Conferinta cu tema "Aplicarea legii in timp in materia contractelor de credit"

Miercuri, 5 octombrie, la Sala Constantin Stoicescu a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti s-a desfăşurat Conferinta cu tema "Aplicarea legii în timp în materia contractelor de credit".

Evenimentul a fost organizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP), Facultatea de Drept a Universității București și Revista Română de Drept Privat (RRDP), cu ocazia publicării studiul de impact Efectele legii privind darea în plată la 4 luni de la adoptare – un bilanț de politică publică al uneia dintre cele mai disputate legi promovate pe finalul actualei legislaturi și care a creat numeroase probleme în practică.
Prezenţi la conferinţă au fost domnii prof. univ. dr. Marian Nicolae și conf. univ. dr. Radu Rizoiu (din partea Facultatăţii de Drept, Universitatea din București), prof. univ. dr. Lucian Bercea (Decanul Facultatăţii de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara) și conf. univ. dr. Ionuț Florin Popa (din partea Facultatăţii de Drept, Universitatea Babeş Bolyai din Cluj Napoca), precum şi prof. univ. dr. Flavius Antoniu Baias, Decanul Facultatăţii de Drept, Universitatea din București. Au fost discutate o serie de aspecte centrate pe problemele actuale pe care acest act normativ le ridică în practică, cu precădere sub aspectul problemelor de constituționalitate sesizate de specialiști.

Dintre principalele observații formulate cu prilejul discuțiilor pe marginea concluziilor studiului de impact, amintim:
• Legea nu a condus la o îmbunătățire a condițiilor de trai ale populației din perspectiva accesului la condiții decente de locuire, în schimb a generat o multitudine de contestații adresate instanțelor, respectiv ridicarea de excepții de neconstituționalitate, fără ca aceste proceduri să rezolve problema de fond: accesibilitatea unei locuințe sau soluții reale pentru debitorii care nu fac față sarcinilor financiare.
• Legea nr. 77/2016 NU reprezintă o transpunere a Directivei 17/2014: dacă Legea dării în plată ar fi respectat într-o anumită măsură principiile Directivei 17 la care se raportează, poate că s-ar fi putut susține posibilitatea aplicării ei retroactive după regulile dreptului european, dar în lipsa unei înrudiri reale cu art. 28 din Directiva 17 o asemenea retroactivitate este absolut inadmisibilă.
• În privința efectelor secundare ale legii, tot din practică putem constata că printre primii care beneficiază de această măsură nu sunt neapărat cei care nu mai fac față sarcinilor financiare, ci debitori cu plasamente imobiliare nerentabile – peste 10% din cei care notifică pentru dare în plată o fac pentru mai mult de 1 imobil, alți debitori (6%) notifică terenuri, iar o treime dintre notificările de dare în plată provin din București și Ilfov;
• Valoarea medie a creditului notificat pentru dare în plată (aprox. 64.000 euro) este aproape dublă față de creditul ipotecar mediu pe care îl contractează românii pentru o locuință (36.500 euro) – de aici și observația potrivit căreia actul normativ își ratează misiunea socială anunțată initial;
• Majoritatea notificărilor de dare în plată (aproape 70% din totalul celor aproximativ 4.000 de notificări) sunt în prezent contestate în instanță de către bănci, respective au fost ridicate peste 174 de excepții de neconstituționalitate la Curtea Constituțională.

Dată fiind starea actuală a situației locative din România – printre cele mai precare din Uniunea Europeană – apreciem că darea în plată nu face altceva decât să agraveze problemele locative ale românilor și să genereze o serie de alte efecte negative de tipul celor menționate mai sus.

Pe acest fond, IPP își manifestă îngrijorarea față de modul superficial în care sunt promovate politici publice cu un impact major pentru cetățeni și mediul economic, fără o analiză de impact prealabilă și fără o dezbatere autentică pe marginea soluțiilor propuse cu toți factorii interesați și ne manifestăm, deopotrivă, încrederea că dezbaterile Curții Constituționale cu privire la problematicile sesizate vor fi de natură să clarifice o serie de aspecte fundamentale pentru echilibrul social, economic și juridic al acestei măsuri în practică.