. Idealismul in drept
§ 3. Scoala istorica a dreptului
§ 4. Orientarea biologica in drept
§ 5. Pozitivismul in drept
5.1. Utilitarismul
5.2. Pozitivismul sociologic
5.3. Pozitivismul pragmatic
5.3.1. Realismul juridic american
5.3.2. Realismul juridic scandinav
5.4. Pozitivismul analitic

V. ONTOLOGIE SI DEZIRABILITATE IN DREPT. IDENTITATEA SI FINALITÃTILE DREPTULUI IN LUME
§ 1. Identitatea dreptului reflectata in definitiile dreptului
§ 2. Factorii de configurare a dreptului. Despre fundamentele dreptului.
§ 3. Esenta, continut si forma in drept
§ 4. Principiile dreptului
§ 5. Scop, ideal si functie in drept
§ 6. Finalitatile dreptului

VI. SOCIETATE SI DREPT. DE LA CUNOASTEREA SOCIALULUI LA SOCIALITATEA DREPTULUI
§ 1. Societate si societate globala
§ 2. Dreptul in societatea globala. Modernism, postmodernism si construirea viitorului juridic
§ 3. Dreptul global si statutul universal al judecatorului
§ 4. Cunoasterea socialului din perspectiva juridicitatii
4.1. Stiinta a naturii si stiinta sociala. Monism sau dualism metodologic?
4.2. Particularitatile stiintelor sociale
4.3. Cunoasterea in stiintele sociale
4.4. Natura sociala a dreptului. Paradigme care privesc explicatia socialului
4.4.1. Paradigme interactioniste de tip marxian
4.4.2. Paradigme interactioniste de tip tocquevillian
4.4.3. Paradigme de tip mertonian
4.4.4. Paradigme de tip weberian
4.4.5. Paradigme hiperfunctionaliste
4.4.6. Paradigme hiperculturaliste
4.4.7. Realismul totalitar
4.4.8. Determinismul metodologic
§ 5. Putere politica, drept si stat de drept
5.1. Statul de drept - perceptii, definitii si trasaturi definitorii
5.2. Statul de drept - idee, modele si constructie
5.3. Existenta contemporana a statului de drept intre dificultati si perspective

VII. PERSPECTIVA EPISTEMOLOGICÃ. CUNOASTERE SI RATIONALITATE IN DREPT
§ 1. Cunoastere comuna si cunoastere stiintifica. Evolutii si modele
1.1. Modelul clasic de intemeiere a stiintei
1.2. Modelul modern de intemeiere a stiintei
1.2.1. Rationalismul
1.2.2. Empirismul
§ 2. Abandonarea modelului intemeierii si pozitia rationalismului critic
§ 3. Conceptia standard a teoriilor stiintifice bazate pe experienta
§ 4. Abordarea holista a teoriei stiintei
§ 5. Modelul paradigma al stiintei
§ 6. Despre spiritul stiintific contemporan
§ 7. Perspective, forme si niveluri de cunoastere juridica
§ 8. Drept, juridicitate, fenomen juridic
§ 9. Sistemul stiintelor juridice. Implicatii privind obiectul cunoasterii juridice
§ 10. Statutul epistemologiei juridice
§ 11. Rationalitatea stiintifica in aria juridicitatii

VII. METODOLOGIA IN DREPT
§ 1. Metodologia ca tema de reflectie in doctrina juridica romaneasca
§ 2. Metodele si metodologiile in campul filosofiei si stiintei
2.1. Metoda - semnificatii si evolutii conceptuale
2.2. Abordari privind metoda in filosofia contemporana
2.2.1. O hermeneutica particulara - interpretarea juridica
2.3. Metodele in drept
2.3.1. Metoda logica
2.3.2. Metoda istorica
2.3.3. Metoda sociologica
2.3.4. Metoda informationala
2.3.5. Metoda sistemica
§ 3. Orizonturi si optiuni metodologice in filosofie si stiinta
§ 4. De la "metodologia labirint" la abordarea selectiva a regulilor metodologice in cercetarea juridica
§ 5. Despre validitatea cunoasterii juridice
5.1. Despre sensurile validitatii
5.2. Logica, argumentare si validitate in domeniul juridic
5.3. Cunoastere adevarata - cunoastere valida. Criteriile si semnificatiile adevarului din perspectiva validarii demersului stiintific
5.4. Pluralitatea criteriilor de validare si demersul stiintific in domeniul juridic

VIII. DIMENSIUNEA PRAXIOLOGICÃ. CERCETARE SI CREATIE IN STIINTA SI FILOSOFIA DREPTULUI
§ 1. Proiectarea cercetarii stiintifice in drept
1.2. Cercetarea stiintifica si actiunea sociala eficienta
1.3. Cercetarea stiintifica - cunoastere stiintifica in actiune. Schita proiectului epistemologic traditional
1.3.1. Problema stiintifica
1.3.2. De la ipoteza stiintifica la teoria stiintifica
§ 2. Abordari si tipuri in cercetarea stiintifica a dreptului
2.1. Cercetarea de tip socio juridic
2.2. Proiectul de cercetare in domeniul filosofiei dreptului
§ 3. Atitudinea metodologica si creativitatea in cercetarea stiintifica

IX. CENTRALITATEA OMULUI IN FILOSOFIA DREPTULUI. HOMO JURIDICUS -DIMENSIUNEA JURIDICÃ A EXISTENTEI UMANE
§ 1. Omul, sensul vietii si fericirea - eternele incercari ale demersului filosofic. Idei filosofice si reflexe juridice
§ 2. Homo juridicus - ipostaze

X. AXIOLOGIA DREPTULUI - DREPTUL SI VALORILE SOCIALE
§ 1. Scurta incursiune in lumea valorii
§ 2. Pluralismul valorilor sociale
§ 3. Despre perspectiva axiologica sistemica
§ 4. Drept si valoare
4.1. Norma juridica si valoarea
4.2. Faptul juridic si valoarea
4.3. Raportul juridic si valoarea

XL. UN POSIBIL SISTEM VALORIC CARE ORIENTEAZÃ DREPTUL
§ 1. Adevarul juridic
1.1. Dimensiunile adevarului
1.2. Statutul axiologic al adevarului
1.3. Adevar si juridicitate
2. Libertatea din perspectiva juridicitatii
2.1. Ideea de libertate si coordonatele ei valorice
2.2. Libertate si drept
§ 3. Justitia
3.1. Despre fundamentele filosofice ale dreptatii
§ 2. De ce avem dreptul sa impunem dreptatea?
§ 3. Poate statul sa impuna dreptatea?
3.2. Justitia - valoare originara a dreptului
§ 4. Securitatea juridica
§ 5. Binele public
§ 6. Demnitatea umana - expresie valorica sincretica a finalitatilor dreptului

XII. ESTETICA IN LUMEA JURIDICÃ
§ 1. Estetica creatiei mitice. Despre geneza justitiei si a dreptului in mitologiile lumii
2.1. Fauritorii de monumente legislative
2.2. Fiat justitia pereat mundus! Procesul de la Nürenberg
§ 3. Comicul in lumea juridica
3.1. De la sobrietatea maximei juridice la umor in lumea juridica
3.2. Valentele mnemotehnice ale umorului si studiul dreptului
§ 4. Grotescul judiciar. Procesele intentate animalelor
§ 5. Tragicul injustitiei. Cateva erori judiciare
§ 6. Sublimul justitiei in doctrina si in judecata divina

APPENDIX
§ 1. Din activitatea stiintifica a autorului
§ 2. Cateva studii de filosofie si teorie a dreptului ale autorului
Referinte bibliografice
Despre filosofia dinauntrul normelor juridice

DOCTRINA JURIDICÃ - RESURSÃ INDISPENSABILÃ A IESIRII DIN LABIRINTUL JURIDIC?

Referinte bibliografice

Bibliografie selectiva

BIBLIOGRAFIE GENERALÃ