Curierul Judiciar nr. 2/2021
- Cod:13286
- Publicat de: Editura C.H. Beck
- Colectia: Reviste
- Data aparitiei: Iulie 2021
Termen de livrare
2 zile lucratoareReduceri
Oferte speciale exclusiveComanda direct la
Telefon: 0733.673.555Plateste cu cardul
Protectia platii onlineCoordonator Lect. univ. dr. Teodor Manea
Facultatea de Drept, Universitatea „Titu Maiorescu” din Bucuresti
Procuror, Directia Nationala Anticoruptie
O analiza juridica a sistemului de vot – intre vis și realitate
Sa realizezi un numar de revista despre procedurile de vot este imposibil... imposibil... a fost primul meu gand cand am primit telefonul cu propunerea din partea redacției Curierului Judiciar.
Ideea era sa pun cap la cap cateva articole, doar cateva articole, prin fereastra carora sa atingem aspectele importante privind sistemul electoral. Era copleșitor, inimaginabil... sistemul electoral este ceva atat de vast, se pot scrie și se scriu teze intregi de doctorat pe porțiuni relativ mici, iar eu ar trebui sa știu destul de bine, dat fiind ca insași teza mea a fost despre infracțiunile electorale.
Pe de alta parte, nu-mi dadea pace ideea ca trebuie, ca este necesar, ca sufragiile merita atenție, ca votul in esența sa este vital pentru democrație... și ca incercarile prin care trecem, cu fiecare „an electoral” ce vine și pleaca, sunt mereu noi, mereu actuale.
Efect al deformației profesionale, am luat un pix și o hartie și m-am apucat sa creionez un plan generic cu ce ar trebui sa conțina o astfel de lucrare. Nici macar nu aș putea spune ca am trecut ideile printr-un filtru prea complex; mai degraba, am acționat „pe pilot automat”, la fel ca atunci cand vad o sesizare noua. Rezultatul a fost ca, pe negandite, deja aveam o lista destul de lunga, or, numarul unei reviste este limitat ca dimensiuni... dar... ne trebuie:
- o lucrare despre legislația electorala in ansamblul sau, neaparat, problema multiplelor legi care reglementeaza in domeniu pare eterna la noi. De asemenea, necesar de inclus ar fi și un articol specific referitor la efectele pe care acest haos normativ le are in practica;
- mai sunt necesare cateva articole care sa analizeze impactul noilor realitați asupra procesului de vot, nu mai suntem la 1900, totul in jurul nostru se schimba;
- trebuie și o perspectiva penala asupra chestiunii, la noi penalul este cam impins peste tot și implicațiile pot fi majore;
- ca sa fie rotund trebuie sa fie relevant istoric, pentru a se putea observa cum am evoluat, de unde am plecat;
- ar fi bine sa fie și interdisciplinaritate, dreptul nu este un sistem teoretic, mai ales in materia asta, ar fi buna o lucrare care sa porneasca din psihologie sau din sociologie, sa arate cititorului cum și de ce votam, cum se iau deciziile cu privire la care noi, ca juriști, ne straduim atat de mult sa ne asiguram ca sunt libere.
Am privit foaia... imposibil... parca și scrisul meu prea puțin caligrafic imi spunea asta... imposibil... dar domeniul este prea interesant și prea important ca sa spun nu, nu puteam sa spun nu.
Și am raspuns ca da, incerc, iar așa a inceput avalanșa, așa au inceput telefoanele (care și acum sper ca nu au fost atat de deranjante pentru colegii mei), insa cu un colectiv inimos de autori a ieșit, și inca repede. Nu este perfect și nu atinge toate problemele ce ar putea fi analizate, dar este destul cat sa le analizeze pe unele dintre ele, sa ridice alte intrebari și sa ofere, acolo unde se poate, și soluții pentru practicieni.
Despre necesitate adoptarii unui cod electoral scrie Luca și arata, intr-o argumentare ireproșabila, ca „o codificare adecvata confera stabilitate cadrului legal și o perspectiva de dezvoltare sau actualizare a acestuia in raport cu noile condițiile sociale”.
Denisa, un judecator care tocmai avusese de-a face cu alegerile, vorbește mai in concret despre deficiențele de reglementare și potențialele soluții.
In lucrarea Elenei gasim o analiza a impactului tehnologiei asupra procesului electoral și trage o concluzie care poate fi cutremuratoare, anume ca „targetarea publicului ținta urmarita pentru campaniile politice electorale ar putea fi pur și simplu privita ca publicitate comerciala, ea poate amenința democrația, dezbaterea publica și alegerile votanților internauți in mod substanțial atunci cand practicile conexe se bazeaza pe colectarea și manipularea datelor utilizatorilor (big data) pentru a anticipa și a le influența opiniile politice și pentru a influența rezultate electorale (algoritmii de calcul)”, și se intreaba, pertinent, „spre ce va inclina aceasta balanța in aceasta ipoteza, spre asigurarea dreptului (...) la alegeri libere, care sa nu fie influențate in mod subiectiv de informațiile colectate de candidați prin prelucrarea big data, sau spre libertatea de exprimare care include atat libertatea de a raspandi informații, cat și de a primi”.
In același registru, Madalina vorbește despre votul prin corespondența și provocarile sale, o discuție mereu actuala, intreținuta mai ales din legislativ, introducerea generalizata a acestui tip de sufragiu fiind o tema constanta de discuție pe agenda politica, in special in apropierea campaniilor electorale. Arata in finalul lucrarii sale, pertinent, ca „analizand legislația actuala a Romaniei referitoare la sistemul de vot prin corespondența, rezulta ca reglementarea are o serie de neajunsuri esențiale apte sa determine probleme grave, de natura a afecta egalitatea cetațenilor in fața legii și implicit a votului exprimat de aceștia, securitatea, caracterul secret, personal, liber exprimat al votului, dar și alte drepturi și libertații adiacente in acest context, precum libera circulație a cetațenilor, dreptul la munca, la educație, la odihna, la respectarea datelor personale”. Nu voi trece aici soluțiile prezentate raportat la aceste constatari, ma limitez doar la a spune ca, in masura in care reglementarea unui astfel de procedeu de vot – la nivel generalizat – pare certa, din pacate, in viitorul nu tocmai indepartat, cu siguranța acestea trebuie avute in vedere.
Mutand focusul pe aspectele de natura penala, Catalin face o analiza doctrinara de mare finețe referitoare la infracțiunile electorale și capacitatea acestora de a asigura integritatea procedurilor de vot. Concluzioneaza ca „infracțiunile electorale pot avea o natura politica antisistemica (...) dreptul penal roman nu este pregatit, nici teoretic și nici practic, pentru a gestiona astfel de fapte. Aceasta in condițiile in care sistemul electoral reprezinta unul dintre elementele-cheie ale modului in care este organizat Statul roman. In definitiv, legitimitatea autoritaților și instituțiilor publice este intrinsec și indisolubil legata de acesta”.
In continuare, Horia, cu entuziasmul lui specific, vorbește despre infracțiunea prevazuta de art. 386 C.pen. Concluzioneaza acesta: „considerarea formațiunilor politice ca fiind coautori in cadrul faptelor de corupere a alegatorilor ar reprezinta un glissando de politica penala bine-venit in ceea ce privește infracțiunile electorale”, iterație pe care o impartașesc intru totul.
De asemenea, Ana analizeaza modalitațile de investigare a infracțiunilor electorale, recunoscand astfel specificul acestora și necesitatea abordarii anchetei intr-o maniera optima, mai ales in contextul in care astfel de fapte pot avea efecte foarte nefaste pentru comunitate, care se poate vedea in situația de a fi reprezentata de alte persoane decat cele care au fost alese prin vot direct, secret și liber exprimat, atingandu-se insași esența democrației.
In aceeași nota și recunoscand necesitatea anchetarii și, ulterior, judecarii cu celeritate a unor astfel de spețe, Andrei analizeaza posibilitatea reglementarii, in Codul de procedura penala, a unei proceduri speciale pentru infracțiunile electorale. Acesta arata ca o astfel de procedura ar fi fezabila. Ar fi necesar, printre altele, ca „durata urmaririi penale (...) sa fie de maximum o luna”, ca „aspectele specifice procedurii de camera preliminara (...) sa fie examinate de catre instanța de judecata”, sau ca instanța sa se pronunțe „prin sentința care poate fi atacata cu apel in termen de 3 zile de la pronunțare, hotararea urmand a fi motivata de urgența, in termen de 5 zile”. Și aici sunt total de acord cu propunerile formulate. O astfel de judecata ar evita situația din prezent, in care rezultatul alegerilor, chiar și obținut prin frauda, sa persiste o perioada indelungata de timp.
Pentru ca evoluția proceselor de vot este importanta, și pentru ca, așa cum foarte frumos arata in concluziile sale „indiferent de cum ne raportam la modul in care romanii iși alegeau magistrații, indiferent daca privim cu admirație, precum Polybius, sau dimpotriva, cu oarecare rețineri guvernarea romana și modul in care se desfașurau alegerile, acestea nu pot fi trecute cu vederea de niciun demers doctrinar consacrat analizei procedurilor electorale și modului de desfașurare a alegerilor”, Ionela realizeaza o radiografie pertinenta a sistemului electoral roman, sub toate aspectele sale.
In final, Gabriela propune un articol extrem de interesant despre motivațiile votului, analizand factorii care influențeaza alegerea facuta de elector, aratand ca „alegerea electorala nu este scutita de iraționalitate. Chiar daca ne place sa credem ca votam rațional și perfect conștienți de motivele ce stau la baza alegerii noastre, lucrurile nu stau chiar așa”. Concluzia este importanta, mai ales in contextul in care procesele de vot nasc pasiuni, și, nu de puține ori, adevarate convulsii sociale, ceea ce face ca modalitatea de reglementare a desfașurarii sufragiilor, precum și sancționarea incalcarii normelor legale prevazute pentru acestea sa fie foarte importanta.
Inchei și eu spunand ca ma bucur nespus ca am spus da și le mulțumesc colegilor mei pentru implicare și, de ce nu, pentru curajul de a aborda aceste teme. Din pacate nu a mai fost loc și pentru o lucrare scrisa de mine, dar poate ca este mai bine așa, asta mi-a dat posibilitatea sa profit de o poziție privilegiata, in care am putut sa aranjez piesele de puzzle in poziția cea mai fireasca pentru cititor.
Tema nu este epuizata, era imposibil, și trebuie sa ma impac cu aceasta idee, dar sper ca aceste lucrari sa fie un punct important de sprijin pentru viitoare demersuri academice, precum și un loc unde practicienii sa gaseasca soluții pentru problemele pe care le intampina in activitatea lor de zi cu zi.
Și, de ce nu, chiar ca puterea legislativa sa gaseasca motive sa purceada la a adopta o reglementare unitara in materie.
- Titlu: Curierul Judiciar nr. 2/2021
- Pret: 47,90 RON
- ISBN: 1582-7526-0221
- Format: A4
- Pagini: 64
Vrei sa faci o comanda si nu ai timp?
Introdu numarul de telefon, iar un operator UJmag.ro te va suna
in cel mai scurt timp si iti va cere telefonic restul datelor necesare.