Finante corporative. Volumul II

Capitolul 21. Previziunea trezoreriei

21.1. Previziuni pe termen scurt: bugetul de trezorerie

21.1.1. Principiul

21.1.2. Schema de elaborare a bugetului de trezorerie

21.1.3. Probleme particulare legate de anumite posturi

21.1.4. Structura tablourilor

21.1.5. Utilitatea bugetului de trezorerie

21.1.6. Planul de trezorerie

21.2. Previziunile pe termen foarte scurt

21.2.1. Analiza fluxurilor de trezorerie

21.2.2. Căutarea informaţiilor

21.2.3. Punerea în operă a previziunii

21.2.4. Rolul trezorierului

21.2.5. Scara dobânzilor

21.3. Gestiunea numerarului

21.3.1. Definirea şi natura problemei. Lichiditatea

21.3.2. Modelul lui Baumol

21.3.3. Controlul numerarului în tranzit

21.3.4. Concluzii

Anexa nr. 1. Gestiunea numerarului în situaţie de incertitudine

Capitolul 22. Circuitul financiar fundamental

22.1. Descrierea circuitului

22.2. Decizia de investiţii şi decizia de finanţare

22.2.1. Decizia de investiţii

22.2.2. Decizia de finanţare: managementul structurii financiare

22.2.3. Reprezentarea schematică a bilanţului financiar

22.3. Diferitele categorii de agenţi şi piaţa de capitaluri

22.3.1. Acţionarii

22.3.2. Conducătorii întreprinderii

22.3.3. Creditorii

22.3.4. Statul

22.4. Diferitele cicluri de operaţii: de investiţii, de exploatare, de finanţare

Capitolul 23. Evaluarea şi selecţionarea investiţiilor

23.1. Definiţii, tipologii şi caracteristici ale investiţiilor

23.1.1. Definiţii

23.1.1.1. Definiţia contabilă

23.1.1.2. Definiţia economică

23.1.1.3. Definiţia financiară

23.1.2. Tipologia investiţiilor

23.1.2.1 în funcţie de natura lor

23.1.2.2. în funcţie de obiectivul şi riscul lor

23.1.2.3. în funcţie de strategie

23.1.3. Caracteristicile deciziei de investiţii

23.1.4. Procesul de decizie

23.1.5. O nouă semnificaţie: "investiţia-sistem"

23.2. Studiul economic: determinarea şi evaluarea parametrilor proiectului

23.2.1. Evaluarea valorii globale a investiţiei

23.2.2. Determinarea duratei de viaţă utilă a investiţiilor

23.2.3. Estimarea fluxurilor nete de trezorerie

23.2.3.1. Stabilirea conturilor de rezultate previzionale relative

la exploatarea investiţiei

23.2.3.2. Determinarea capacităţii de autofinanţare (CAT)

degajată an după an

23.2.3.3. Luarea în consideraţie a variaţiei NFRE indusă de investiţie,

NFR normative

23.2.4. Importanţa fiscalităţii

23.2.5. Problema inflaţiei

23.3. Evaluarea rentabilităţii economice

23.3.1. Rentabilitate, randament, productivitate şi profitabilitate

23.3.2. Diferitele metode de evaluare.

23.3.2.1. Durata (termenul) de recuperare (pay back period)

23.3.2.2. Rata de actualizare

23.3.2.3.Valoarea actuală netă (VAN)

23.3.2.4. Indicele de profitabilitate (sau indicele de rentabilitate)

23.3.2.5. Rata internă de rentabilitate

23.3.3. Luarea în consideraţie a limitelor diferitelor metode

23.3.3.1. Rata de reinvestire şi criteriile integrate

23.3.3.2. Perioada de reţinut

23.3.3.3. Cazul investiţiilor cu valori iniţiale diferite

23.3.3.4. Cazul duratelor de viaţă diferite

23.4. Evaluarea riscului

23.4.1. Incertitudinea generează riscul

23.4.1.1. Mediul înconjurător

23.4.1.2. Concurenţa

23.4.1.3. întreprinderea

23.4.1.4. Investiţia

23.4.2. Metodele empirice

23.4.2.1. Reducerea previziunilor celor mai incerte

23.4.2.2. Eliminarea elementelor celor mai incerte

23.4.2.3. Prioritatea flexibilităţii asupra rentabilităţii

23.4.3. Analiza reversibilităţii

23.4.4. Analiza sensibilităţii

23.4.5. Analiza probabilistă

23.4.5.1. Metoda

23.4.5.2. Semnificaţia speranţei matematice şi a ecart-tipului

23.4.5.3. Aproximarea unei distribuţii prin lege normală

23.4.5.4. Tehnica de simulare

23.4.6. Arborii de decizie: independenţa şi condiţionalitatea evenimentelor

23.4.6.1. Independenţa totală

23.4.6.2. Dependenţa totală

23.4.6.3. Dependenţa parţială

24.1. Decizia de investiţii

24.1.1. Obiective strategice

24.1.2. Concepţia de proiecte

24.1.3. Colectarea informaţiilor

24.1.4. Procesul de decizie al unui proiect de investiţii

24.2. Cuantificarea proiectului de investiţii

24.2.1. Determinarea valorii investiţiei

24.2.1.1. Elementele cuantificabile a priori

24.2.1.2. Oportunităţile legate de proiect, elementele valorii investiţiei

24.2.1.3. Exemplu

24.2.2. Estimarea fluxurilor anuale de exploatare induse prin proiectul

de investiţii

24.2.3. Fluxurile de la finele perioadei

24.2.3.1. Valoarea reziduală a imobilizărilor

24.2.3.2. Recuperarea nevoii de fond de rulment

24.3. Elaborarea modelului previzional

24.3.1. Modelul

24.3.2. Durata de studiu a proiectului (sau perioada de observaţie

a proiectului de investiţii)

24.3.2.1. Durata

24.3.2.2. Euro curenţi, euro constanţi

24.3.2.3. Actualizarea

24.4. Măsurarea rentabilităţii economice a unui proiect de investiţii

24.4.1. Durata de recuperare a capitalului investit (DRC)

24.4.2. Valoarea actuală netă (VAN)

24.4.3. Indicele de profitabilitate

24.4.4. Rata de rentabilitate internă (RRI) sau rata internă de

rentabilitate (RIR) sau internai rate return (1RR)

24.4.5. Comparaţia VAN / RRI

24.4.6. Concluzie

24.5. Riscul

24.5.1. Natura riscului

24.5.2. Tehnici de analiză

24.5.2.1. Măsurarea sensibilităţii modelului la anumiţi parametri

24.5.2.2. Analiza sensibilităţii datorate diminuărilor sau majorărilor

anumitor variabile

24.5.2.3. Luarea în consideraţie a probabilităţilor, analiza medie - variantă

24.6. Luarea deciziei

24.6.1. Incidenţa unui mod de finanţare asupra rentabilităţii unei investiţii

24.6.2. Analiza multi-criterii

Capitolul 25. Alegerea investiţiilor în situaţie de certitudine

25.1. Regula de referinţă: valoarea actualizată netă

25.2. Inadecvarea criteriilor concurente

25.3. Evaluarea valorii actualizate nete

25.4. Alegerea investiţiilor în condiţii de certitudine şi de piaţă perfectă

25.4.1. Principiul general şi ipotezele de lucru

25.4.2. Alegerea investiţiilor, făcând abstracţie de impozitul pe venit

25.4.3. Impozitul pe venit şi alegerea investiţiilor

25.4.4. Studiu de caz

25.5. Valoarea actuală netă

25.5.1. Definiţie

25.5.2. Problemele comparaţiei

25.5.3. Impactul inflaţiei

25.6. Rata internă de randament

25.6.1. Definiţie

25.6.2. Aplicaţii

25.6.3. Criterii minore

25.6.3.1. RIR multiple

25.6.3.2. Absenţa RIR

25.6.3.3. RIR este un criteriu relativ

25.6.3.4. Problema cash-flow-urilor nete incomplete

25.6.3.5. Indiferenţa dintre o investiţie şi un împrumut

25.7. Valoarea actuală netă globală şi rata internă de randament global

25.7.1. Definiţii

25.7.2. Investiţia iniţială I0Max şi durata de viaţă nMax

25.7.3. Concluzie

25.8. Alte criterii de alegere a investiţiilor

25.8.1. Durata (termenul) de recuperare

25.8.1.1. Durata (termenul) de recuperare (neactualizat)

25.8.1.2. Durata (termenul) de recuperare şi rata internă de randament

25.8.1.3. Durata (termenul) de recuperare actualizat

25.8.2. Rata medie de rentabilitate

26.1. Fundamentul analizei riscului

26.2. Modelul de echilibru al activelor financiare

26.3. Alegerea investiţiilor şi MEDAF

26.4. Modelul de evaluare a activelor financiare şi eficienţa pieţelor financiare

26.5. Studiu de caz: alegerea investiţiilor în situaţie de incertitudine

Capitolul 27. Alegerea unei structuri financiare

27.1. Modelul tradiţional

27.1.1. Conţinutul modelului tradiţional

27.2. Modelul Modigliani şi Miller

27.2.1. Ipotezele modelului Modigliani şi Miller

27.2.2. Modelul în absenţa impozitării beneficiilor întreprinderilor

27.2.3. Modelul ţinând cont de impozitarea beneficiilor întreprinderii

27.3. Alte explicaţii

27.3.1. Costurile de faliment

27.3.2. Costurile de agent, asimetria de informare şi efectele de semnalizare

27.3.3. Teoria finanţelor ierarhice

27.4. Alegerea modurilor de finanţare

27.4.1. Constrângeri de respectat într-o problemă de finanţare

27.4.1.1. Constrângerile "clasice"

27.4.1.2. Alte constrângeri

27.4.2. Criteriile de alegere

27.4.2.1. Rentabilitatea financiară

27.4.2.2. Costul

27.4.2.3. Plăţile reale

27.4.2.4. Excedentele previzionale ale fluxurilor de lichidităţi

imputabile proiectului

27.4.2.5. Alte criterii de alegere

Capitolul 28. Planul de finanţare

28.1. Definiţie

28.2. Model

28.3. Analiza conţinului

28.3.1. Resursele previzionale

28.3.2. Alocările previzionale

28.4. Planul de finanţare şi trezoreria globală

28.5. Elaborarea planului

28.6. Utilitatea planului de finanţare

28.7. Bilanţul previzional simplificat

28.7.1. Principiu

28.7.2. Informaţiile necesare

28.8. Mecanismul elaborării planului de finanţare

28.9. Autofinanţarea

28.9.1. Definiţii

28.9.2. Formarea autofinanţării

Capitolul 29. Acţiunea

29.1. Noţiunile de bază

29.1.1. Beneficiul net pe acţiune (BPA)

29.1.2. Dividendul pe acţiune (DPA)

29.1.3. Randamentul acţiunii

29.1.4. Rata de distribuire (Pay-Out Ratio)

29.1.5. Capacitatea de autofinanţare pe acţiune

29.1.6. Capitalurile proprii pe acţiune (uneori numite activ net pe acţiune)

29.1.7. Rata de rentabilitate cerută de acţionari

29.1.8. Rata de rentabilitate obţinută de acţionari

29.1.9. Flotantul

29.1.10. Capitalizarea bursieră

29.2. Panorama metodelor de evaluare a acţiunilor

29.3. Evaluarea acţiunii prin actualizarea dividendelor

29.3.1.0 rată de creştere a dividendelor nulă

29.3.2.0 rată de creştere a dividendelor constantă la infinit

29.3.3. Rate de creştere a dividendelor diferenţiale

29.4. Evaluarea acţiunii prin multipli

29.4.1. PER

29.4.2. PBR sau multiplul capitalurilor proprii

29.5. Câteva modele particulare de evaluare ale acţiunii pornind

de la PER relative

29.5.1. Modelul lui Bates

29.5.2. Modelul lui Hoit

29.6. Tabloul de bord bursier

29.7. Ajustarea tehnică a datelor per acţiune

29.7.1. A ajusta trecutul dacă este necesar

29.7.2. A ţine cont de operaţiile viitoare

Operaţiuni asupra capitalului

30.1. Condiţiile şi formele creşterii de capital

30.1.1. Constrângerile legate de o emisiune de acţiuni

30.1.1.1. Formalităţile legale

30.1.1.2. Dreptul preferenţial de subscriere

30.1.1.3. Dreptul de atribuire

30.1.1.4. Suspendarea dreptului preferenţial de subscriere

30.1.2. Formele pe care le îmbracă creşterile de capital

30.1.2.1. Creşterea de capital prin resursele proprii ale întreprinderii

30.1.2.2. Creşterea de capital prin apel la resurse externe

30.1.3. Diversitatea tipurilor de acţiuni

30.1.3.1. Formele de acţiuni

30.1.3.2. Pluralitatea acţiunilor

30.2. Consecinţele unei creşteri de capital

30.2.1. Consecinţele de natură financiară

30.2.1.1. Diluarea rezultatelor şi coeficientul de ajustare

30.2.1.2. Plata dividendului

30.2.2. Drepturile asociaţilor

30.2.2.1. Dreptul la informare

30.2.2.2. Dreptul de vot

30.2.2.3. Costul fondurilor proprii

30.3. Noi forme ale acţionariatului

30.3.1. Planurile acţionariatului

30.3.1.1. Reguli comune

30.3.1.2. Planul de subscriere acţiuni

30.3.1.3. Planul de achiziţie acţiuni

30.3.2. Planul de opţiuni asupra acţiunilor

30.3.2.1. Modalităţi

30.3.2.2. Interesele contractanţilor

30.3.2.3. Planul de economii al întreprinderii

Capitolul 31. Titlurile de datorie

31.1. Noţiunile de bază

31.1.1. Capitalul împrumutat

31.1.2. Veniturile

31.2. Rata de rentabilitate actuarială a unei obligaţiuni

31.2.1. Marja actuarială sau spread

31.2.2. Piaţa secundară

31.2.3. Tehnicile de cotaţie

31.2.4. Asimilarea

31.3. Titlurile de creanţă cu rată variabilă

31.3.1. Titlurile cu rată variabilă

31.3.2. Remunerarea riscului

31.3.3. Titlurile cu rată revizuibilă

31.3.4. Titlurile cu rată indexată

31.4. Volatilitatea titlurilor de datorie

31.4.1. Fluctuaţia valorii obligaţiunii cu rată fixă ca urmare a variaţiilor

ratei dobânzii

31.4.2. Riscul de reinvestire a cupoanelor

31.4.3. VAR

31.5. Riscul de solvabilitate şi rolul notation (rating) financiar

31.6. Structura ratelor de dobândă

31.6.1. Descompunerea unui împrumut

31.6.2. Relaţia dintre ratele de dobândă şi diversele scadenţe în mediul cert

31.6.3. Rata de dobândă în mediul incert

31.6.4. Teorii complementare

31.6.5. Diferitele curbe ale ratelor

31.6.6. O întoarcere în trecut

31.7. Plasamentele titlurilor de creanţă

Capitolul 32. împrumutul obligatar

Lansarea împrumutului obligatar

32.1. Principiile de bază ale pieţelor obligatare. împrumutătorii

pe piaţa obligatară

32.1.1. Modalităţi ale emisiunii obligatare

32.1.1.1. Faza prealabilă a emisiunii

32.1.1.2. Tehnicile de emisiune

32.1.1.3. Condiţiile de plată

32.1.1.4. Agenţiile de notare

32.1.2. Caracteristicile obligaţiunii

32.1.2.1. Valoarea nominală

31.1.2.2. Durata de viaţă şi maturitatea

31.1.2.3. Ratele de dobândă ce servesc obligaţiunile

32.1.2.4. Ratele revizuibile şi ratele variabile

32.1.3. Modul de cotaţie al obligaţiunilor

32.1.3.1. Determinarea cursului obligaţiunilor

32.1.3.2. Factorii care influenţează cursul obligaţiunilor

32.1.3.3. Cotaţia obligaţiunilor

32.2. Diversitatea produselor obligatare

32.2.1. Obligaţiunile emise de Stat

32.2.1.1. Rentele

32.2.1.2. împrumuturile obligatare

32.2.1.3. Efectele publice negociabile

32.2.2. Obligaţiunile emise de sectorul privat

32.2.2.1. Obligaţiunile opţionale

32.2.2.2. Obligaţiuni cu cupon zero

32.2.2.3. împrumuturi cu sensibilitate opusă

32.2.2.4. Obligaţiuni asimilabile viitoarelor fonduri proprii

32.2.2.5. Obligaţiunile euro-franc

33.1. Modalităţile de rambursare a capitalului la scadenţa împrumutului

33.1.1. Rambursarea la scadenţă sau in fine

33.1.2. Rambursarea prin amortisment

33.1.2.1. Modalităţile de rambursare

33.1.2.2. Factorii care influenţează alegerea rambursării anuităţilor

33.1.3. Rambursarea anticipată

33.1.3.1. Rambursarea la iniţiativa emitentului

33.1.3.2. Rambursarea la iniţiativa purtătorului sau emitentului

33.2. Gestiunea activă a datoriei

33.2.1. Poziţia de rată şi gestiunea sa

33.2.1.1. Perioada de pre-plasament

33.2.1.2. Riscul de-a lungul duratei de viaţă a împrumutului

33.2.2. Acoperirile pe pieţele neinstituţionalizate

33.2.2.1. Acoperirile cu absenţa posibilităţii de câştig: contractele

cu termen ferm

33.2.2.2. Acoperiri cu posibilităţi de câştig: contractele opţionale

33.2.3. Acoperirile pe pieţele organizate

33.2.3.1. Acoperirile cu absenta posibilităţii de câştig: contractele

la termen ferm

33.2.3.2. Acoperiri cu posibilitate de câştig: contractele opţionale

Capitolul 34. Analiza bursieră

34.1. Capitalizarea bursieră

34.2. Cursurile ajustate

34.2.1. Diviziunea valorii nominale

34.2.2. Atribuirea gratuită

34.2.2.1. Dreptul de atribuire

34.2.3. Creşterea de capital în numerar

34.2.3.1. Dreptul de subscriere

34.2.4. Regruparea acţiunilor

34.2.5. Ajustarea parităţilor de conversie obligaţiuni sau de exercitare

a bonului de subscriere

34.3. Beneficiul pe acţiune (BPA)

34.3.1. Beneficiul pe acţiune diluat

34.3.1.1. Operaţiunea asupra capitalului

34.3.1.2. Existenţa obligaţiunilor convertibile

34.3.1.3. Existenţa bonurilor de subscriere

34.3.1.4. Beneficiul pe acţiune ajustat

34.4. Multiplul de capitalizare

34.4.1. A aprecia un multiplu

34.4.2. Relaţia dintre rata de dobândă şi PER

34.5. Randamentul

34.5.1. Măsurarea

34.5.2. Vărsămintele dividendelor în acţiuni

Capitolul 35. Opţiuni, decizii de investiţii şi de finanţare

35.1. Generalităţi despre opţiuni

35.2. Evaluarea opţiunilor

35.2.1. Modele de evaluare a opţiunilor

35.3. Structura de finanţare şi teoria opţiunilor

35.4. Teoria opţiunilor şi decizia de investiţii

35.5. Opţiuni: modelul binominal, modelul lui Black & Scholes

şi extensiile lor

35.5.1. Definiţii şi generalităţi

35.5.1.1. Definiţii şi terminologie

35.5.1.2. Patru poziţii elementare

35.5.1.3. Determinanţii valorii opţiunilor

35.5.2. Relaţii remarcabile

35.5.2.1. Relaţiile sub forma inegalităţilor

35.5.2.2. Exerciţiu anticipat

35.5.2.3. Relaţia de paritate call-put

35.5.3. Evaluarea opţiunilor

35.5.3.1. Modelul binomial

35.5.3.2. Modelul lui Black şi Scholes

35.5.4. Extensiile modelelor de evaluare

35.5.4.1. Opţiuni asupra acţiunilor

35.5.4.2. Opţiuni asupra indicilor bursieri

35.5.4.3. Opţiuni asupra devizelor

35.5.4.4. Opţiuni asupra contractelor la termen

35.5.4.5. Opţiuni asupra ratei dobânzii

35.5.4.6. Opţiuni exotice

Capitolul 36. Politica de dividend

Introducere

36.1. Procedura de vărsare şi modul de plată

36.2. Elemente ale relaţiei dintre dividende şi valoarea întreprinderii

36.2.1. Punctul de vedere al acţionarului

36.2.2. Punctul de vedere al întreprinderii

36.3. Relaţia teoretică dintre dividende şi valoarea întreprinderii

36.3.1. Politica dividendelor în situaţia de certitudine şi de pieţe perfecte

36.3.2. Politica dividendelor în situaţie de incertitudine şi de pieţe perfecte

36.3.3. Politica de dividend în situaţie de incertitudine şi de pieţe imperfecte

36.4. Alegerea unei politici: cum se procedează?

36.4.1. Modelul lui LINTNER

36.4.2. Politica de dividend şi practicienii

36.4.3. Politica reziduală

Concluzie 36.5. Anexa 1. Dividendele şi valoarea întreprinderii

36.6. Dividendele şi valorizarea

36.6.1. Dividende şi pieţe în echilibru

36.6.2. Dividende şi teoria semnalului

36.6.3. Dividende şi mandate

36.6.4. Cum apreciem politica de dividend?

36.7. Practica distribuţiei dividendelor

36.7.1. Rolul ratei de distribuţie şi al ratei de creştere a dividendului

36.7.2. Modalităţile de distribuţie a dividendelor

36.7.3. Răscumpărarea acţiunilor

36.8. Dividende şi fiscalitate

36.9. Autofinanţarea şi valorizarea capitalurilor proprii

36.9.1. Autofinanţare şi creare de valoare

36.9.2. Fiscalitate şi autofinanţare

36.10. Autofinanţarea şi diferitele părţi participante

36.10.1. Acţionari şi creditori

36.10.2. Conducători şi acţionari

36.11. Autofinanţarea şi criteriile financiare

36.11.1. Autofinanţarea şi creşterea internă

36.11.2. Modelul de creştere internă

în prezenţa impozitării rezultatelor

37.1. Structura de finanţare şi valoarea întreprinderii în prezenţa

impozitării rezultatelor

37.1.1 Mecanisme financiare fundamentale

37.1.2. Structura financiară şi costul capitalului

37.1.2.1. Efectul de levier financiar şi riscul financiar

37.1.2.2. Determinarea efectului de levier financiar

37.2. Impactul fiscalităţii asupra structurii financiare şi valoarea întreprinderii

37.2.1. Deductibilitatea fiscală a cheltuielilor financiare favorizează

îndatorarea

37.2.2. Riscul de "slăbiciune" limitează îndatorarea

37.2.3. Riscul de a nu putea beneficia pe deplin de avantajul fiscal

al datoriei limitează îndatorarea

37.2.4. Nivelul îndatorării contează mai puţin ca urmare a impozitării

veniturilor particularilor

37.3. Modelul Modigliani-Miller

37.3.1. Modelul în absenţa impozitării rezultatelor

37.3.2. Neutralitatea structurii financiare

37.3.3. Relaţia dintre valorile întreprinderilor îndatorate şi neîndatorate

37.3.4. Modelul în prezenţa impozitării

37.3.4.1. Influenţa asupra valorii întreprinderii. Absenţa neutralităţii

37.3.4.2. Influenţa impozitării rezultatelor asupra valorii întreprinderii

37.3.4.3. Relaţia dintre ratele de rentabilitate ale capitalurilor proprii

în absenţa impozitării

37.3.4.4. Relaţia dintre ratele de rentabilitate ale capitalurilor proprii

în prezenţa impozitării

37.4. Influenţa fiscalităţii personale asupra valorii întreprinderii

37.5. Influenţa impozitării rezultatului asupra diagnosticului rentabilităţii

37.5.1. Diagnosticul rentabilităţii capitalurilor proprii: utilizarea relaţiei

contabile a efectului de levier financiar

37.5.2. Formularea contabilă a efectului de levier financiar

37.5.2.1. Relaţia contabilă a efectului de levier financiar

37.5.2.2. Comparaţia între formularea efectului de levier în termenii

valorii de piaţă şi formularea efectului de levier determinat în

manieră contabilă

37.5.2.3. Un exemplu de evaluare a efectului de levier

37.5.2.4. Evaluarea contabilă a efectului de levier pe exemplul

întreprinderii ICSIM şi ICE Felix FCE

37.5.2.5. Utilizarea comparativă a efectului de levier

37.6. Influenţa impozitării rezultatelor asupra fondurilor proprii

37.6.1. Decizii care influenţează autofinanţarea

37.6.2. Motivaţia autofinanţării: alternativă distribuire de dividende - reţinere

37.6.3. Neutralitatea deciziei de distribuire în cadrul unei pieţe perfecte

37.6.4. Interdependenţa între autofinanţare şi finanţare externă

37.6.4.1. Influenţa fiscalităţii

37.6.4.2. Studiu de caz: influenţa fiscalităţii asupra politicii de dividend

Capitolul 38. Costul capitalurilor întreprinderii

38.1. Costul specific al unei resurse izolate

38.2. Costul global al finanţării

Capitolul 39. Finanţare prin leasing

39.1. Reglementări internaţionale ale contractului de leasing

39.1.1. Definirea termenilor

39.1.2. Concepte, reguli şi exemple

39.1.3. Cerinţe de prezentare conform IAS 17

39.2. Reglementări naţionale ale operaţiilor de leasing

39.3. Costul leasingului (Credit-bail-\i\m)

39.3.1. Aspecte juridice şi fiscale

39.3.1.1. Credit-bail-\A mobiliar

39.3.1.2. Credit-bail-u\ imobiliar

39.3.1.3. Analiza economică a operaţiei de credit-bail. Punctul

de vedere al creditorului

39.3.1.4. Costul capitalului creditorului

39.3.1.5. Evaluarea rentabilităţii operaţiunii de credit-bail

pentru creditor

39.3.1.6. Punctul de vedere al locatorului

39.3.2. Metode uzuale de determinare a costului credit-bail-\Â\a

39.3.2.1. Metoda VAN a finanţării sau metoda ratei împrumutului

de bază

39.3.2.2. Metoda ratei actuariale

39.3.3. Determinarea şi utilizarea costului mediu ponderat al capitalului

39.3.3.1. Regulile de urmat în determinarea şi utilizarea costului

capitalului

39.3.4. Apreciere critică asupra proiectelor de reglementare a leasing-ului

în România

39.3.5. Evaluări privind soluţiile de optimizare a dimensiunilor capitalului

entităţilor ce acţionează în zona leasing-ului

39.3.6. Abordarea IRB propusă de Comitetul Basel

39.3.7. Comparaţie între cerinţa de capital derivat din Modelul Intern

şi cerinţa de capital derivat conform IRB

40.1. Costul capitalurilor proprii

40.1.1. Semnificaţia Gordon-Shapiro

40.1.2. Semnificaţia MEDAF

40.1.3. PER şi dezvoltările reale

40.1.4. Modelul

40.2. Costul îndatorării

40.3. Costul mediu ponderat al capitalului

40.4. Teoria lui Modigliani şi Miller

40.4.1. Modigliani şi Miller, varianta din 1963 cu impozitarea beneficiilor

40.4.2. Modigliani şi Miller, varianta 1958 fără impozitarea beneficiilor

40.4.3. Aplicaţie

40.4.4. Efectul de levier financiar

40.5. Dezvoltări ale teoriei lui Modigliani-Miller

40.5.1. Miller varianta 1977 şi impozitul asupra venitului persoanelor fizice

40.5.2. Costurile de faliment

40.5.3. M.-M. şi MEDAF

40.6. Valoarea actuală netă ajustată şi costul capitalului ajustat

40.6.1. Valoarea actuală netă ajustată şi modul de finanţare

40.6.1.1. VANA şi autofinanţarea

40.6.1.2. VANA şi creşterea capitalului

40.6.1.3. VANA şi îndatorarea

40.6.2. Costul capitalului ajustat

40.7. Evaluarea întreprinderii

40.7.1. Semnificaţia contabilă sau patrimonială

40.7.2. Metoda Goodwill

4.7.3. Evaluarea prin fluxuri de lichidităţi previzionale

40.7.4. Metode de capitalizare

40.7.5. Alte metode

40.8. Analiza financiară şi evaluarea întreprinderilor

40.8.1. Problema evaluării şi analiza financiară

40.8.1.1. Pluralitatea noţiunilor de valoare

40.8.1.2. Contextul evaluării

40.8.2. Demersul de evaluare şi analiza financiară: principalele semnificaţii

40.8.2.1. Expresiile valorii patrimoniale

40.8.2.2. Expresiile valorii de randament

40.8.2.3. Expresiile mixte ale valorii

40.8.3. Contribuţiile analizei financiare la demersurile de evaluare

Capitolul 41. Planificare financiară şi creştere

41.1. Ce este planificarea financiară?

41.2. Componentele unui model de planificare financiară

41.3. Metoda procentului din cifra de afaceri

41.3.1. Contul de rezultate

41.3.2. Bilanţul

41.4. Factorii determinanţi ai creşterii

41.5. Capcane şi limite ale modelelor de planificare financiară

Bibliografie