Macroeconomie si politici macroeconomice

FACTORUL UMAN, SISTEMUL ECONOMIC SI DEMOCRATIA XXV(IN LOC DE INTRODUCERE)

CAPITOLUL 1

ECONOMIA NATIONALÃ - SISTEM CIBERNETIC COMPLEX, DINAMIC SI CU AUTOREGLARE

1.1. Microeconomia - baza intelegerii macroeconomiei

1.1.1. Pretul si comportamentul economic

1.1.2. Cererea de bunuri economice

1.1.3. Oferta de bunuri economice

1.1.4. Raportul cerere-oferta

1.1.5. Aparitia pretului de echilibru

1.1.6. Echilibrarea pietei

1.1.7. Caracteristicile preturilor de echilibru

1.1.8. De ce se modifica cererea si oferta?

1.1.9. Deplasarea curbelor si deplasarea de-a lungul curbelor cererii si ofertei

1.1.10. Oscilatiile pretului

1.1.11. Termen lung si termen scurt

1.1.12. Concluzii

1.2. Economia nationala - sistem cibernetic complex

1.3. Economia nationala - sistem dinamic

1.4. Mecanisme de reglare si autoreglare ale economiei nationale

1.4.1. Elementele mecanismelor de reglare

1.4.2. Autoreglarea in sistemul economiei de piata

1.4.3. Utilizarea mecanismului conexiunii in avans (feed-before) in reglarea macroeconomica

1.5. Orientarea dezvoltarii economiei nationale

1.5.1. Socioritmurile dezvoltarii

1.5.2. Orientari antientropice ale dezvoltarii economico-sociale

1.6. Avutia nationala si productia

1.6.1. Macroperspectiva economica

1.6.2. Fluxul global al productiei

1.6.3. Bunurile intermediar

1.6.4. Bunurile finale si consumul

1.6.5. Investitiile - a doua categorie de bunuri finale

1.6.6. Investitia bruta si investitia neta

1.6.7. Caracteristicile procesului de productie

1.6.8. Avutia nationala

1.6.9. Componentele avutiei nationale

1.6.10. Capitalul uman

1.6.11 Capitalul

1.6.12. Avutia nationala si creantele

1.6.13. Avutia reala si avutia financiara

1.6.14. Avutia nationala si bunastarea populatiei

1.6.15. Concluzii

CAPITOLUL 2

MACROECONOMIA - OBIECTUL DE STUDIU SI CONCEPTE DE BAZÃ

2.1. Economia, macroeconomia si microeconomia - delimitari conceptuale

2.2. Concepte de baza in macroeconomie

2.2.1. Produsul intern brut (PIB)

2.2.2. Produsul national brut (PNB)

2.2.3. Inflatia si rata inflatiei

2.2.4. Cresterea economica si rata cresterii economice

2.2.5. Alte concepte macroeconomice de baza

2.2.6. Ocuparea, somajul si rata somajului

2.2.7. Ciclul afacerilor si subproductia

2.3. Variabile si mecanisme ale fluctuatiilor economice

2.3.1. Fluctuatiile economice si ciclul afacerilor

2.3.2. Variabile ale fluctuatiilor economice

2.3.3. Mecanisme ale fluctuatiilor economice

2.4. Relatiile dintre variabilele macroeconomice

2.4.1. Relatia crestere economica - inflatie - somaj

2.4.2. Relatia crestere economica - somaj; legea lui Okun

2.4.3. Relatia inflatie - ciclul afacerilor

2.4.4. Relatia de compensare inflatie - somaj; curba lui Phillips

2.5. Politici macroeconomice

2.5.1. Pozitii extreme privind realizarea echilibrului economic general

2.5.2. Modalitati de interventie a statului in economie

2.5.3. Politici structurale de macrostabilizare

2.5.4. Politici de ajustare (de gestionare a dezechilibrelor)

2.5.5. Politici de environment

2.5.6 Monetarismul si interventionismul

2.5.7. Politica echilibrului rational in perspectiva

2.6. Interdependenta dintre cererea agregata si oferta agregata

2.6.1. Cererea agregata si oferta agregata

2.6.2. Cererea agregata si oferta agregata liniara

2.6.3. Cererea agregata si oferta agregata neliniara

INTERDEPENDENTE, CORELATII SI PROPORTII MACROECONOMICE FUNDAMENTALE

3.1. Fluxul circular al veniturilor si cheltuielilor in sistemul economiei nationale

3.2. Structura generala a sistemului conturilor nationale

3.3. Corelatia .dintre produsul national brut si produsul national net

3.3.1. Evaluarea produsului national brut (PNB)

3.3.2. Raportul dintre PNB si produsul intern brut (PIB)

3.3.3. Raportul dintre PNB si produsul national net (PNN)

3.4. Corelatia dintre PNB real si PNB nominal

3.4.1. Raportul dintre PNB nominal si PNB real

3.4.2. Unele probleme deosebite ale evaluarii PNB real

3.4.4. PNB real - masura bunastarii populatiei

3.5. Indici macroeconomici de preturi

3.5.1. Factorul de deflatie al PNB

3.5.2. Indicele preturilor consumatorului (IPC)

3.5.2. Indicele preturilor producatorului (IPP)

3.6. Corelatia dintre PNB, venitul national si venitul personal

3.6.1. Corelatia dintre PNB si venitul national (VN)

3.6.2. Repartizarea venitului national

3.6.3. Corelatia dintre venitul national si venitul personal (VP)

3.6.4. Corelatia dintre venitul personal disponibil (VPD) si venitul personal (VP)

3.6.5. Corelatia dintre PNB si VPD

3.7. Componentele cererii agregate de bunuri si servicii

3.7.1. Consumul personal individual

3.7.2. Achizitiile guvernamentale

3.7.3. Investitiile nationale brute private

3.7.4. Exporturile nete

B si vinzarile finale catre achizitorii interni

3.8. Identitati macroeconomice de baza

3.8.1. Identitati in cazul unei economii simple (inchise)

3.8.2. Identitati in cazul unei economii cu sector guvernamental si comert exterior (deschise)

3.8.3. Relatiile intre investitii, bugetul guvernamental si comertul exterior

3.8.4. Identitatea macroeconomica fundamentala

CAPITOLUL 4

PRODUCTIA, CEREREA AGREGATÃ SI BUGETUL GUVERNAMENTAL

4.1. Nivelul de echilibru al productiei

4.1.1. Echilibrul si dezechilibrul in conditiile unei cereri agregate constante

4.1.2. Productia de echilibru

4.1.3. Investitia nedorita in stocuri

4.1.4. Echilibrul si dezechilibrul productie - cerere agregata

4.1.5. Ciclul stocurilor

4.2. Echilibrul si dezechilibrul consum - cerere agregata

4.2.1. Relatia consum-venit; functia consumului

4.2.2. Relatia economisire-venit; functia economisirii

4.2.3. Functia cererii agregate

4.2.4. Echilibrul si dezechilibrul dintre venituri si productie; ecuatia productiei de echilibru

4.2.5. Relatia economisire-investitii

4.3. Multiplicatorul productiei de echilibru

4.3.1. Multiplicatorul si efectul de multiplicare

4.3.2. Determinarea grafica a multiplicatorului

4.3.3. Determinarea analitica a multiplicatorului

4.4. Rolul sectorului guvernamental in determinarea nivelului de echilibru al venitului

4.4.1. Guvernul si cererea agregata

4.4.2. Venitul de echilibru

4.4.3. Influenta impozitului pe venit asupra multiplicatorului

4.4.4. Influenta achizitiilor guvernamentale asupra nivelului de echilibru al venitului

4.4.5. Stabilizatori automati ai economiei

4.4.6. Influenta transferurilor asupra nivelului de echilibru al venitului

4.4.7. Influenta impozitelor asupra nivelului de echilibru al venitului

4.4.8. Concluzii pentru politica fiscala

4.5. Echilibru dintre bugetul guvernamental si productie

4.5.1. Excedentul si deficitul bugetar

4.5.2. Relatia dintre excedentul bugetar si venit

4.5.3. Influenta achizitiilor guvernamentale asupra excedentului bugetar

4.5.4. Influenta impozitelor asupra excedentului bugetar

4.5.5. Efectele simultane ale ratei impozitelor si achizitiilor guvernamentale asupra bugetului

4.5.7. Alte modalitati de obtinere a multiplicatorului bugetului echilibrat

4.5.8. Concluzii pentru politica fiscala

4.5.9. Influenta utilizarii integrale a fortei de munca asupra excedentului bugetar

4.6. Posibilitati de extindere si aprofundare a principiului acceleratiei si acceleratorului in economie

4.6.1. Explicarea principiului acceleratiei

4.6.2. Relatia cerere finala - investitie bruta

4.6.3. Conditii de functionare a principiului acceleratiei;

o analiza critica

4.6.4. Unele propuneri de extindere si aprofundare a principiului acceleratiei

4.6.5. Acceleratorul flexibil - o varianta mai realista

4.7. Hiperinflatia si deficitele bugetare

4.7.1. Hiperinflatia si economia hiperinflationista

4.7.2. Interactiunea dintre deficitele bugetare si hiperinflatie

4.7.3. Concluzii pentru politica macroeconomica

4.8. Deficitele bugetare si datoria publica in etapa de tranzitie

4.8.1. Elemente specifice etapei de tranzitie

4.8.2. Bugetul si sistemul de securitate sociala. Curba Leffer

4.8.3. Mecanismul finantarii deficitelor

4.9. Posibilul cerc vicios al datoriilor si deficitelor bugetare

4.9.1. Deficitul bugetar primar si dobinzile platite pentru datoria publica

4.9.2. Raportul datorie publica - venit

4.9.3. Evolutia raportului datorie publica - venit

4.9.4. Concluzii pentru politica macroeconomica

4.9.5. Politica economica de impulsionare a cresterii economice

4.9.6. Instrumente concrete de influentare a proceselor de expansiune economica

CAPITOLUL 5

INTERDEPENDENTA DINTRE PIATA MÃRFURILOR SI PIATA MONETARÃ. ROLUL POLITICII MONETARE

5.1. Structura generala a modelului IS-LM de analiza a echilibrului si dezechilibrului macroeconomic

5.2. Influentele reciproce dintre piata bunurilor si piata monetara

5.2.1. Curba IS

5.2.2. Curba LM

5.2.3. Semnificatii ale deplasarilor curbei IS si LM

5.3. Echilibrul si dezechilibrul dintre rata dobinzii si nivelul venitului

5.3.1. Corelatia dintre rata dobinzii si investitii

5.3.2. Trendul investitional

5.3.3. Influenta ratei dobinzii asupra cererii agregate

5.3.4. Influenta ratei dobinzii asupra pantei curbei IS; ecuatia curbei IS

5.3.5. Influenta multiplicatorului asupra pantei curbei IS

5.3.6. Influenta cheltuielilor autonome asupra pozitiei curbei IS

5.3.7. Oferta excesiva si cererea excesiva pe piata marfurilor

5.4. Influenta modificarii capitalului asupra pietei marfurilor

5.4.1. Influenta stocului de capital asupra productiei, efortului uman si consumului

5.4.2. Conditia de ajustare a pietei marfurilor

5.4.3. Efectele cesterii stocului de capital pe o singura perioada

5.4.4. Efectul cresterii stocului de capital pe mai multe perioade

5.5. Relatia dintre stocul de capital stationar si rata reala a dobinzii

5.6. Influenta evolutiei populatiei asupra pietei bunurilor

5.7. Influenta progresului tehnic asupra pietei bunurilor

5.8. Concluzii privind dezvoltarea economica

5.9. Influenta pietelor de valori asupra venitului

5.9.1. Categorii de valori existente in economie si cistigul aferent acestora

5.9.2. Decizii de portofoliu asupra valorilor detinute

5.9.3. Cererea nominala si reala de bani; averea financiara reala

5.9.4. Influenta ratei dobinzii si venitului asupra cererii reale de bani

5.9.5. Influenta ratei dobinzii si venitului asupra ofertei reale de bani

5.9.6. Echilibrul si dezechilibrul pietei monetare; ecuatia curbei LM

5.9.7. Influenta ratei dobinzii asupra pantei curbei LM

5.9.8. Influenta ofertei reale de bani asupra pozitiei curbei LM

5.9.9. Oferta excesiva si cererea excesiva pe piata banilor

5.10. Echilibrul si dezechilibrul simultan dintre piata marfurilor si piata monetara

5.10.1. Caracterizarea echilibrului simultan IS-LM

5.10.2. Influenta modificarii cheltuielii autonome asupra venitului si ratei dobinzii

5.10.3. Echilibrul si dezechilibrul dinamic dintre rata dobinzii si nivelul venitului

5.10.4. Reglarea economiei in conditiile reglarii rapide a pietei monetare

5.11. Efectele politicii monetare asupra economiei

5.11.1. Echilibrul si dezechilibrul economiei in conditiile cresterii cantitatii reale de bani

5.11.2. Mecanismul reglarii raportului dintre politica monetara si cererea agregata

5.11.3. Politica monetara in conditiile capcanei lichiditatii

5.11.4. Politica monetara in conditiile insensibilitatii cererii de bani la rata dobinzii

5.12. Urgente ale reformei pietei marfurilor

5.13. Necesitatea unei politici industriale rationale in etapa de tranzitie

5.14. Cine trebuie sa creeze piata marfurilor?

5.15. Necesitatea unei politici eficace de dezvoltare regionala

5.16. Politici guvernamentale regionale

5.17. Politici antimonopol si antitrust

INFLUENTA POLITICII FISCALE SI POLITICII MIXTE ASUPRA ECHILIBRULUI MACROECONOMIC

6.1. Integrarea politicii fiscale in modelul de echilibru macroeconomic IS-LM

6.2. Influenta politicii fiscale asupra echilibrului si dezechilibrului piete marfurilor

6.2.1. Influenta cheltuielilor guvernamentale asupra venitului si ratei dobinzii

6.2.2. Influenta expansiunii fiscale asupra venitului si ratei dobinzii

6.2.3. Influenta politicii fiscale asupra cheltuielilor private

6.3. Influenta politicii fiscale si monetare expansioniste asupra structurii productiei

6.3.1. Efectele subventionarii investitiilor de catre guvern

6.3.2. Efectele politicii expansioniste mixte

6.3.3. Rata dobinzii nominala si reala

6.4. Formalizarea integrarii politicii fiscale si monetare in modelul IS-LM

6.4.1. Nivelul de echilibru al venitului si rata dobinzii de echilibru

6.4.2. Multiplicatorul politici fiscale

6.4.3. Multiplicatorul politicii monetare

6.4.4. Cererea reala de bani independenta de rata dobinzii

6.4.5. Cererea reala de bani dependenta de rata dobinzii

6.5. Rolul politicii mixte in realizarea echilibrului macroeconomic

6.6. Principii de baza legate de nivelul si incasarea impozitelor

6.7. Structura veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat

6.8. Masuri de politica fiscala si efectele acestora

6.9. Politica fiscala in conditiile existentei unei crize economice sau unui somaj cronic

6.10. Criterii de alegere a variantelor de politica fiscala sau monetara

CAPITOLUL 7

INFLUENTA RELATIILOR INTERNATIONALE ASUPRA ECHILIBRULUI SI DEZECHILIBRULUI MACROECONOMIC

7.1. Comertul si finantele - canale principale de legatura cu alte tari

7.2. Balanta de plati si cursurile de schimb

7.2.1. Excedentul si deficitul balantei de plati

7.2.2. Utilizarea cursurilor de schimb fixe in finantarea dezechilibrelor balantei de plati

7.2.3. Utilizarea cursurilor de schimb mobile in finantarea dezechilibrelor balantei de plati

7.2.4. Fluctuatia corecta si incorecta a cursului de schimb

7.2.5. Devalorizarea si revalorizarea valutelor

7.2.6. Controlul schimburilor externe - parte integranta a administratiei financiare a economiei

7.3. Indicatorii ce masoara cursurile de schimb

7.3.1. Cursul de schimb bilateral (nominal)

7.3.2. Cursul de schimb multilateral (efectiv)

7.3.3. Cursul de schimb real (efectiv real)

7.3.4. Necesitatea indexarii cursului de schimb nominal

7.4. Integrarea comertului exterior in modelul IS-LM

7.4.1. Influenta cheltuielilor pentru bunuri interne asupra productiei interne

7.4.2. Influenta veniturilor din strainatate asupra echilibrului si dezechilibrului piete marfurilor

7.4.3. Efecte inverse ale dezechilibrelor

7.5. Efectele bursei de valori asupra echilibrului si dezechilibrului economiei si a politicii mixte

7.5.1. Integrarea pietei financiare cu pietele de capital

7.5.2. Influenta fluxurilor de capital asupra balantei de plati

7.5.3. Asigurarea echilibrului dinamic intern si extern al balantei de plati

7.5.4. Politica mixta de echilibru dinamic al balantei de plati

7.5.5. Limitele politicii mixte de echilibru

7.5.6. O strategie optima de administrare a economiei

7.6. Expansiunea monetara si fiscala in cazul cursurilor de schimb fixe si a unei perfecte mobilitati a capitalului

7.6.1. Expansiunea monetara in cazul cursurilor de schimb fixe

7.6.2. Expansiunea fiscala in cazul cursurilor de schimb fixe

7.6.3. Influenta cursului de schimb asupra inflatiei

7.7. Expansiunea monetara si fiscala in cazul cursurilor de schimb flexibile si a unei perfecte mobilitati a capitalului

7.7.1. Politica monetara in cazul cursurilor de schimb mobile

7.7.2. Adaptarea economiei la cresterea exporturilor

7.7.3. Expansiunea fiscala in cazul cursurilor de schimb mobile

7.7.4. Adaptarea economiei la cresterea stocului de bani

7.7.5. Implicatii internationale ale deprecierii cursului de schimb si a schimbarilor in exporturile nete

7.8. Probleme ale stabilitatii cursului de schimb

7.8.1. Variatiile cursului de schimb

7.8.2. Solutii de fixare a cursului de schimb

7.8.3. Citeva concluzii de ordin practic

7.9. Politica economica de echilibrare a balantei de plati

CEREREA AGREGATÃ, OFERTA AGREGATÃ SI PRETURILE: INTERPEDENTENTE, ECHILIBRE SI DEZECHILIBRE

8.1. Curba cererii agregate si curba ofertei agregate

8.1.1. Analiza macroeconomica bazata pe cerere si analiza bazata pe oferta

8.1.2. Influenta cresterii ofertei de bani asupra cererii agregate

8.1.3. Interactiunea dintre oferta agregata si cererea agregata

8.1.4. Semnificatia curbei cererii agregate si a curbei ofertei agregate

8.2. Curba ofertei agregate Keynesiene si curba ofertei agregate clasice

8.3. Influenta politicii monetare si a politicii fiscale asupra cererii agregate

8.3.1. Influenta modificarii preturilor asupra cererii agregate

8.3.2. Panta curbei cererii agregate

8.3.3. Efectele expansiunii fiscale asupra cererii agregate

8.3.4. Efectele expansiunii monetare asupra cererii agregate

8.4. Influenta politicii fiscale si monetare asupra ofertei aggregate Keynesiene si asupra ofertei agregate clasice

8.4.1. Influenta expansiunii fiscale in cazul ofertei agregate Keynesiene

8.4.2. Influenta expansiunii monetare in cazul cererii agregate Keynesiene

8.4.3. Influenta expansiunii fiscale in cazul ofertei agregate clasice

8.4.4. Influenta expansiunii monetare in cazul ofertei agregate clasice

8.5. Corelatii intre nivelul preturilor si stocul de bani

8.5.1. Corelatii conform teoriei cantitative a banilor

8.5.2. Corelatii conform teoriei neutralitatii banilor

8.5.3. Corelatii conform teoriei cantitative moderne a banilor (monetarismul)

8.5.4. Utilitatea informatiilor privind preturile si veniturile

8.6. Teoria ofertei agregate

8.6.1. Esenta teoriei economice bazata pe oferta

8.6.2. Conceptiile Keynesiene moderne

8.6.3. Conceptia informarii imperfecte asupra economiei

8.6.4. Conceptia ciclului real al afacerilor

8.6.5. Fundamentele teoriei ofertei

8.6.6. Efectele reducerii ratelor impozitelor asupra ofertei

8.7. O viziune critica asupra teoriei ofertei

8.7.1. Critica pe baza balantei timpului de munca

8.7.2. Critica pe baza curbei Laffer

8.7.3. Critica pe baza amenintarii inflationiste

8.8. Interdependenta dintre nevoia economica si realitatea economica

8.9. Oferta si sperantele ofertantilor

8.10. Politicile stimulative bazate pe oferta

8.11. Citeva concluzii sintetizatoare

8.12. Perspectivele teoriei ofertei

8.13. Influenta socurilor externe asupra cererii si ofertei agregate

8.13.1. Influenta dezastrelor naturale

8.13.2. Influenta socurilor petroliere

8.13.3. Citeva concluzii esentiale

CAPITOLUL 9

VENITUL, CONSUMUL SI ECONOMIILE

9.1. Veniturile populatiei

9.2. Consumul final de bunuri si servicii

9.3. Consumul largit al populatiei

9.4. Consumul final al menajelor si al administratiei publice

9.5. Tendinte spre consum si economisire

9.6. Structura consumului

9.7. Legile lui Engel

9.8. Legea psihologica a consumului

9.9. Relatia consum - economisire - venit

9.10. Efectul de clichet

9.11. De ce scade rata economisirii?

9.12. Tipologii ale consumului

9.13. Consumul dupa durabilitate si conjunctura economica

9.14. Coeficientii bugetari si stabilitatea comportamentelor de consum

9.16. Teoria venitului de o viata pentru consum si economii

9.16.1. Consumul mediu anual planificat

9.16.2. Venitul din munca ce trebuie economisit

9.16.3. Relatia dintre venit, consum, economii si avere

9.16.4. Factorii ce determina comportamentul de consum din venitul de o viata

9.17 Teoria venitului permanent pentru consum si economii

9.17.1. Venitul permanent

9.17.2. Functia de consum pe termen scurt

9.18. Teorii moderne asupra consumului si economisirii

9.18.1. Functia de consum din bogatia reala si din venitul disponibil

9.18.2. Influenta constringerilor de lichiditate asupra consumului

9.18.3. Economiile - un concept mai larg. Legea lui Denison

9.18.4. Relatii ambivalente intre economii si rata dobinzii

9.18.5. Influenta politicii fiscale asupra consumului si economisirii

9.19. Influenta teoriilor moderne despre consum si economii asupra modelului general de echilibru macroeconomic IS-LM

9.19.1. Influenta bogatiei asupra echilibrului productiei si ratei dobinzii

9.19.2. Influenta cererii de investitii asupra venitului si ratei dobinzii

9.20. Decalajul temporal al consumului

CAPITOLUL 10

INVESTITIILE SI COMPORTAMENTUL INVESTITIONAL IN ECONOMIA DE PIATÃ

10.1. Investitiile - parte componenta a cererii agregate

10.1.1. Investitiile - un concept mai larg

10.1.2. Fluctuatiile investitiilor in economie

10.1.3. Investitiile brute si investitiile nete

10.1.4. Raportul investitii-cerere agregata

10.2. Investitiile pentru afaceri

10.2.1. Investitiile pentru afaceri si stocul dorit de capitol

10.2.2. Produsul marginal si costul marginal al capitalului

10.2.3. Relatia dintre produsul marginal al capitalului, nivelul venitului si stocul de capital

10.2.4. Relatia dintre stocul dorit de capital, nivelul venitului si costul marginal al capitalului

10.2.5. Comportamentul investitional in afaceri

10.2.6. Costul utilizarii capitalului

10.2.7. Influenta politicii fiscale si monetare asupra stocului dorit de capital

10.2.8. Reglarea dinamica a stocului dorit de capital

10.2.9. Acceleratorul investitiilor

10.2.10. Factorii ce influenteaza nivelul si fluctuatia investitiilor nete

10.2.11. Fundamentarea deciziilor in domeniul investitiilor pentru afaceri

10.3. Investitiile imobiliare

10.3.1. Cererea de imobile

10.3.2. Factorii determinanti ai cererii de imobile

10.3.3. Echilibrul si dezechilibrul investitiilor imobiliare pe termen lung

10.3.4. Factorii ce determina rata investitiilor imobiliare

10.3.5. Influenta politicii monetare asupra investitiilor imobiliare

10.4. Investitiile in stocuri

10.4.1. Necesitatea investitiilor in stocuri

10.4.2. Investitiile dorite si investitiile nedorite in stocuri

10.4.3. Factorii care influenteaza variatia investitiilor in stocuri

10.5. Investitiile in capitalul uman

10.5.1. Concepte de baza

10.5.2. Costul si valoarea omului

10.5.3. Investitiile in pregatirea la locul de munca

10.5.4. Posibilitati de extindere a rationamentului

10.6. Un indicator sintetic de apreciere a eficientei investitiilor in orice forma de avere

10.7. Comportamentul investitional - element de baza in prognozarea investitiilor

10.7.1. Formarea bruta si formarea neta a capitalului fix

10.7.2. Metoda valorii actualizate nete de fundamentare a deciziilor investitionale

10.7.3. Metoda ratei randamentului intern de fundamentare a deciziilor investitionale

10.7.4. Functia investitiei

10.8. Impulsurile investitionale si ciclul afacerilor

10.8.1. Abordarea Keynesiana

10.8.2. Ciclul pur al stocurilor

10.8.3. Modelul multiplicator - accelerator

CEREREA AGREGATÃ DE BANI SI REGLAREA ACESTEIA IN ECONOMIE

11.1. Banii - bunuri general acceptate in relatiile de schimb

11.2. Motivatiile cererii de bani

11.3. Cererea agregata de bani si structura acesteia

11.3.1. Cererea de bani pentru tranzactii curente

11.3.2. Cererea de bani pentru nevoi neprevazute

11.3.3. Cererea speculativa de bani

11.4. Fluctuatiile cererii agregate de bani

11.5. Viteza de rotatie a veniturilor banesti

CAPITOLUL 12

OFERTA AGREGATÃ DE BANI SI REGLAREA ACESTEIA IN ECONOMIE

12.1. Oferta agregata de bani si factorii ce o determina

12.2. Sursele bazei monetare

12.3. Rolul masei monetare asupra evolutiei economiei

12.3.1. Reactia productiei la masa monetara reala

12.3.2. Reactia inflatiei la nivelul productiei

12.3.3. Evolutia productiei si inflatiei in timp

12.3.4. Influenta cresterii masei monetare asupra economiei

12.3.5. Concluzii de ordin practic

12.4. Politica monetara in domeniul ofertei de bani

12.4.1. Obiectivele politicii monetare

12.4.2. Instrumentele politicii monetare

12.4.3. Politica rezervelor monetare suplimentare

12.5. Multiplicatorul monetar

12.6. Modul de functionare a multiplicatorului monetar

12.7. Procesul de multiplicare monetara

12.8. Expansiunea monetara multipla

12.9. Functia ofertei agregate de bani

12.10. Politica monetara de control al ofertei de bani

12.11. Instrumente eficiente de manevrare a ofertei de bani

12.12. Deosebiri de pareri intre montaristi si neokeinesisti

CAPITOLUL 13

ECHILIBRUL SI DEZECHILIBRUL PIETEI MONETARE

13.1. Echilibrul pietei monetare

13.2. Efectele modificarii bazei monetare asupra echilibrului pietei monetare

13.3. Efectele modificarii ratei scontului asupra echilibrului pietei monetare

13.4. Posibilitati de control ale ratei dobinzii si ofertei de bani

13.5. Alternative in politica monetara

13.5.1. Planificarea ratei dobinzii

13.5.2. Planificarea stocului de bani

13.5.3. Dubla planificare monetara

13.6. Interdependenta dintre stocul de bani, baza monetara si rata dobinzii

13.7. Procedee de supraveghere a stocului de bani

13.8. Politica monetara de reglare a creditului

13.9. Obiective primare, intermediare si finale in politica monetara

13.10. Rolul masei monetare in determinarea fluctuatiilor economice

13.10.1. Un model de analiza cu piete locale

13.10.2. Conditia de ajustare a pietei locale de bunuri

13.10.3. Efectele cresterii cererii locale de consum

13.10.4. Efectele cresterii pretului relativ viitor anticipat

13.10.5. Efectele unei perturbatii monetare

13.11. Anticiparile nivelului general al preturilor in conditiile unor informatii incomplete

13.12. Reactiile unei piete locale la variatiile raportului pret local-pret apriori anticipat

13.13. Reactiile pietei bunurilor la perturbatii monetare neanticipate

13.13.1. Efectele unui soc monetar pozitiv

13.13.2. Efectele unui soc monetar incluzind variatia pretului relativ viitor

13.13.3. Influenta perturbatiilor monetare asupra ratei dobinzii reale anticipate

13.14. Efectele socurilor monetare asupra productiei, fortei de munca si investitiilor

13.14.1. Influenta unui soc monetar neanticipat

13.14.2. Neutralitatea socurilor monetare corect anticipate

13.14.3. Mentinerea efectelor monetare asupra variabilelor reale

13.15. Implicatiile modificarii mediului monetar

13.16. Concluzii pentru politica monetara

13.17. Unele limite ale teoriei fluctuatiilor (perturbatiilor) monetare

13.18. Citeva concluzii finale

INFLATIA SI HIPERINFLATIA - DEZECHILIBRE MACROECONOMICE COMPLEXE

14.1. Ce este inflatia?

14.2. Efectele microeconomice ale inflatiei

14.2.1. Efectele pretului

14.2.2. Efectele venitului

14.2.3. Efectele prosperitatii

14.2.4. Efectele tensiunii sociale

14.3. Efectele macroeconomice ale inflatiei

14.3.1. Nesiguranta generata de inflatie

14.3.2. Speculatii generate de inflatie

14.3.3. Consecintele inflatiei anticipate

14.4. Masurarea inflatiei

14.5. Ajustarile costului vietii

14.6. Rezultatul redistribuirilor

14.7. Stabilitatea preturilor - scopul major al politicii economice

14.8. Inflatia prin cerere

14.9. Inflatia prin costuri

14.9.1. Inflatia prin salarii

14.9.2. Relatia pret-productivitate-salarii

14.9.3. Inflatia prin profituri

14.10. Interdependenta dintre inflatia prin costuri, inflatia prin salarii si inflatia prin cerere

14.11. Actiunea monedei asupra preturilor

14.11.1. Teoria cantitativa a monedei

14.11.2. Actualitatea teoriei cantitative a monedei

14.12. Inflatia importata

14.13. Inflatia si formele structurale

14.13.1. Inflatia sectoriala

14.13.2. Inflatia si formele de piata

14.13.3. Inflatia si grupurile sociale

14.14. Interdependenta dintre rata dobinzii nominale, rata dobinzii reale si rata inflatiei

14.14.1. Ecuatia si efectul Fisher

14.14.2. Evolutia in timp a masei monetare si inflatiei

14.15. Costurile inflatiei

14.15.1. Pierderile cauzate de inflatie cumparatorilor de obligatiuni

14.15.2. Pierderile cauzate de inflatie Intreprinzatorilor si angajatilor

14.15.3. Pierderile cauzate de inflatie contribuabililor

14.15.4. Pierderile cauzate de inflatie pensionarilor

14.15.5. Pierderile generale cauzate de inflatie

14.16. Beneficiile determinate de inflatie

14.16.1. Cistigurile debitorilor de pe urma inflatiei

14.16.2. Beneficiile proprietarilor si angajatilor

14.16.3. Beneficiile politicienilor si ale angajatilor guvernamentali

14.17. Este necesara stoparea inflatiei?

14.18. Politici antiinflationiste

14.18.1. Politica bugetara antiinflationista

14.18.2. Politica monetara antiinflationista

14.18.3. Politici structurale antiinflationiste

14.18.4. Politici de lupta simultana impotriva inflatiei si somajului

14.18.5. Politica de investitii si de economii

14.19. Ce este hiperinflatia?

14.20. Esenta economica a hiperinflatiei

14.21. Modelul monetarist al hiperinflatiei

14.22. Politici antihiperinflationiste

14.22.1. Politica de stabilizare a ratei de schimb

14.22.2. Politica de control a deficitelor bugetare

14.22.3. Politicile monetare si de credit

14.22.4. Reforma monetara: introducerea unei noi monede

14.22.5. imprumuturile si ajutoarele internationale

14.22.6. Problema credibilitatii programului de stabilizare

14.22.7. De ce guvernul amina stabilizarea?

14.23. Programe de stabilizare heterodoxe

14.24. Stabilizarea in Europa de Est

14.25. Realitati si perspective inflationiste in economia Romaniei

14.26. Citeva concluzii finale

14.27. Politica de mentinere a preturilor sub control

14.28. Politica antiinflationista a veniturilor si preturilor

RESURSELE UMANE, DEZVOLTAREA UMANÃ SI SUPORTUL LOR ECONOMIC

15.1. Consideratii privind resursele umane si resursele de munca

15.2. O propunere pentru restructurarea si completarea sistemului de indicatori ai resurselor umane si resurselor de munca

15.2.1. Indicatorii de volum si structura ai resurselor umane si cei ai fenomenelor demografice

15.2.2. Indicatorii distributiei, densitatii si mobilitatii resurselor umane

15.2.3. Indicatorii utilizarii si neutilizarii resurselor umane

15.2.4. Indicatorii sociali-calitativi ai resurselor umane

15.2.5. Indicatorii eficientei utilizarii resurselor de munca

15.2.6. Indicatori corelativi ai resurselor umane

15.3. Modele de estimare a volumului resurselor umane si resurselor de munca

15.3.1. Estimarea resurselor umane totale

15.3.2. Estimarea resurselor demoeconomice ocupate

15.3.3. Estimarea resurselor de munca in unitati conventionale

15.3.4. Estimarea resurselor de munca in unitati de timp de munca

15.3.5. Estimarea resurselor de munca in unitati banesti

15.3.6. Bilantul uman al natiunii

15.4. Unele aspecte demografice ale cresterii economice

15.4.1. Consecintele cresterii continue a sperantei de viata

15.4.2. Populatia activa si cresterea economica

15.4.3. Mobilitatea geografica, profesionala si sociala

15.5. Dezvoltarea umana

15.5.1. Conceptul de dezvoltare umana si dezvoltare umana durabila

15.5.2. Cuantificarea dezvoltarii umane

15.5.3. Ierarhizarea dezvoltarii umane pe baza indicelui dezvoltarii umane

15.6. Sistemul de indicatori ce caracterizeaza dezvoltarea umana

15.6.1. Consideratii generale

15.6.2. Unele aspecte conceptual-metodologice

16.6.3. Sistemul de indicatori ai dezvoltarii umane

15.7. O propunere pentru un sistem de indicatori de comparabilitate internationala a resurselor umane si a resurselor de munca

15.7.1. Indicatorii densitatii economice a resurselor umane

15.7.2. Indicatorii ocuparii resurselor de munca

15.7.3. Indicatorii de dependenta a" sarcinilor sociale

15.7.4. Indicatorii potentialului economic al resurselor de munca

15.7.5. Indicatorii marginali ai resurselor umane

15.7.6. Indicatorii intensitatii umane a activitatii economice

15.7.7. Indicatorii eficientei economice a utilizarii resurselor de munca

15.7.8. Indicatorii eficientei economice a fondului national de timp

15.8. Factorul uman in perspectiva anului 2000

15.9. Politica economica de crestere a calitatii vietii

CAPITOLUL 16

ANALIZA MACROECONOMICÃ A PIETEI MUNCII

16.1. Modelul ideal al pietei fortei de munca

16.2. Stabilirea nivelului optim al angajarilor

16.3. Echilibrul si dezechilibrul pietei muncii si somajul natural

16.4. Influenta preturilor asupra echilibrului si dezechilibrului pietei muncii

16.5. Compromisul intre inflatie si somaj

16.6. Interdependenta dintre stocul de bani, salarii, preturi si productie 686

16.7. Relatia salarii-angajari

16.8. Ajustarea salariilor

16.9. Relatia productie-angajari

16.10. Relatia costuri-preturi

16.11. Relatia preturi-angajari

16.12. Influenta modificarii stocului de bani asupra relatiei preturi-costuri-salarii

16.13. Influenta modificarii ofertei agregate asupra echilibrului pietei muncii

16.14. Ocuparea "integrala" a fortei de munca

16.14.1. Politica de ocupare "integrala" a fortei de munca - o problema foarte complexa

16.14.2. Solutia lui Keynes

16.14.3. Solutia lui Friedman

16.14.4. Solutia mixta

16.15. Politica de ocupare a fortei de munca in perioada de recesiune

16.16. Factori perturbatori ai ocuparii "integrale" a fortei de munca

16.16.1. Analiza dereglarilor cu ajutorul modelului IS-LM

16.17. Dificultati in politica de ocupare "integrala" a fortei de munca

16.17.1. Aparitia cu intirziere a efectelor politicii stabilizatoare

16.17.2. Imprecizia modelelor de previziune macroeconomica

16.17.3. Nesiguranta efectelor politicii macroeconomice

16.18. Utilizarea unor reguli in politica de utilizare "integrala" a fortei de munca

16.19. O politica stabilizatoare larga sau strinsa?

16.20. Politica guvernamentala privind munca si forta de munca

CAPITOLUL 17

SOMAJUL - DEZECHILIBRU MACROECONOMIC PE PIATA MUNCII

17.1. Contributia factorului munca la cresterea economica

17.2. Influenta factorului munca asupra cresterii economice potentiale

17.3. Forta de munca si somajul

17.4. Curba posibilitatilor de productie

17.5. Aparitia somajului

17.6. Consecinte macro ale somajului: pierderile de venit

17.7. Consecinte micro ale somajului: oameni fara slujbe

17.8. Subangajatii

17.9. Somajul fantoma

17.10. Necesitatea unui indicator al suferintei

17.11. Definirea conceptului de "full employment"

17.12. Somajul ciclic si somajul neciclic

17.12.1. Somajul sezonier

17.12.2. Somajul frictional

17.12.3. Somajul structural

17.12.4. Somajul ciclic

17.13. Obiectivul politicii de "full employment"

17.14. Ascensiunea somajului structural

17.15. Pierderile de PNB

17.16. Normalitatea economica si somajul natural

17.17 Factori specifici ce determina rata naturala a somajului

17.18. Particularitati privind aprecierea ratei naturale a somajului

17.19. Probleme ale cuantificarii si analizei macroeconomice a somajului

17.19.1. Nivelul somajului

17.19.2. Corespondenta intrari-iesiri din somaj

17.19.3. Durata somajului

17.19.4. Distributia somajului

17.19.5. Frecventa somajului

17.20. Nivelul de echilibru pe termen lung al somajului

17.20.1. Determinarea nivelului de echilibru al somajului

17.20.2. Dinamica nivelului de echilibru al somajului

17.21. Implicatiile ajutorului de somaj asupra somajului

17.22. Unele consideratii privind costurile sociale ale somajului

17.23. Politici economice antisomaj

CAPITOLUL 18

INTERDEPENDENTA DINTRE INFLATIE, SOMAJ SI PRODUCTIE

18.1. Care este dezechilibrul major in economie: inflatia sau somajul?

18.2. Inflatia, somajul si curba ofertei agregate

18.2.1. Influenta inflatiei asteptate asupra stabilirii salariilor

18.2.2. Curba ofertei agregate dinamice

18.3. Curba ofertei agregate pe termen scurt si curba ofertei agregate pe termen lung

18.3.1. Modificarile in rata inflatiei asteptate

18.3.2. Curba verticala a ofertei agregate pe termen lung

18.4. Rolul inflatiei asteptate

18.4.1. Rolul inflatiei asteptate in ajustarea salariilor

18.4.2. Compensare pentru inflatia trecuta sau pentru inflatia asteptata

18.4.3. Factori determinanti ai inflatiei asteptate

18.5. Cererea agregata dinamica

18.6. Determinarea ratei inflatiei si nivelului productiei

18.6.1. Interdependenta dintre rata inflatiei si productia pe termen scurt

18.6.2. Interdependenta dintre rata inflatiei si productia pe termen lung

18.7.1. Aparitia stagflatiei

18.7.2. Asteptarile corect prevazute

18.7.3. Influenta schimbarilor asteptate si neasteptate in politica monetara

18.7.4. Citeva concluzii

18.8. Influenta expansiunii fiscale asupra inflatiei si productiei

18.9. Strategii alternative de reducere a inflatiei

18.9.1. Strategia gradualista

18.9.2. Strategia "cold turkey" (strategia soc)

18.9.3. Aspecte comparative ale celor doua strategii

18.9.4. Credibilitatea strategiilor de reducere a inflatiei

18.9.5. Influenta credibilitatii asupra deflatiei

18.10. Alte doua politici antiinflationiste

18.10.1. Politica veniturilor (controlul salariilor si preturilor)

18.10.2. Politica taxelor stimulative (PTS)

18.11. Rata sacrificiului si costul dezinflatiei

18.12. Influenta inflatiei asupra pietei muncii

18.13. Influenta inflatiei asupra pietei capitalurilor

18.14. Politica macroeconomica de echilibru pe termen lung dintre productie, inflatie si somaj

18.15. Concluzii pentru teoria si practica macroeconomica

CAPITOLUL 19

MACROECONOMIA TRANZITIEI ROMANIEI LA ECONOMIA DE PIATÃ

19.1. Cresterea economica pe termen lung

19.2. Factorii cresterii economice in perioada de tranzitie

19.3. Declinul cresterii economice in perioada de tranzitie

19.4. Starea actuala a economiei Romaniei

19.5. inviorarea cresterii economice in perioada de tranzitie

19.6. Cresterea economica potentiala in perioada de tranzitie

19.7. Fundamentarea cresterii economice in perioada de tranzitie

19.7.1. Determinarea ratelor de crestere economica

19.7.2. Influenta cresterii economisirii asupra cresterii economice

19.7.3. Influenta cresterii populatiei asupra cresterii economice

19.8. Cum se poate redresa economia Romaniei?

19.9. Limitele cresterii economice in perioada de tranzitie

19.10 Cresterea economica si dezvoltarea economica in perioada de tranzitie

19.11. Economia mixta - o grava eroare intelectuala

19.11.1. Contextul demersului stiintific

19.11.2. Argumente si contraargumente privind o a treia cale de dezvoltare

19.11.3. Fundamentul conceptual al interventiei moderne a statului in economie

19.11.4. Conceptul de economie mixta - o grava eroare intelectuala

ANEXA A - Premiile Nobel pentru stiinte economice

BIBLIOGRAFIE

INDEX ALFABETIC

CONTENTS