Studia Politica, vol. XI, nr. 4/2011

Cele unsprezece articole regrupate in numarul curent al Studia Politica. Romanian Political Science Review propun o analiza a relatiei dintre arta si politica, o relatie a carei complexitate derivata din evolutia statutului artei si al artistului in economia Modernitatii (N. Heinich) este amplificata de perioada istorica sondata de autori: (post)comunismul. O intelegere a comunismului ca experienta a "re-incorporarii" puterii, inspirata din scrierile lui Calude Lefort, ne permite sa surprindem anihilarea autonomiei criteriilor intrinseci productiei artistice. Mai mult, daca ne gandim ca, incepand cu Duchamp, aceste criterii fusesera deja supuse dezbaterii, putem conchide ca relatia dintre arta si politica in economia regimurilor comuniste se poate declina in termenii propusi de Hannah Arendt, ca pretentie a politicului de a nega autonomia si libertatea oricarei forme de creatie, inteleasa aici in sensul foarte general al unei actiuni inovatoare. Patru tipuri de abordari ale acestei relatii pot fi distinse.

In primul rand o abordare teoretica. Caterina Preda, Marina Alina Asavei si Zoran Poposki propun raspunsuri la intrebari de tipul: cum abordeaza stiintele politice relatia dintre arta si politica? care este semnificatia "artei politice" in regimurile comuniste, respectiv democrat-liberale? cum poate fi inteleasa nasterea spatiului public postcomunist in raport cu activitatea creatoare si creativa a artei?

In al doilea rand, o abordare institutionala. Elena Arhire traseaza itinerarul infrastructurii institutionale a productiei cinematografice in postcomunismul romanesc. Referindu-se la acelasi spatiu istorico-politic, Cristina Stoenescu analizeaza transformarile politicilor culturale in conditiile emergentei unei piete a artei. In fine, Tijen Tunali isi alege ca studiu de caz spatiul consacrat al Bienalei de la Venetia pentru a arata in ce mod se reflecta politicile de includere a minoritatii rome in economia acestui aranjament institutional.

O a treia serie de autori, care ar putea fi caracterizati ca exponenti ai studiilor de gen ("Gender Studies") analizeaza productia subiectivitatii feminine in comunism/postcomunism (Amy Charlesworth) sau idealul feminin in productia cinematografica romaneasca (Florentina Andreescu).

O abordare originala a nivelurilor de inteligibilitate ale regimului comunist din Iugoslavia este propusa de Andrei Poama. Autorul alege ca obiect de studiu filmul lui Emir Kusturica, Underground, pentru a scoate in evidenta rolul propagandei si natura relatiilor de putere in cadrul regimului comunist iugoslav.

In fine, Simon Paul Bell si Elena Gkartzonika abordeaza problemele tranzitiei (mostenirea totalitarismului, raportarea la trecut, crizele societatilor civile) in termenii unei analize a inspirata de perspectiva teoretica si metodologica a "locurilor de memorie" construita de Pierre Nora.

• Titlu: Studia Politica, vol. XI, nr. 4/2011
• Pret: 19,90 RON
• ISBN: 1582-455101104
• Format: Acad 17x24
• Pagini: 200