Evolutia gandirii economice. Editia a IV-a

Partea I GÂNDIREA ECONOMICĂ PREMODERNĂ

1. Gândirea economică din Antichitate şi Evul Mediu

1.1. Orientul antic

1.1.1. Organizarea socială

1.1.2. Concepţia despre muncă

1.2. Grecia antică

1.2.1. Heraclit (535-475 î. e. n.)

1.2.2. Xenofon (430-355 î. e. n.)

1.2.3. Platon (427-347 î. e. n.)

1.2.3.1. Doctrina economică a lui Platon

1.2.3.1.1. Cetatea ideală (Statul ideal)

1.2.3.1.2. Cetatea reală (Statul real)

1.2.3.1.3. Cetatea posibilă (Statul posibil)

1.2.4. Aristotel (384-322 î. e. n.)

1.2.4.1. Opoziţia faţă de Platou

1.2.4.2. Concepţia aristoteliană despre ştiinţa omului

1.2.4.3. Organizarea vieţii economice

1.2.4.4. Justiţia in societate

1.2.4.4.1. Justiţia distributivă

1.2.4.4.2. Justiţia comutativă

1.3. Declinul gândirii economice în Lumea Romană şi Evul Mediu

1.3.1. Noile doctrine filosofice

1.3.1.1. Hedonismul

1.3.1.2. Stoicismul

1.4. Evul Mediu

1.4.1. Toma d'Aquino (1225-1274)

1.4.1.1. Proprietatea

1.4.1.2. Preţul şi profitul

1.4.1.3. Salariul

1.4.1.4. Capitalul şi dobânda

1.4.2. Reacţii la doctrina tomistă

1.5. Dezvoltarea capitalismului in secolele XV - XVI

2. Mercantilismul

2.1. Probleme metodologice

2.2. Mercantilismul timpuriu (secolul al XVI-lea)

2.3. Mercantilismul matur (secolul al XVII-lea)

2.4. Mercantilismul târziu (secolul al XVIII-lea)

2.5. Experienţe naţionale ale mercantilismului

2.5.1. Anglia

2.5.2. Franţa

2.5.3. Germania

2.5.4. Italia

2.5.5. Spania

2.6. Reacţii împotriva mercantilismului

2.6.1. Societatea comunistă a lui Thomas Morus

2.6.2. Comunismul lui Tommaso Campanella

2.7. Progresul economiei capitaliste

2.7.1. Secolul al XVII-lea

2.7.2. Secolul al X V III - l e a

2.8. Cadrul intelectual. Triumful metodei carteziene

3. Spre ordinea economică liberală

3.1. William Petty (1623-1687)

3.1.1. Bogăţia

3.1.2. Producţia

3.1.3. Valoarea şi preţul

3.1.4. Repartiţia

3.2. Pierre Le Pesant de Boisguillebert (1646-1714)

3.3. John Law of Lauriston (1671-1729)

3.3.1. Teoria economică

3.3.1.1. Teme macroeconomice

3.3.1.2. Rolul banilor în economie

3.3.1.3. Mecanismele transmiterii inflaţiei

3.3.1.4. Instrumente potrivite pentru folosirea banilor

3.3.1.5. Oferta şi cererea optimă de monedă

3.3.2. Sistemul Mississippi

3.4. Richard Cantillon (16807-1734)

3.4.1. Bogăţia

3.4.2. Valoarea şi preţul

3.4.3. Repartiţia

3.5. David Hume (1711-1776)

3.6. Etienne Bonnot de Condillac (1714-1780)

3.7. "Legile naturale" şi "Ordinea naturală"

3.7.1. "Legile naturale" înaintea secolului al XVIII--lea

3.7.2. "Legile naturale" în secolul al XVIII-lea

Partea CLASICISMUL ECONOMIC a II-a

4. Liberalismul economic (Clasicismul)

4.1. Probleme metodologice

4.2. Fiziocraţii

4.2.1. Economia Franţei la mijlocul secolului al XVII - l e a

4.2.2. Gruparea fiziocraţilor

4.2.2.1. Francois Quesnay (1694-1774)

4.2.3. Locul fiziocraţilor în gândirea economică

4.2.4. "Ordinea naturală"

4.2.5. Bogăţia şi produsul net

4.2.6. Comerţul şi banii

4.2.7. Tabloul economic şi realizarea produsului social

4.2.8. Statul şi fiscalitatea

4.2.9. Actualitatea fiziocraţilor

4.3. Adversarii fiziocraţilor

4.3.1. Ferdinando Galiani (1728-1787)

4.3.1.1. Teoria valorii

4.3.1.2. Teoria banilor

4.3.2. Anne Robert Jacques Turgot (1727-1781)

4.3.2.1. Viaţa şi activitatea

4.3.2.2. Producţia şi capitalul

4.3.2.3. Teoria valorii şi preţului

4.3.2.4. Structura de clasă şi repartiţia

4.4. Şcoala clasică engleză

4.4.1. Trecerea de la mercantilism la liberalism în Anglia

4.4.2. Adam Smith (1723-1790)

4.4.2.1. Omul

4.4.2.2. Opera

4.4.2.2.1. Teoria sentimentelor morale

4.4.2.2.2. Bogăţia naţiunilor

4.4.2.3. Metodologia lui Adam Smith

4.4.2.4. Concepţia economică

4.4.2.4.1. Bogăţia naţională şi sfera productivă

4.4.2.4.2. Diviziunea muncii

4.4.2.4.2.1. Cauzele apariţiei şi mecanismele diviziunii muncii

4.4.3 4.2.2. Efectele diviziunii muncii asupra bogăţiei naţionale

4.4.2.4.2.3. Factorii de care depinde diviziunea muncii

4.4.2.4.2.4. Limitele diviziunii muncii

4.4.4.3. Teoria valorii şi preţurilor

4.4.2.4.3.1. Valoarea de schimb a mărfurilor,

preţul real şi părţile lui componente

4.4.2 4.3.2. Preţul natural şi preţul de piaţă al mărfurilor

4.4.3.4.4. Teoria capitalului

4.4.4.5. Teoria banilor

4.4.3.4.6. Structura de clasă şi teoria repartiţiei

4.4.2.4.6.1. Salariul

4.4.2.4.6.2. Profitul

4.4.4.2.4.6.3. Renta funciară

4-4 2.4." Teoria comerţului exterior

4.4.2.4.8. Liberalismul economic

4.4.3. Revoluţia industrială

4.4.4. Thomas Robert Malthus (1766-1834)

Viaţa şi activitatea

Gândirea economică şi socială

Principiul populaţiei

Teoria rentei funciare

4.4.5. David Rieardo (1772-1823)

Viaţa şi activitatea

Metodologia lui David Rieardo

Concepţia economică

4.4.5.3.1. Teoria banilor

4.4.5.3.2. Teoria valorii

4.4.5.3.3. Teoria rentei

4.4.5.3.4. Teoria repartiţiei

4.4.5.3.4.1. Renta funciară

4.4.5.3.4.2. Salariul

4.4.5.3.4.3. Profitul

4.4.5.3.5. Teoria comerţului internaţional

4.4.5.3.5.1. Teoria costurilor comparative şi a avantajelor relative

4.4.5.3.5.2. Teoria echilibrării automate a balanţei comerciale externe

4.5. Şcoala clasică franceză

4.5.1. Probleme metodologice

4.5.2. Jean Baptiste Say 0767-1832)

4.5.2.1. Producţia şi factorii de producţie

4.5.2.2. Teoria valorii

4.5.2.3. Teoria repartiţiei

4.5.2.4. Legea debuşeelor

4.5.3. Claude Frederic Bastiat (1801-1850)

4.5.3.1. Viaţa şi activitatea

4.5.3.2. Gândirea economică

4.5.3.2.1. Teoria valorii

4.5.3.2.1.1. "Respingerea" ricardismului

4.5.3.2.1.2. "Respingerea" proudhonismului

4.6. Sinteza Şcolii clasice de Economie politică.

John Stuart Mill (1806-1873)

4.6.1. Viaţa şi activitatea

4.6.2. Gândirea economică

4.6.2.1. Analiza mecanismelor economice

4.6.2.1.1. Producţia

4.6.2.1.2. Repartiţia

4.6.2.1.2.1. Salariul

4.6.2.1.2.2. Profitul

4.6.2.1.2.3. Renta

4.6.2.1.3. Schimbul

4.6.2.1.4. Teoria comerţului internaţional

4.6.2.2. Studiul transformărilor economiei

4.7. Bilanţul Şcolii clasice de Economic politică

Partea a III-a

DE LA ECONOMIA CLASICĂ SPRE ECONOMIA SOCIALĂ

5. Primele reacţii împotriva Şcolii clasice

5.1. Probleme metodologice

5.2. Simonde de Sismondi (1773-1842)

5.2.1. Viaţa şi activitatea

5.2.2. Gândirea economică şi socială

5.2.2.1. Metoda şi obiectul Economiei politice

5.2.2.2. Despărţirea proprietăţii şi a muncii. Pauperismul şi crizele

5.2.2.3. Proiectele de reformă ale lui Sismondi

6. Socialismul utopic

6.1. Comte de Saint-Simon (1760-1825)

6.1.1. Viaţa şi activitatea

6.1.2. Gândirea economică şi sociala

6.1.2.1. Saint-Simon şi industrialismul

6.1.2.2. Critica proprietăţii private şi a exploatării

6.2. Robert Owen (1771-1858)

6.2.1. Viaţa şi activitatea

6.2.2. Gândirea economică şi socială

6.2.2.1. Critica societăţii capitaliste

6.2.2.2. Exploatarea forţei de muncă

6.2.2.3. Reorganizarea societăţii viitoare

6.2.2.3.1. Experimentul New Lanark

6.2.2.3.2. Organizarea comunităţilor muncitoreşti

6.2.2.3.3. Banca de schimb ("The Equitable Bank of Exchange")

6.3. Francois Mărie Charles Fourier (1772-1837)

6.3.1. Viaţa şi activitatea

6.3.2. Gândirea economică şi socială

6.3.2.1. Critica Economiei politice

6.3.2.2. Evoluţia societăţii umane

6.3.2.3. Critica societăţii capitaliste

6.3.2.4. Noua ordine societară

6.4. Pierre Joscph Proudlion (1809-1865)

6.4.1. Viaţa şi activitatea

6.4.2. Gândirea economică şi socială

6.4.2.1. Concepţia despre proprietate

6.4.2.1.1. Proprietatea este furt

6.4.2.1.2. Proprietatea este libertate

6.4.2.2. Exploatarea forţei de muncă

6.4.2.3. Proiectele de reformă ale lui Proudhon

6.4.2.3.1. Banca muncii

Doctrina economică a cooperaţiei

7.2.Probleme metodologice generale

7.2.1 Principalele sisteme cooperatiste

7.2.2 Sistemul "Pionierilor de la Rochdale"

7.2.3 Sistemul "Schulze-Delitzsch"

7.2.4 Sistemul "Raiffeisen"

7.3.Kibuţul

Cooperaţia în România

Alianţa Cooperativă Internaţională (ACI)

Principiile generale ale cooperaţiei

"Cooperatismul" sau cooperaţia integrală

8. Protecţionismul economic

8.1. Probleme metodologice generale

8.2. Friedrich List (1789-1846)

8.2.1. Viaţa şi activitatea

8.2.2. Gândirea economică

8.2.2.1. Filosofia sistemului listian

8.2.2.2. Economia "cosmopolită" şi Economia "naţională"

("Dic Nationalokonomie")

8.2.2.3. Forţele productive ale naţiunii ("Die Produkttvkrafte")

8.2.2.4. "Protecţionismul educator" şi dezvoltarea forţelor productive naţionale

8.2.2.5. "Misiunea civilizatoare" a ţărilor continentale

9. Marxismul. Karl Hciiirich Marx (1818-1883)

9.1. Omul

9.2. Opera

9.3. Concepţia economică şi socială

9.3.1. Marfa şi factorii ei. Munca producătoare de mărfuri

9.3.2. Valoarea de schimb a mărfurilor şi bann

9.3.2.1. Forma simplă, singulară sau accidentală a valorii

9.3.2.2. Forma totală sau dezvoltată a valorii

9.3.2.3. Forma generală a valorii

9.3.2.4. Forma bani

9.3.3. Funcţiile banilor

9.3.3.1. Instrument de măsură a valorii mărfurilor

9.3.3.2. Mijloc de circulaţie

9.3.3.3. Mijloc de plată

9.3.3.4. Mijloc de tezaurizare

9.3.3.5. Bani universali

9.3.4. Transformarea banilor în capital

Mecanismul producerii plusvalorii

9.3.4.1. Formula generală a capitalului

9.3.4.2. Forţa de muncă marfa

9.3.4.3. Procesul de valorificare a capitalului

9.3.4.4. Capital constant şi capital variabil

9.3.4.5. Rata şi masa plusvalorii. Ziua de muncă şi părţile ei

9.3.4.6. Plusvaloarea absolută, relativă şi suplimentară

9.3.5. Procesul de acumulare a capitalului

9.3.5.1. Reproducţia capitalistă simplă

9.3.5.2. Reproducţia capitalistă lărgită

9.3.6. Procesul de circulaţie a capitalului

9.3.6.1. Circuitul capitalului şi timpul de circulaţie

9.3.7. Rotaţia capitalului

9.3.8. Reproducţia şi circulaţia capitalului social total

9.3.8.1. Reproducţia simplă

9.3.8.2. Reproducţia lărgită

9.3.9. Procesul de ansamblu al producţiei capitaliste

9.3.9.1. Costul producţiei. Profitul şi rata profitului

9.3.9.2. Profitul mijlociu şi preţul de producţie

9.3.9.3. Legea tendinţei de scădere a ratei profitului

9.3.9.4. Scindarea profitului mijlociu.

Beneficiul întreprinzătorului şi dobânda

9.3.9.5. Profitul suplimentar şi renta funciară

9.3.9.5.1. Renta diferenţială

9.3.9.5.1.1. Renta diferenţială I

9.3.9.5.1.2. Renta diferenţială II

9.3.9.5.2. Renta absolută

9.3.9.5.3. Renta de monopol

10. Şcoala istorică gernianâ

10.1. Probleme metodologice

10.2. "Vechea" Şcoală istorică germană

10.2.1. Wilhelm Georg Friedrich Roscher (1817-1894)

10.2.2. Bruno Hildebrand (1812-1878)

10.2.3. Karl Guslav AdolfKnies (1821-1898)

10.3. "Noua" Şcoală istorică germană

10.3.1. Gustav von Schnioller (1838-1917)

10.3.1.1. Cearta pentru metode (..Methodenstreif)

10.3.1.2. Economia politică şi politica socială

10.3.2. Adolf Heinrich Gotthelf Wagner (1837-1917)

10.3.3. Karl Wilhelm Biucher (1847-1930)

10.3.4. Lujo(l,udwig,Josef) Brentano(1844-1931)

10.3.5. Werner Sombart (1863-1931)

10.3.6. Max Weber (1864-1920)

10.3.6.1. Etica protestantă şi spiritul capitalismului

10.3.7. Arthur August Kaspar Spiethoff (1873-1957)

Partea a IV-a

NEOCLASICISMUL ECONOMIC

11. Neoclasicismul economic (Marginalisinul)

11.1. Probleme metodologice generale

11.2. Johann Heinrich von Thiinen (1783-1850)

11.2.1. Viaţa şi activitatea

11.2.2 Gândirea economică

11.2.2.1. Teoria economiei spaţiale

11.2.2.2. Formula salariului natural

1.1 . Antoine Augustin Cournot (1801-1877)

11.3.1. Viaţa şi activitatea

11.3.2. Gândirea economică

11.3.2.1. Echilibrul producătorului în situaţia de monopol

11.3.2.2. Echilibrul economic în situaţia duopolului

11.3.2.3. Echilibrul producătorului în concurenţa perfectă

11.4. Arsene Jules Etienne Juvenal Dupuit (1804-1866)

114 1. Viaţa şi activitatea

11.4.2. Gândirea economică

11.4.2.1. Utilitatea şi măsurarea ei

11.4.2.2. Curba cererii

11.5. Heinrich Hermann Gosscn (1810-1858)

11.5.1. Viaţa şi activitatea

11.5.2. Gândirea economică

11.5.2.1. Legile lui Gossen

11.6. Clement Juglar (1819-1905)

11.6.1. Viaţa şi activitatea

11.6.2. Gândirea economică

11.6.2.1. Teoria ciclurilor economice

11.7. Mărie Esprit Leon Walras (1834-1910)

11.7.1. Viaţa şi activitatea

11.7.2. Gândirea economică

11.7.2.1. Teoria schimbului

11.7.2.2. Teoria echilibrului economic general

11.8. William Stanley Jevons (1835-1882)

11.8.1. Viaţa şi activitatea

11.8.2. Gândirea economică

11.8.2.1. Teoria valoni

11.8.2.2. Teoria schimbului

11.8.2.3. Oferta de muncă şi teoria utilităţii marginale

11.9. Carl Menger (1840-1921)

11.9.1. Viaţa şi activitatea

11.9.2. Gândirea economică

11.9.2.1. Teoria bunurilor

11.9.2.2. Teoria valoni

11.9.2.3. Teoria schimbului şi a preţurilor

11.10. Alfred Marshall (1842-1924)

11.10.1. Viaţa şi activitatea

11.10.2. Gândirea economică

11.10.2.1. Obiectul şi metoda Economiei politice

11.10.2.2. Bogăţia şi factorii de producţie

11.10.2.3. Teoria valorii şi preţurilor

11.10.2.4. Teoria schimbului şi a echilibrului economic

11.10.2.4.1. Surplusul consumatorului

11.10.2.4.2. Surplusul producătoinlui

11.10.2.4.3. Elasticitatea cererii

11.10.2.4.4. Echilibrul economic

11.10.2.5. Teoria dividendului naţional şi a repartiţiei

11.10.2.5.1. Renta funciară

11.10.2.5.2. Salariul

11.10.2.5.3. Dobânda

11.10.2.5.4. Profitul

11.11. John Bates Clark (1847-1938)

11.11.1. Viaţa şi activitatea

11.11.2. Gândirea economică

11.11.2.1. Teoria "produsului pur" şi a repartiţiei

11.12. Vilfredo Federico Pareto (1848-1923)

11.12.1. Viaţa şi activitatea

11.12.2. Gândirea economică

11.12.2.1. Obiectul Economiei politice

11.12.2.2. Teoria echilibrului consumatorului

11.12.2.2.1. Curbele de indiferenţă

11.12.2.2.2. Linia bugetului

11.12.2.2.3. Echilibrul consumatorului

11.13. Eugen Bohm Ritter von Bawerk (1851-1914)

11.13.1. Viaţa şi activitatea

11.13.2. Gândirea economică

11.13.2.1. Teoria capitalului şi dobânzii

11.13.2.2. Teoria valorii şi preţurilor

11.14. Friedrich Kreiherr von Wieser (1S51-1926)

11.14.1. Viaţa şi activitatea

11.14.2. Gândirea economică

11.14.2.1. Valoarea naturală şi valoarea de schimb

I 1.14.2.2. Substituirea factorilor de producţie

Costul de oportunitate ("Legea lui Wieser")

Partea a V-a

KEYNES1SM Şl NEOLIBERALISM ÎN ECONOMIA SECOLULUI XX

12. Şcoala suedeză de macroeconomie

Teorii despre echilibrul monetar

12.1. Probleme metodologice generale

12.2. Johann Gustav Knut Wicksell (1851 1926)

12.2.1. Viaţa şi activitatea

12.2.2. Gândirea economică

12.2.2.1. Ameliorarea gândirii clasice

12.2.2.2. Teoria celor două rate ale dobânzii

12.2.2.3. Teoria proceselor cumulative şi a ciclurilor economice

12.3. Perfecţionări ale teoriei echilibrului monetar

13. Iustiluţionalismul economic

13.1. Probleme metodologice

13.2. Esenţa instituţionalismului economic

13.3. Thorstein Bunde Veblen (1857-1929)

13.4. Jolin Rogers Commons (1862-1945)

13.5. WesleyClair.\litchell( 1874-1948)

14. Keynesismul. John Maynard Keynes (1883-1946)

14.1. Şomajul şi teoria economică prekeynesistă

14.2. Criza generală din 1929 1933

14.3. Viaţa şi activitatea lui John Maynard Keynes

14.4. Concepţia economică

14.4.1. Noţiuni specifice folosite

14.4.2. Cererea efectivă

14.4.2.1. Cererea de consum

14.4.2.1.1. Înclinaţia spre consum

14.4.2.2. Cererea de investiţii

14.4.2.2.1. Randamentul investiţiilor

14.4.2.2.2. Rata dobânzii

14.4.3. Nivelul producţiei şi al ocupării

14.4.4. Echilibrul economic

14.4.5. Diagrama I S - L M

14.4.6. Revoluţia keynesistă

15. O erezie neoclasica. Joseph Alois Schumpeter (1883-1950)

15.1. Viaţa şi activitatea

15.2. Gândirea economică

15.2.1. Dezvoltarea ciclică a capitalismului

15.2.1.1. "Circuitul" şi "Evoluţia" economică "întreprinzătorul", "Invenţia" şi "Inovaţia"

15.2.2. Viitorul societăţii capitaliste

15.2.2.1. "Va putea capitalismul supravieţui?"

15.2.2.2. "Poate funcţiona socialismul?"

16. Neoliberalismul economic

16.1. Conţinutul doctrinei neoliberale

16.2. Economia Socială de Piaţă. Modelul german

16.3. Capitalismul Planificat. Modelul francez

16.4. Noua Economie

16.4.1. Curentul Monetarist

16.4.2. Teoria Capitalului Uman

16.4.2.1. Teoria Familiei

16.4.2.2. Economia Relaţiilor Nemarfare

16.4.2.3. Noua Teorie a Consumatorului

16.4.3. Mişcarea Drepturilor de Proprietate

16.4.3.1. Conceptul "Costului Tranzacţiilor"

16.4.3.2. Teoria Economică a Dreptului

16.4.3.3. O nouă abordare a istoriei lumii occidentale

16.4.3.4. Studiul comparat al organizaţiilor

16.4.4. Şcoala Alegerii Publice ("Public-Choice School")

16.4.5 O Revoluţie Ştiinţifică şi Ideologică

16.4.6. Libertarienii

16.5. Teoria Economiei Ofertei ("Supply-Side Economics")

17. Sinteza "neoclasică". Paul Anthony Samuelson (n. 1915)

17.1. Noţiuni preliminare

17.2. Obiectul "Economics"-ului

17.3. "Economia Mixtă" în viziunea Iui Paul Anthony Samuelson

17.4. Teoria Echilibrului în opera lui Paul Anthony Samuelson

18. Raportul între marea şi mica întreprindere în economia contemporană

18.1. John Kenneth Galbraith (1908-2006)

18.1.1. Noţiuni preliminare

18.1.2. "Sistemul Pieţei" în concepţia lui J. K. Galbraith

18.1.3. "Sistemul Planificat" al economiei marilor întreprinderi

18.2. Francois Perroux şi teoria "economiei dominante"

19. Creşterea economică

19.1. Probleme metodologice

19.2. Noţiuni specifice

19.2.1. Coeficientul Capitalului

19.2.2. Productivitatea Investiţiilor

19.2.3. Multiplicatorul

19.2.4. Acceleratorul

19.2.5. Funcţia de producţie

19.3. Teorii şi modele ale creşterii economice

19.3.1. Modelul Marxist al creşterii economice

19.3.2. Teorii şi modele neoclasice de creştere economică

19.3.3. Teoria şi modelul Ilarrod-Domar

19.3.4. Modelul Input-Output al creşterii economice

19.3.5. Teorii şi modele globale de creştere economică

19.3.5.1. Modelul dinamicii mondiale şi teoria "Creşterii Zero'

19.3.5.2. Modelul structurat (cu mai multe niveluri)

şi teoria "Creşterii Organice"

Partea a VI-a

A N E X E

Modele de comerţ internaţional

Friedrich August von Hayek (1899-1992)

Lista cronologică a principalelor lucrări economice

"Filosofii lucrurilor pământeşti"

Laureaţii premiului Nobcl pentru Economie (1969-2006)

Ciclul economic şi fazele sale

Structura neoliberalismului german

Etapele creşterii economice după Walt Whitman Rostow

Bibliografie tematică selectivă

Alte lucrări de acelaşi autor

Realizarea produsului social în modelul fiziocrat

Epilog la ediţia a II—a. Încheiere la ediţia a III - a . Addenda la ediţia a IV a.

Dinamica gândirii economice universale

Indicele autorilor

Unităţi de măsură

Contents

Table des matieres