Finante corporative. Volumul I

Capitolul 1. Introducere în finanţele întreprinderii

1. Mediul financiar şi obiectul finanţelor întreprinderii

1.1.1. Orizontul de studiu al gestiunii financiare

1.1.1.1. Conţinutul finanţelor

1.1.1.2. Conţinutul finanţelor întreprinderii

1.1.2. Curba de viaţă a produsului

1.1.3. Adaptarea finanţelor la mediul înconjurător

1.2. Sarcinile gestiunii financiare

1.2.1. Conceptele de sistem financiar şi de structură financiară

1.2.2. Relaţiile dintre finanţele întreprinderii şi finanţele de piaţă

1.2.3. Conţinutul gestiunii financiare

1.2.4. Obiectivele întreprinderii în teoria economică

1.2.5. Menţinerea nivelului performanţelor financiare

1.2.6. Dezvoltarea şi diversificarea gestiunii financiare

1.3. Responsabilităţile operaţionale ale gestiunii financiare

1.3.1. Întreprinderea, centrul deciziei şi al fluxurilor

1.3.1.1. Partenerii întreprinderii

1.3.1.2. Noţiunea de flux

1.3.1.3. Circuitele fluxurilor

1.3.2 Principalele sarcini operaţionale ale gestiunii financiare

1.3.3. Locul gestiunii financiare în sistemul de gestiune al întreprinderii

1.3.3.1. Cazul micilor întreprinderi cu structură puţin diferenţiată

1.3.3.2. Cazul întreprinderilor cu structuri mai specializate

1.3.3.3. Cazul întreprinderilor cu structură financiară puternică

1.3.4. Funcţia financiară în cadrul întreprinderii

1.3.4.1. Locul funcţiei financiare în cadrul întreprinderii

1.3.4.2. Conţinutul funcţiei financiare

1.3.4.3. Tendinţe recente

Capitolul 2. Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare,

elaborat de comitetul pentru standarde internaţionale de contabilitate

2.1. Obiect şi statut

2.2. Aria de aplicabilitate

2.3. Utilizatorii şi necesităţile de informare ale acestora

2.4. Obiectivul situaţiilor financiare

2.4.1. Poziţia financiară, performanţa şi modificările poziţiei financiare

2.4.2. Note şi materiale suplimentare

2.5. Concepte de bază

2.6. Caracteristici calitative ale situaţiilor financiare

2.7. Limite ce privesc informaţia relevantă şi credibilă

2.8. Structurile situaţiilor financiare

2.8.1. Poziţia financiară

2.8.2. Active

2.8.3. Datorii

2.8.4. Capitalul propriu

2.8.5. Performanţă

2.8.6. Venituri

2.8.7. Cheltuieli

2.8.8. Ajustări pentru menţinerea nivelului capitalului

2.9. Conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului

2.9.1. Conceptul de capital

2.9.2. Conceptele de menţinere a nivelului capitalului şi de determinare a profitului

Capitolul 3. Prezentarea situaţiilor financiare

3.1. Bilanţul

3.1.1. Elementele bilanţiere

3.1.2. Formatul bilanţului

3.1.2.1 Clasificarea activelor

3.1.2.2. Clasificarea datoriilor

3.1.2.3. Clasificarea capitalurilor proprii

3.2. Contul de profit şi pierdere. Situaţia modificării de capital. Venituri şi cheltuieli necunoscute

3.2.1. Definirea termenilor

3.2.2. Concepte şi reguli

3.2.3. Prezentarea şi clasificarea în contul de profit şi pierdere

3.3. Situaţia fluxurilor de numerar

3.3.1. Definirea termenilor

3.3.2. Componentele numerarului şi ale echivalentelor de numerar

3.3.3. Clasificarea în situaţia fluxurilor de numerar

3.3.4. Raportarea fluxurilor de numerar din activităţi de exploatare

Capitolul 4. Documentele contabile anglo-saxone

4.1. Bilanţul, balance sheet

4.1.1. Activul, assets

4.1.2. Pasivul: liabilities and stockholder's equity

4.2. Contul de rezultat, Income Statement

4.2.1. Structura contului de rezultat

4.2.2. Costul aferent vânzărilor

Capitolul 5. Concepte fundamentale, obiective şi semnificaţii ale analizei financiare

5.1. Concepte fundamentale ale analizei financiare

5.1.1. Pentru ca o întreprindere să existe, îi trebuie mijloace

5.1.2. Pentru ca o întreprindere "să continue" are încă nevoie de mijloace

5.1.3. Pentru ca o întreprindere să trăiască, îi trebuie o activitate (şi rezultate) la înălţimea acestor mijloace

5.2. Diversitatea utilizatorilor şi varietatea obiectivelor

5.2.1. Scopul analizei financiare: a diagnostica pentru a decide

5.2.1.1. Pentru conducătorii întreprinderii, dar de asemenea pentru salariaţi şi reprezentanţii lor

5.2.1.2. Pentru aportorii externi, în special băncile

5.2.1.3. Pentru acţionari

5.2.1.4. Pentru gestionarii de portofoliu

5.2.1.5. Pentru utilizatorii unui diagnostic complet

Capitolul 6. Rolul şi structura situaţiilor financiare din România

6.1. Formatul bilanţului

6.2. Formatul contului de profit şi pierdere

6.3. Formatul situaţiei modificărilor capitalului propriu

6.4. Formatul situaţiei fluxurilor de trezorerie

6.5. Exemple de prezentare a notelor explicative la situaţiile financiare anuale

6.6. Conţinutul raportului administratorilor

6.7. Auditarea sau verificarea situaţiilor financiare anuale

6.8. Aprobarea, semnarea şi publicarea situaţiilor financiare anuale

6.9. Instrumente de raportare financiară consolidate

6.9.1. Aria de aplicabilitate

6.9.2. Condiţii pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate

6.9.3. Întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate

6.9.4. Conţinutul notelor explicative ale situaţiilor financiare anuale consolidate

6.9.5. Raportul consolidat al administratorilor

6.9.6. Auditarea situaţiilor financiare anuale consolidate

6.9.7. Aprobarea, semnarea şi publicarea situaţiilor financiare anuale consolidate

6.9.8. Formatul bilanţului consolidat şi al contului de profit şi pierdere consolidat

Capitolul 7. Analiza performanţelor financiare

7.1. Obiectivele unei analize financiare a performanţelor întreprinderii

7.1.1. O semnificaţie parţială a performanţelor

7.1.2. O semnificaţie globalizantă

7.2. Analiza funcţională a contului de rezultat

7.2.1. Contul de rezultat funcţional în întreprinderile de comerţ

7.2.2. Contul de rezultat funcţional într-o întreprindere de fabricaţie

7.2.3. Contul de rezultat după destinaţia conturilor consolidate

7.3. Tabelul soldurilor intermediare de gestiune (TSIG)

7.3.1. Marja comercială

7.3.1.1. Definiţie şi mod de calcul

7.3.1.2. Importanţa marjei comerciale în analiza financiară

7.3.2. Calculul producţiei

7.3.2.1. Calculul producţiei: conţinutul său

7.3.2.2. Importanţa şi dificultăţile de apreciere ale producţiei

7.3.3. Valoarea adăugată

7.3.3.1. Definiţia şi calculul valorii adăugate

7.3.3.2. Calculul consumurilor de provenienţă terţă

7.3.3.3. Semnificaţia aditivă a valorii adăugate; tabloul de repartiţie a valorii adăugate

7.3.3.4. Retratări posibile ale valorii adăugate

7.3.3.5. Importanţa noţiunii de valoare adăugată

7.3.4. Excedentul brut de exploatare

7.3.4.1. Metoda de calcul a EBE

7.3.4.2. Importanţa EBE pentru analiza financiară

7.3.5. Rezultatul de exploatare

7.3.5.1. Calculul rezultatului de exploatare

7.3.5.2. Importanţa pentru analiza financiară

7.3.5.3. Probleme de interpretare

7.3.6. Rezultatul curent înaintea impozitării

7.3.6.1. Calculul rezultatului curent înaintea impozitării

7.3.6.2. Semnificaţie şi importanţă

7.3.6.3. Dificultăţi de interpretare

7.3.7. Rezultatul exerciţiului

7.4. O prezentare anglo-saxonă a analizei performanţelor financiare

7.5. Prezentarea simplificată a SIG-urilor şi semnificaţia lor

7.6. Aprecierea performanţelor cu ajutorul ratelor

7.6.1. Ratele relative la capacitatea beneficiară a întreprinderii

7.6.1.1. Ratele de marjă

7.6.1.2. Ratele de randament

7.6.2. Aprecierea rentabilităţii din punctul de vedere al proprietarilor întreprinderii

7.6.3. Studiul rentabilităţii întreprinderii

7.6.3.1. Studiul creşterii economice

7.6.3.2. Studiul rentabilităţii propriu-zise

7.6.3.3. Studiul mijloacelor utilizate

Capitolul 8. Analiza cash-flow-uri\or întreprinderii

8.1. Fluxurile de trezorerie

8.1.1. Fluxul net de trezorerie legat de activitate (FNTLA)

8.1.2. Excedentul de trezorerie al exploatării (ETE) sau fluxul de trezorerie al exploatării

8.1.3.Fluxurile nete de trezorerie din operaţii de investiţii şi din operaţii de finanţare

8.1.4. Interesul pentru analiză a calculului ETE pornind de la EBE în afara variaţiei stocurilor

8.1.5. Capacitatea de autofinanţare

8.2. Tabloul de finanţare

8.2.1. Definiţie

8.2.2. Descrierea tabloului de finanţare

8.2.2.1. Prima parte a tabloului de finanţare

8.2.2.2. A doua parte a tabloului de finanţare

8.2.2.3. Interpretarea soldurilor

8.2.3. Examinarea chestiunilor problematice

8.2.4. Comentariul tabloului de finanţare

8.3. Tablourile de fluxuri

8.3.1. Remarci preliminare

8.3.1.1. Finalitatea tablourilor de fluxuri

8.3.1.2. Formarea trezoreriei

8.3.1.3. Originea informaţiilor necesare

8.3.2. Tabloul pluri-anual al fluxurilor financiare (T.P.F.F.)

 8.3.2.1. Prezentare

8.3.2.2. Descrierea tabloului şi semnificaţia soldurilor

8.3.2.3. Limitele T.P.F.F

8.3.3. Tabloul fluxurilor de trezorerie al OEC

8.3.3.1. Prezentarea generală

8.3.3.2. Calculul şi explozia ANFR (variaţiaNFR)

8.3.3.3. Descrierea detaliată a diferitelor posturi

8.3.3.4. Interesul tabloului

8.3.4. Tabloul fluxurilor centralei bilanţurilor Băncii Franţei

8.3.4.1. Prezentare

8.3.4.2. Precizări8.3.5. Bilanţul şi tabloul fluxurilor în optica "pool de fonduri"

8.3.5.1. Prezentarea bilanţului "pool de fonduri"

8.3.5.2. Interes şi limite

8.3.5.3. Tabloul fluxurilor "pool de fonduri"

Capitolul 9. Analiza poziţiei financiare

9.1. Analiza bilanţului financiar

9.1.1. Semnificaţia patrimonială

9.1.1.1. Principii generale

9.1.1.2. Activul financiar

9.1.1.3. Pasivul financiar

9.1.2. Semnificaţia funcţională

9.1.2.1. Principii generale

9.1.2.2. Alocări durabile brute

9.1.2.3. Resursele durabile brute

9.1.3. Fondul de rulment (net global)

9.1.3.1. Semnificaţia patrimonială

9.1.3.2. Semnificaţia funcţională

9.1.4. Nevoia de fond de rulment

9.1.4.1. Semnificaţia patrimonială (normativă)

9.1.4.2. Semnificaţia funcţională

9.1.5. Trezoreria

9.1.5.1. Semnificaţia patrimonială

9.1.5.2. Semnificaţia funcţională

9.1.6. Ratele de structură financiară

9.1.6.1. Structura financiară a pasivului

9.1.6.2. Structura financiară a activului

9.2. Analiza bilanţului lichiditate

9.2.1. Logica bilanţului lichiditate

9.2.1.1. Concepţia patrimonială a întreprinderii

9.2.1.2. Criteriul de clasificare a posturilor de bilanţ

9.2.2. Construcţia bilanţului lichiditate

9.2.2.1. Principii de bază

9.2.2.2. Retratările activului

9.2.2.3. Retratarea pasivului

9.2.3. Instrumentele de analiză ale bilanţului lichiditate

9.2.3.1. Instrumente de analiză a solvabilităţii

9.2.3.2. Instrumente de analiză a lichidităţii

9.2.3.3. Alte rate

9.2.4. Conţinutul ortodoxiei financiare

9.2.4.1. Echilibrul financiar minim

9.2.4.2. Îndatorarea maximă

9.2.4.3. Finanţarea maximă

9.2.5. Actualitatea şi limitele analizei lichiditate

9.2.5.1. Actualitatea analizei lichiditate

9.2.5.2. Limitele analizei lichiditate

9.3. Managementul poziţiei financiare

9.3.1. Aprecierea structurii financiare

9.3.1.1. Semnificaţia funcţională

9.3.1.2. Semnificaţia "lichiditate" (sau "financiară" sau "patrimonială")

9.3.2. Ratele ca instrumente de analiză complementară a structurii financiare

9.3.2.1. Definiţie şi principii de construcţie

9.3.2.2. Ratele de structură

9.3.2.3. Ratele de activitate (sau de rotaţie): durata de stocaj şi de reglementare

Capitolul 10. Managementul fondului de rulment

10.1. Semnificaţia bilanţului funcţional

10.1.1. Fondul de rulment (FR)

 10.1.1.1. Cazul în care fondul de rulment este pozitiv

10.1.1.2. Cazul în care fondul de rulment este negativ (IFR)

10.1.2. Necesarul de fond de rulment (NFR)

10.1.2.1. Necesarul de fond de rulment de exploatare (NFRE)

10.1.2.1.1. Cazul în care NFRE este pozitiv

10.1.2.1.2. Cazul în care NFRE este negativ

10.1.2.2. Necesarul de fond de rulment în afara exploatării (NFRAE)

10.1.3. Trezoreria

10.1.4. Analiza diferitelor echilibre financiare ale bilanţului funcţional

Capitolul 11. Analiza sistemului de rate al întreprinderii

11.1. Ratele de structură a bilanţului

11.1.1. Ratele relative la activ

11.1.2. Ratele relative la pasiv

11.2. Ratele de echilibru financiar

11.2.1. Ratele fondului de rulment

11.2.2. Ratele de lichiditate (sau de trezorerie)

11.3. Ratele de gestiune

11.3.1. Ratele de rotaţie

11.3.2. Duratele de rotaţie ale creanţelor

11.3.3. Durata de reglementare a datoriilor

11.3.4. Ratele de marjă şi de structură a costurilor

11.4. Ratele de rentabilitate

11.4.1. Diferitele noţiuni de rezultat şi de mijloace puse în operă

11.4.2. Construcţia ratelor

11.4.3. Ratele de rentabilitate economică

11.4.4. Ratele de rentabilitate financiară. Rentabilitatea financiară vizează acţionarii

11.5. Ratele specifice de analiză bursieră

11.5.1. Capitalizarea bursieră (CAR I)

11.5.2. Beneficiul per acţiune (BPA)

 11.5.3. Price/Earning Ratio

11.5.4. Rata de distribuţie

11.6. Evaluarea rentabilităţii

11.6.1. Rentabilitatea de exploatare sau rata de marjă de exploatare

11.6.1.1. Pornind de la SIG

11.6.1.2. Pragul de rentabilitate de exploatare

11.6.1.3. Levierul de exploatare

11.6.2. Rentabilitatea economică

11.6.3. Rentabilitatea financiară

11.6.3.1. Prima apreciere

11.6.3.2. Efectul de levier financiar

11.7. Recapitulaţie a ratelor

11.7.1. Ratele esenţiale ale analizei

11.7.2. Ratele complementare

Capitolul 12. Cuantificarea riscurilor în procesul de alocare a capitalului

12.1. Diagnosticul riscului întreprinderii

12.1.1. Riscul de exploatare

12.1.2. Formula levierului de exploatare

12.1.3. Ecart-tipul rezultatului de exploatare

12.1.4. Probabilitatea de ruină

12.1.5. Riscul financiar

12.1.6. Metoda scorurilor

12.2. Analiza cost-volum-profit şi efectele de levier

12.2.1. Analiza punctului mort sau determinarea pragului de rentabilitate

12.2.2. Efectul de levier de exploatare sau operaţional

12.2.3. Levierul financiar

12.2.4. Levierul total

12.3. Riscul de exploatare şi punctul mort al cifrei de afaceri

12.3.1. Calcului punctului mort al întreprinderii pornind de la cifra sa de afaceri

12.3.2. Interesul determinării punctului mort al cifrei de afaceri pentru analiza şi diagnosticul financiar

12.4. Efectul de levier financiar

12.4.1. Rentabilitatea economică (Re) şi rentabilitatea financiară (Rf)

12.4.2. Efectele îndatorării asupra riscului întreprinderii

12.4.3. Formalizarea efectului de levier financiar

12.4.4. Mecanismul efectului de levier

12.4.5. Notă asupra determinării rentabilităţii întreprinderii

Capitolul 13. Dezvoltarea aplicaţiilor analizei financiare

13.1. Obiect şi metode ale analizei financiare

13.1.1. Obiectivele majore ale analizei financiare

13.1.1.1. Preocupările majore ale analizei financiare

13.1.1.2. Constrângerea de solvabilitate: "echilibre financiare" şi riscul de faliment

13.1.1.3. Aprecierea performanţelor economice şi financiare

13.1.2. Demersurile de analiză financiară şi aplicaţiile lor

13.1.2.1. Contextul diagnosticului şi orientarea analizei

13.1.2.2. Fiabilitatea analizei: optica decizională sau demersul de observare

13.2. Consideraţii în susţinerea progresului analizei financiare independente

13.2.1. Introducere

13.2.2. Constatări asupra analizei financiare

13.2.3. Recomandări

13.3. Analiza financiară şi studiul întreprinderilor în dificultate

13.3.1. Dificultăţi ale întreprinderilor: manifestări şi forme de prezentare

13.3.1.1. Noţiunea de întreprindere în dificultate

13.3.1.2. Cauzele falimentelor întreprinderilor

13.3.1.3. Formele de manifestare în analiza explicativă a falimentelor

13.3.2. Contribuţia analizei financiare la studiul dificultăţilor întreprinderii

13.3.2.1. Detectarea empirică a riscurilor

13.3.2.2. Metodele statistice: scoring-ul

Capitolul 14. Gestiunea ciclului de exploatare

14.1. Conţinutul gestiunii ciclului de exploatare

14.2. Metoda normativă de previziune a echilibrului financiar

14.2.1. NFRE şi cifra de afaceri

14.2.2. Metoda NFR normativă

14.2.3. Utilizarea NFR normative

14.2.4. Perfecţionarea NFR normative

14.2.5. NFRE în mediu probabilistic

14.2.6. Incidenţa unei variaţii de preţuri

14.3. Viteza de rotaţie a capitalurilor prin cifra de afaceri

14.4. Creşterea internă sau creşterea externă

14.4.1. Creşterea internă

14.4.2. Creşterea externă

Capitolul 15. Gestiunea stocurilor

15.1. Definirea termenilor

15.2. Valoarea stocurilor

15.3. Planificarea nevoii de finanţare a stocurilor

15.4. Elemente generale ale planificării stocurilor

15.4.1. Rolul stocurilor în procesul industrial şi comercial al întreprinderii

15.4.2. Principiile de bază ale raţionamentului financiar

15.5. Identificarea şi cuantificarea costurilor legate de gestiunea stocurilor

15.5.1. Aplicarea raţionamentului marginal

15.5.2. O tipologie sumară de costuri de gestiune a stocurilor

15.5.3. "Legile" de variaţie ale costului gestiunii stocurilor

15.6. Gestiunea şi optimizarea nivelului stocurilor

15.6.1. Optimizarea în mediul cert

15.6.2. Optimizarea în mediu aleatoriu

15.7. O perspectivă financiară globală a gestiunii stocurilor

15.7.1. Rolul general al funcţiei financiare vis-â-vis de gestiunea stocurilor.

15.7.2.Determinarea volumului stocurilor în funcţie de fixarea datelor "politice" globale

15.7.3 Metode de gestiune a stocurilor

Capitolul 16. Managementul financiar al creanţelor comerciale

16.1. Lectura financiară a gestiunii creanţelor comerciale

16.1.1. Obiectivele gestiunii şi variabilele problemei globale

16.1.2. Identificarea şi cuantificarea veniturilor şi costurilor

16.1.3. Optimizarea gestiunii creanţelor comerciale

16.2. Optimizarea politicii de scont pentru plata la vedere (pe loc)

16.2.1. Descrierea modelului

16.2.2. Un exemplu de aplicare

16.2.3. Utilitatea modelului

16.3. Optimizarea acordării creditului

16.3.1. Discriminarea între clienţi buni şi răi

16.3.2. Decizia de acordare a unui credit

16.3.3. Fixarea unui termen de plată

16.4. Încasarea creanţelor comerciale şi tehnica facturajului (sau "factoring-ului")

16.4.1. Principiile tehnicii factoring-ului

16.4.2. Evaluarea factoringului

Capitolul 17. Decizia de finanţare a ciclului de exploatare

17.1. Finanţarea activelor circulante

17.2. Fondul de rulment net necesar şi planificarea financiară de urgenţă

17.2.1. Cercetarea unei structuri financiare temporare prin determinarea fondului

de rulment net necesar

17.2.2. Mobilitatea capitalurilor şi planificarea financiară pe termen scurt

17.3. Politici alternative de finanţare a capitalului de lucru

17.4. Finanţarea ciclului de exploatare

17.4.1. Noţiuni preliminare

17.4.2. Determinarea fondului de rulment normativ

17.4.3. Analiza principalelor posturi

17.4.4. Interesul descompunerii posturilor în timp de rotaţie şi rate de structură

17.4.5. Descompunerea fondului de rulment normativ în parte variabilă şi parte fixă

17.4.6. NFRE şi activitatea sezonieră

17.5 Finanţări pe termen scurt

17.5.1. Principalele finanţări pe termen scurt

Capitolul 18. Planificarea financiară pe termen scurt şi gestiunea trezoreriei

18.1. Organizarea generală a planificării financiare pe termen scurt

18.1.1. Rolul central al trezoreriei

18.1.2. Procesul de planificare pe o perioadă scurtă

18.2. Elaborarea bugetelor şi a planurilor

18.2.1. Stabilirea bugetelor fundamentale

18.2.2. Construcţia stărilor financiare previzionale

18.2.3. Bugetul de trezorerie

18.3. Gestiunea volumului de lichidităţi

18.3.1. Problematica generală a gestiunii lichidităţilor

18.3.2. Modelele de optimizare ale repartizării între lichidităţi immediate şi plasamente

18.3.3.  Trezoreria ca un activ condiţional

Capitolul 19. Sistemul bugetar al întreprinderii

19.1. Demersul previzional

19.1.1. De ce gestiunea previzională?

19.1.2. Cum se procedează?

19.1.3. Instrumentele gestiunii previzionale

19.1.3.1. Planul strategic

19.1.3.2. Planul operaţional

19.1.3.3. Planul pe termen scurt

19.2. Procedura bugetară: metode şi etape

19.2.1. Cele şase etape ale bugetizării

19.2.2. Pre-bugetizarea

19.2.2.1. Caracteristicile pre-bugetului

19.2.2.2. Construcţia pre-bugetului

19.2.2.3. Principiul de utilizare al modelului

19.2.3. Bugetele comerciale

19.2.3.1. Bugetul vânzărilor

19.2.3.1.1. Etapele bugetului vânzărilor

19.2.3.1.2. Metodele cantitative de previziune

19.2.3.1.3. Metodele calitative de previziune

19.2.3.1.4. Remarci asupra utilizării metodelor

19.2.3.2. Bugetul cheltuielilor de comercializare

19.2.3.3. Faza de diversificare a previziunilor

19.2.4. Bugetul producţiei

19.2.4.1. Trecerea de la programul vânzărilor la programul de producţie

19.2.4.1.1. Determinarea nevoilor în ore maşină şi manoperă

19.2.4.1.2. Ajustările posibile

19.2.4.2. Bugetizarea centrelor de producţie

19.2.4.2.1. Determinarea costurilor prestabilite

19.2.4.2.2. Principiul de calcul al costurilor prestabilite de producţie

19.2.5. Bugetul funcţiei de aprovizionare

19.2.5.1. Principiul de planificare al aprovizionărilor

19.2.5.2. Bugetul achiziţiilor: metode de planificare

19.2.5.2.1. Stabilirea unui buget după semnificaţia clasică

19.2.5.2.2. Stabilirea bugetului în funcţie de semnificaţia ,justăîntimp" (JAT)

19.2.5.3. Bugetul cheltuielilor de aprovizionare

19.2.6 Bugetul investiţiilor

19.2.7. Bugetul serviciilor generale

19.2.7.1. Bugetizarea clasică a cheltuielilor generale

19.2.7.2. Proceduri de bugetizare mai recente

19.2.7.2.1. Sistemul de bugetizare bază zero (BBZ)

19.2.7.2.2. Organizarea prin analiza valorii activităţilor administrative

Capitolul 20. Planificarea financiară pe termen mediu şi lung

20.1. Fundamentele planificării financiare

20.1.1. Configuraţia strategică a întreprinderii

20.1.2. Politica întreprinderii şi corespondenţele dintre percepţiile strategice

şi financiare ale deciziilor fundamentale

20.1.3. Integrarea deciziilor financiare strategice

20.2. Planificarea financiară a deciziilor strategice

20.2.1. Planificarea investiţiilor

20.2.2. Planificarea dezinvestiţiilor

20.2.3. Planificarea finanţărilor

20.3. Planificarea financiară a întreprinderii

20.3.1. Axele metodologice ale planificării

20.3.2. Planificarea pe termen mediu sau lung

BIBLIOGRAFIE