Economia si guvernanta acordurilor de cooperare intre firme
- Cod: 1655
- Autor:
-
Publicat de:
Editura Pro Universitaria
-
Colectia:
Economie generala
-
Data aparitiei:
Aprilie 2009
Descriere
Ultimul deceniu al mileniului 2 a marcat o dezvoltare exploziva a relațiilor dintre firme catalogate drept relații de cooperare. Alianțele strategice, societățile-mixte dar și cartelurile au apărut tot mai frecvent în practica de afaceri, de unde și un interes crescut din punct de vedere academic. În mod paradoxal, spre deosebire de intervenționismul care a caracterizat perioada precedentă, acest proces a fost asociat cu globalizarea, dereglementarea și liberalizarea piețelor internaționale. Dacă intervenția statului a fost în mod tradițional principala motivație de propagare a anumitor forme de cooperare (precum societățile-mixte Nord-Sud), în perioada amintită companiile au început să inițieze asemenea acorduri din proprie inițiativă. Exemple precum Sony-Ericsson, LG-Philips, Renault-Nissan șamd sunt edificatoare în acest sens.
Această lucrare își propune în primul rând să realizeze o clarificare conceptuală și taxonomică a principalilor termeni utilizați în limbajul de afaceri. Înainte de a analiza de ce firmele cooperează între ele, o provocare științifică deosebită este clarificarea așa-numitei teorii a firmei. Paradoxal, chiar și în prezent, această subdomeniu al științei economice este o sursă importantă de confuzii și erori intelectuale. Autorul încearcă să acopere în același timp un perceput decalaj atât teoretic cât și terminologic între știința economică și disciplinele de afaceri (management, strategie, etc.), un demers științific care reprezintă în sine o provocare intelectuală mai complexă. Adresându-se în principal studenților din științele economice, cu un accent poate particular pentru cei din specializarea de relații economice internaționale, lucrarea poate fi utilă însă oricărei persoane interesată de descifrarea aspectelor globale ale afacerilor internaționale.
Autorul mulțumește profesorului universitar Ioan Popa, cel fără de care ideea abordării unei asemenea teme nu ar fi prins niciodată viață. Discutarea direcției esențiale de cercetare pe perioada doctoratului în cadrul Academiei de Studii Economice din București nu ar fi fost posibilă fără aportul intelectual și pedagogic al dânsului. În același timp, discuții fundamentale și critice pentru conturarea poziției teoretice a autorului au fost realizate împreună cu Marius Spiridon, Vladimir Topan și Octavian Jora. Fără existența unui mediu intelectual deschis ca cel oferit de către colectivul de cadre didactice al Catedrei de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice din București, dezvoltarea ideilor și a dezbaterilor teoretice fundamentale ar fi fost mult mai săracă.
- Titlu: Economia si guvernanta acordurilor de cooperare intre firme
- Pret: 23,00 RON
- ISBN: 978-973-129-385-1
- Format: Academic 17x24
- Pagini: 220
Cuprins
C U P R I N S
Capitolul 1 - C A D R U L C O N C E P T U A L
1.1 Structura producției
1.2 Capitalist și întreprinzător
1.3 Întreprinzător și tehnician
1.4 Dimensiunea asociativă a activității antreprenoriale
Capitolul 2 - P E R S P E C T I V E T E O R E T I C E A S U P R A F I R M E I
2.1 Ronald Coase și "natura firmei"
2.2 Critica teoriei coasiene de către Frank Knight
2.3 "Ierarhie" versus piață: aportul lui von Mises
2.4 Firma ca "set de contracte"
2.5 Oliver Williamson și școala costurilor de tranzacționare
2.6 Critica teoriei costurilor de tranzacționare
2.7 Teoria costurilor de agenție și continuarea analizei bazată pe "oportunism"
2.8 Perspectiva bazată pe resurse în teoria firmei
2.9 Perspectivă asupra teoriei firmei bazată pe cunoaștere?
2.10 Perspectiva bazată pe resurse versus teoria costurilor de tranzacționare?
2.11 Firma și percepția holistă
2.12 Perspectiva bazată pe resurse și strategia de afaceri
2.13 Concluzii cu privire la teoria firmei
Capitolul 3 - S T R A T E G I A D E A F A C E R I
3.1 O teorie praxeologică a strategiei
3.2 Copierea unui produs deja existent
3.3 Diferențierea produsului față de concurență
3.4 Acțiunea antreprenorială, jocurile și strategia militară
3.5 O definire de natură praxeologică a strategiei de afaceri
3.6 Strategia de afaceri: formulare și implementare
3.7 Active strategice versus active non-strategice
3.8 Semnificația concurenței pentru strategia de afaceri
Capitolul 4 - C O O P E R A R E A E C O N O M I C Ă Î N T R E F I R M E
4.1 Accepțiuni ale cooperării
4.2 Motivații ale cooperării
4.3 Tipologia acordurilor de cooperare
4.4 Clarificări taxonomice ale conceptului de cooperare
Capitolul 5 - P R I N C I P A L I I F A C T O R I Ș I F O R M E A I C O O P E R Ă R I I I N T E R- F I R M Ă
5.1 Cultura de afaceri japoneză: cooperare versus competiție
5. 2 Gestiunea integrată a lanțului de valoare: o nouă paradigmă managerială?
5.3 Tehnologia și coperarea scopul stabilirii de standarde
5.4 Cooperarea în scopul reducerii riscului de afaceri
5.5 Cooperarea ca și formă de internaționalizare a afacerilor: societățile-mixte
5.6 Globalizarea și cooperarea inter-firmă
5.7 Alianțele de co-marketing: răspunsul la un nou mediu turbulent de afaceri?
5.8 Acordurile de tip cartel: o formă denaturată de cooperare strategică
Capitolul 6 - P O L I T I C I L E P U B L I C E P R I V I N D C O M P E T I Ț I A Ș I C O O P E R A R E A I N T E R - F I R M Ă
6.1 Concurența și numărul de producători
6.2 Concurența și "restricționarea deliberată a producției"
6.3 Cooperarea inter-firmă și politica privind concurența
6.4 Politica privind concurența la nivelul Uniunii Europene
B I B L I O G R A F I E
Spune-ne opinia ta!
Ultimele carti vazute
021.312.22.21 | 0733.673.555
Te-ar putea interesa
De la aceeasi editura
UJmag















Vino si tu alaturi de prietenii tai pe Facebook!