Grupul editorial Universul Juridic

„Intraductibila”, dar a incantat in limbile engleza, franceza si germana mari scriitori europeni; rigida si conventionala, dar a starnit dorinta de a-i reconstrui structura cu mijloacele altor graiuri; vorbind de o lume particulara, departe de Europa in spatiu, timp si cultura, a starnit interesul de a o apropia; cand volatila, cand alunecoasa, a intrat sub bisturiul filologilor, al istoricilor, in incercarea de a-i patrunde substraturile; monotona si pleonastica s-a impus a fi deslusita prin arabescuri semantice; apasatoare si gratioasa a cerut o lectura echilibrata; sincera si plasmuitoare a creat mituri; a animat fabulos locuri aproape inerte.

Aceasta este poezia araba veche. Efortul de a o descifra este din plin rasplatit de privelistea singulara pe care ne-o deschide.

Lucrarea Vechea Arabia. Orizonturi geografice, sociale si culturale se adreseaza tuturor celor interesati de vechea Arabie. Din paginile ei vor putea afla care sunt principalele repere geografice, sociale si culturale ale acelei lumi si, nu in ultimul rand, motivul pentru care i-a atras pe istoricii, negustorii si cuceritorii lumii antice, apoi pe cei ai lumii moderne, care au revenit pe urmele lor. Totodata, cartea pune in evidenta cum un fir strabate de la un capat la altul povestea: este auto- si hetero-imaginea arabilor, care, in esenta sa, s-a mentinut de-a lungul mileniilor.

Pentru poezia araba veche am prezentat si definit principalele trasaturi specifice si am semnalat punctual unele aspecte ale problematicii traducerilor. Pentru versurile citate am propus propriile mele versiuni, mai curand literale, din intentia de a ramane pe cat posibil aproape de textul original. Nu am oferit, insa, o transpunere literara completa a poemelor fiindca, pe de o parte, un asemenea demers ar fi depasit scopul lucrarii de fata si, pe de alta parte, o asemenea varianta exista deja, in valoroasa traducere a Mu‘allaqātelor, realizata de Grete Tartler.

Pentru termenii si numele proprii din limba araba am utilizat sistemul international de transliterare, dar am utilizat ortografia traditionala romaneasca pentru toponimele cunoscute si intrate in uz (Bagdad, Damasc), indicand, la prima mentionare a acestora, transliterarea exacta din araba. In fragmentele de poezii traduse, pentru cursivitatea lecturii, am renuntat la folosirea diacriticelor speciale de transliterare.

Irina Vainovski-Mihai
Bucuresti, ianuarie 2013