Grupul editorial Universul Juridic

Cartea Le verbe et le groupe verbal este consacrata unui demers foarte important in studierea limbii franceze contemporane. Ne propunem sa explicam studentilor nostri, dar si celor care studiaza limba franceza, rolul verbului ca nucleu al frazei franceze, cum sunt utilizate timpurile si modurile dar si rolul pe care-l au determinantii sai. Pornim de la premiza ca studiul verbului nu mai poate fi conceput astazi ca un sistem de liste (ca in gramaticile traditionale) si de desinente izolate de sistemul de comunicare.

Mofologic, verbul este nucleul propozitiei dar are si o flexiune, in general un radical si o desinenta. El primeste o serie de terminatii care-i marcheaza numarul, persoana, timpul si modul. Exista verbe care au un radical unic (parler, chanter) dar exista si verbe care prezinta diferite variatii ale radicalului.( avoir, être, vouloir, aller, etc.).

Din punct de vedere sintactic, verbul este considerat elementul central al frazei, nucleul Grupului verbal. El poate sa constituie el singur un Grup verbal (L’enfant s’amuse.) sau poate fi asociat unuia sau mai multor complemente. (Il lui donne le livre.)

Din punct de vedere semantic verbul este o unitate lingvistica care prezinta un proces derulat in timp sau care evidentiaza o stare sau o actiune
In acest sens ne propunem sa analizam posibilitatile combinatorii ale verbului chiar si la nivel morfologic si consideram ca prin conjugarea acestor trei caracteristici se poate delimita si individualiza clasa verbului. Prezentam in acest scop trei tipuri de clasificare a verbului francez : clasificarea in functie de criterii formale, clasificarea pornind de la trasaturile contextuale si o clasificare avand in vedere trasaturi inerente.

Lucrarea Le verbe et le groupe verbal face de asemenea o prezentare aprofundata a tuturor factorilor care determina variatii ale formelor verbale ca de exemplu : persoana, numarul, modul, diateza, aspectul, timpul.

Subliniind valorile temporale ale indicativului, conditionalului ,subjonctivului si imperativului ne propunem sa subliniem cele mai importante opozitii avand in vedere ca principiul de la care porrneste studiul nostru este acela al integrarii verbului intr-un sistem relational , deci impreuna cu determinantii sai. In acest sens mentionam ca modul indicativ diferentiaza opozitiile temporale pe cand subjonctivul si conditionalul au un sincretism al prezentului si al viitorului. Sunt de asemenea studiate si modurile impersonale : infinitivul si participiul , subliniind faptul ca, mai ales infinitivul, poate exprima diverse valori ale indicativului sau ale conditionalului si subjonctivului.

Se acorda o importanta deosebita acordului participiului trecut atat cu auxiliarul être cat si cu avoir. Ultimul capitol va analiza concordanta timpurilor ca un raport de dependenta temporala intre verbul din propozitia subordonata si verbul din propozitia principala. O atentie deosebita este acordata studiului adverbului si evidentierea rolului sau ca determinant al verbului.

Fara a avea pretentia de a face o analiza exhaustiva a folosirii modurilor si timpurilor in limba franceza contemporana am urmarit un dublu obiectiv : pe de o parte sa redam diversitatea problemelor pe care studierea verbului francez le poate crea si , pe de alta parte, de a se utiliza instrumentele cele mai importante ale analizei lingvistice, conceptele clar definite, criteriile simple si usor de aplicat in special in exercitii de traduceri din limba sursa in limba tinta.