Grupul editorial Universul Juridic

Irlanda se bate mereu cu Sardinia, Corfu sau Ischia pentru titlul neoficial de adevarata Insula de Smarald a Europei. Și caștiga adeseori la scor de neprezentare! Ca sa ințelegi de ce se intampla asta este de ajuns sa faci o calatorie vara prin țara și sa innebunești efectiv de atata verde, care, pornind de la trifoiul (shamrock) Sfantului Patrick, va fi inspirat drapelul național și tricourile echipelor de aici. Dupa cum e de ajuns sa zabovești o zi și o noapte in Dublin, in zona Temple Bar, unde o pinta de bere buna nu se pune niciodata, dupa cum nu se pune nici a doua, nici a treia… niciuna pana la urma! Evident, la final o sa vezi stele verzi prelingandu-se pe pereții de caramida ai pub-urilor cochete, supraaglomerate și totuși incredibil de pașnice. De la verdele de smarald al vegetației rurale impecabil ingrijite, fie ca e vorba de peluza din fața casei sau de pașunea pe care pasc liniștite vacuțele din rasa Dexter (de doua ori mai mici decat masivele Hereford și abia atingand o treime din dimensiunile unei Holstein), se poate sari oricand la patina verzulie a unei statui reprezentandu-l pe scriitorul James Joyce… și rezultatul va fi același, cel puțin la o prima și euforica vedere: o țara frumoasa și curata in care nimic nu e lasat la voia intamplarii, care s-a transformat enorm in ultimele decenii fara sa-și piarda sau denatureze specificul, destinul, individualitatea.

De la acei vikingi fioroși și obiceiurile lor aiuritoare ajungi peste un mileniu la Global City, trecand peste prabușirea Coloanei lui Nelson, afland lucruri incredibile despre James Joyce și alți Dubliners, intrebandu-te ce facea Dracula la Trinity College sau incercand sa afli cine se cațara cu Bono și The Edge in Joshua Tree!? Sinéad OʼConnor? Dupa partide de gaelic football sau de hurling, o porție de fish and chips cu o bere neagra alaturi și, poate, mai tarziu, o Irish Coffee, poate sa insemne ca trebuie sa ramai de veghe-n Temple Bar…