Evaziunea fiscala. Editia a II-a

Introducere (la a doua ediție)

Introducere (la prima ediție din 1997)

Capitolul 1. Politicul - o viziune economică asupra acestuia

1.1. Partidele, nucleu al "întreprinderii politice"

1.1.1. Maximizarea voturilor

1.1.2. Piața politică și votul ca monedă de schimb

1.2. Leasing-ul politic

1.2.1. Încrederea - un bun luat cu chirie

1.2.2. Afacere fără garanții

Capitolul 2. Moralitatea impozitării veniturilor

2.1. Instituția impozitului

2.1.1 Noțiunea de impozit

2.1.2. Impunerea impozitului în viața socială

2.1.3. Impozitul neutru

2.1.4. Impozitul și repartizarea avuțiilor

2.1.5. Impozitul intervenționist

2.2. Moralitatea recurgerii la impozite

2.3. Distribuirea veniturilor în societate

2.3.1. Argumentele împotriva redistribuirii

2.3.2. Argumentele în favoarea redistribuirii

2.3.2.1. Justiția utilitaristă

2.3.2.2. Teoria contractului social - justiția rawlsiană

2.3.2.3. Teoria existenței legilor inegalității

2.3.3. Instrumente de măsură a inegalității

2.3.3.1. Curba Lorenz

2.3.3.2. Coeficientul Gini

2.3.3.3. Coeficientul Atkinson

Capitolul 3. Sistemul fiscal

3.1. Formarea și evoluția sistemului fiscal

3.2. Istoria sistemului fiscal în România

3.2.1. Despre sistemul fiscal la români

3.2.1.1. Sistemul fiscal de la începuturi până la Regulamentele organice (1831-1832)

3.2.1.2. Sistemul fiscal românesc de la Regulamentul Organic până la Convenția de la Paris (7/9 august 1858)

3.2.1.3. Sistemul fiscal de la A. I. Cuza la primul război mondial

3.2.1.4. Sistemul fiscal românesc între cele două războaie mondiale

3.2.1.5. Sistemul fiscal românesc în perioada comunistă (1948-1989)

3.2.2. Scurtă istorie a impozitelor percepute în România în epoca modernă (până în 1945)

3.2.2.1. Impozitele directe și taxele asimilate

3.2.2.2. Impozitele indirecte

3.2.2.3. Monopolurile fiscale

3.2.2.4. Impozitele și taxele locale

3.3. Reforma fiscală - Premise și tendințe

3.3.1. Fundamentele și tendințele contemporane ale reformismului social

3.3.2. Reforma fiscală în țările din estul și centrul Europei

3.4. Construirea sistemului fiscal românesc actual

3.5. Clasificarea sistemelor fiscale

3.5.1. Clasificările tehnice

3.5.1.1. Opoziția dintre impozit unic si impozite multiple

3.5.1.2. Distincția dintre impozit direct și impozit indirect

3.5.2. Clasificări economice

3.6. Evaluarea materiei impozabile

3.6.1. Metodele declarative

3.6.2. Metode prezumtive si de evaluare administrativă

3.7. Impozitul personal și evoluția tehnicii progresivității impunerii

3.8. Rolul prelevărilor obligatorii

3.8.1. Finanțarea cheltuielilor publice

3.8.2. Intervențiile economice

3.8.3. Intervențiile sociale

Capitolul 4. Analiza cauzelor tendinței de creștere a volumului prelevărilor obligatorii

4.1. Privire generală asupra creșterii cheltuielilor publice

4.2. Modelele dezvoltării privind creșterea cheltuielilor publice

4.2.1. Legea lui Wagner

4.2.2. Analizele lui Peacock și Wiseman

4.2.3. Cererea de servicii publice

4.2.4. Analizele curentului "public choice" (opțiunilor publice)

4.2.4.1. Piața politică

4.2.4.2. Analiza economică a birocrației

4.2.4.3. Fenomenele de asimetrie și de iluzie financiară

Capitolul 5. Presiunea fiscală

5.1. Ce este presiunea fiscală

5.2. Conținutul și modul de exprimare a presiunii fiscale

5.3. Factori de influență ai presiunii fiscale

5.4. Stabilirea limitei presiunii fiscale

5.4.1. Teoria impozitului optim

5.4.1.1. Criterii de optimizare fiscală

5.4.1.2. Curba Laffer și curba Laffer deplasată

5.4.2. Variabilitatea limitelor presiunii fiscale

5.4.3. Rezistențele la impozite

5.4.4. Fiscalitatea și performanțele economice

5.5. Presiunea fiscală în România

5.5.1. Presiunea fiscală individuală

5.5.2. Presiunea fiscală la nivelul firmei (agentului economic)

5.5.3. Finanțarea fiscalității de către firme  

Capitolul 6. Politica fiscală

6.1. Politica fiscală și politica bugetară

6.2. Impozitul - instrument de politică conjuncturală

6.2.1. Sensibilitatea impozitului

6.2.2. Incidența impozitului

6.3. Politica fiscală, de la stabilizatori automați la măsuri discreționare

6.4. Politica fiscală și firma

6.5. Politica fiscală și economisirea

6.6. Fiscalitatea și politica socială

6.7. Politica fiscală comunitară

Capitolul 7. Evaziunea fiscală

7.1. Evaziunea fiscală între rău evident și rău necesar

7.2. Raportul contribuabilului cu impozitul

7.3. Cauze și urmări ale evaziunii și fraudei fiscale

7.4. Principiile dreptului fiscal

7.4.1. Legalitatea impozitului

7.4.2. Aplicarea legislației fiscale

7.5. Definiția și clasificarea evaziunii fiscale

7.5.1. Imprecizii privind noțiunile de evaziune și fraudă fiscală

7.5.1.1. Imprecizia cuvintelor care desemnează evaziunea fiscală

7.5.1.2. Imprecizia noțiunii de fraudă fiscală

7.5.2. Evoluția doctrinară a noțiunii de evaziune fiscală (imprecizia noțiunii de evaziune fiscală)

7.5.3. Incertitudinea delimitării domeniilor evaziunii legale și ilegale

7.5.4. Clasificarea juridică a fraudei fiscale

7.5.5. Definirea fraudei fiscale în legislația unor țări

7.6. Manifestările fraudei fiscale

7.6.1. Manifestările sociologice ale fraudei

7.6.2. Manifestările tehnice ale evaziunii și fraudei fiscale

7.6.2.1. Frauda fiscală națională

7.6.2.2. Frauda fiscală internațională

7.7. Considerații generale privind evaziunea fiscală în România

7.8. Dificultăți privind măsurarea evaziunii fiscale

7.9. Instrumente de măsură a evaziunii fiscale

7.9.1. Metodele aproximative

7.9.2. Metoda eșantionului reprezentativ al contribuabililor

7.10. Funcțiile evaziunii fiscale

7.10.1. Funcția generală a evaziunii fiscale

7.10.2. Funcția evaziunii fiscale în România

7.10.3. Funcția evaziuni fiscale elaborată prin prisma comportamentului uman

Capitolul 8. Corupția și evaziunea fiscală

8.1. Legătura corupției cu evaziunea fiscală

8.2. Corupția - abordare economică

Capitolul 9. Controlul și riscul fiscal

9.1. Ce este controlul?

9.2. Locul și importanța controlului fiscal

9.3. Forme și metode de control fiscal

9.4. Riscul fiscal si administrarea acestuia

Bibliografie selectivă