[CUM A FOST] Conferinţa Națională de Lobby și Advocacy

Camera de Comerț și Industrie București și Universul Juridic au organizat, marți, 24 septembrie 2019, la Palatul CCIB, Conferinţa Națională de Lobby și Advocacy. Partenerii evenimentului au fost Diplomat Consult și Asociația Registrul Român de Lobby.

“Nu există lobby pentru lobby”, a subliniat Cristina Trăilă, deputat, membru în Comisia Juridică, care a menționat că este adepta reglementării în acest domeniu. Ea a precizat că proiectul de lege privind activitatea de lobby, care a trecut de Senat, este amânat în Comisia Juridică a Camerei Deputaților. Sper ca până la finalul acestei legislaturi parlamentare să avem o lege a lobby-ului, a mai spus Cristina Trăilă.

“Încrederea cetățenilor în guverne a crescut în statele în care s-a reglementat profesia și activitatea de lobby”, a evidențiat Adriana Ahciarliu Kyriakidis, founder & administrator Diplomat Consult, part of Invigors EMEA.

Adriana Ahciarliu Kyriakidis a propus crearea unui grup de lucru dedicat (mediul de afaceri, partide, sindicate, Guvern s.a. instituții interesate) pentru construcția unui proiect de lege a lobby-ului în care să se prevadă:

• Recunoașterea acțiunii de lobby ca un instrument de influențare a deciziei politice & anticorupție;
• Definirea acțiunii de lobby și a profilului profesional al lobbystului cu recunoașterea profesiei în COR;
• Înscrierea obligatorie în RUTI (Registrul Unic al Transparenței Intereselor)
• Codul de bună practică public (site RUTI) și asumat obligatoriu odată cu înscrierea în Registru;
• Recunoașterea domeniilor de specialitate specifică și a specificității angajatorului (ex. lobby politic, financiar, lobbyist intern, extern, PFA) fără aplicarea unor standarde duble  de încadrare fiscală/contabilă în funcție de ponderea activității de lobby în cadrul veniturilor;
• Recunoașterea costului ca un element comercial real al acțiunii/contractului de lobby fără “amendări fiscale” la momentul încasărilor comisioanelor de succes și a sumelor ce reprezintă venit din acțiunea de lobby;
• Înființarea poziției de lobbyist în instituțiile publice fără drept de inițiativă legislativă (ex. B.N.R, Consiliul Concurenței) cu model de acreditare permanentă a lobbyistului pe lângă Parlament/Guvern/foruri decizionale.

Adriana Ahciarliu Kyriakidis a prezentat și un studiu de caz, »Directiva Creditului de Consum».

Ana Bontea, Director al Departamentului Juridic și Dialog Social, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a apreciat că Executivul ar trebui să respecte mai mult Consiliul Economic și Social. “Trebuie să existe o perioadă mai mare în care membrii CES să analizeze proiectele de lege venite de la Guvern. Au existat cazuri când un proiect a venit azi, iar CES-ul a fost nevoit să dea un aviz chiar a doua zi”, a precizat Ana Bontea.

Laura Florea, Managing Partner, Point Public Affairs și Președinte, Asociația Registrul Român de Lobby (ARRL) a prezentat rezultatele studiului Percepții asupra activităților  de lobbying în România.

Cercetarea a fost realizată pe baza răspunsurilor primate de la 58 interviuri, împarțite între toate categoriile de organizații care interacționează cu autoritățile: firme de consultanță în public affairs, firme de consultanță în comunicare, firme de avocatură, companii românești, companii multinaționale, camere de comerț, patronate, asociații de afaceri și ONG-uri.

“Existența RUTI a transparentizat interacțiunile dintre decidenți și grupurile de interese. Evoluția Facebook ca mijloc de propagandă individuală a responsabilizat decidenții să posteze proactiv activitatea lor, transparentizând procesele de advocacy”, se arată în studiul ARRL.

Concluzii ale studiului ARRL

• Politici publice adoptate peste noapte și decise fără niciun fel de consultare publică;
• Guvernul a blocat de multe ori comunicarea cu societatea civila și s-a situat pe poziții de adversitate;
• Angajamentele făcute în cadrul discuțiilor/dezbaterilor se blochează de cele mai multe ori în parcursul de consultare politică în cadrul structurilor de partid;
• Calitatea dialogului a scăzut. Multe argumente de aliniere la principii și legislație internațională nu mai sunt luate în considerare;
• Consultarea publică este mai degrabă simulată;
• Consultări formale, organizate de multe ori după ce s-a luat decizia; scurt-circuitarea procedurilor de transparență; studiile de impact, fundamentarea deciziilor au devenit un

moft, la fel ca și justificarea publică a deciziilor; concentrarea deciziei la vârf sau în cercuri restrânse, cu valoare „epistemică” redusă; personal politic și administrativ cu pregătire precară;

• Decizii arbitrare, discreționare, fără consultare, fără aplecare pe argumente, fără transparență. Decizii luate de persoane incompetente și fără minim bun-simț metodologic / argumentativ. Pe scurt, dezastru;
• Deciziile sunt impredictibile, există o incompetență în creștere în rândul interlocutorilor, comportamentul este nepoliticos și arogant, încurajat și validat de un discurs public disprețuitor și presărat de neadevăruri;
• Din perspectivă formală, de tehnică legislativă și proces legislativ, sistemul nu s-a modificat. Însă din perspectiva nevoii de reglementare cu orice preț, fără studii de oportunitate, analize de impact, analize de risc, corelare cu alte acte normative cu care interacționează precum și reflectarea bugetară a posibilei decizii procesul de luare a deciziilor s-a înrăutățit;
• Grupuri de interese din ce în ce mai restrânse concentrează putere și influență din ce în ce mai mare.

Mihai Sebe, Șef Serviciu, Serviciul Studii Europene, Institutul European din România a prezenta tema „Reflecții asupra procesului de lobby și advocacy. Advocacy în secolul XXI. Provocări și oportunități”.

Radu Nicosevici, Președinte, Academia de Advocacy a vorbit despre „Rolul asociațiilor patronale și asociațiilor profesionale în procesul de lobby”

Octavian Rusu, fondator și CEO al Issue Monitoring a prezentat tema „Provocări și tendințe în activitatea de public affairs din România – Dinamica și dialogul politicilor publice”

“Asociațiile patronale din România s-au dezvoltat destul de mult în ultimii 5 ani. Sunt preferate de către decidenți. Este nevoie de o profesionalizare mai mare a acestor asociații, rolul lor în activitatea de Public Affairs fiind extrem de important. Este necesar ca aceste asociații să aibă propriile persoane care să se ocupe de aceste activități de Public Affairs”, a subliniat Octavian Rusu.

Cristian Ducu, Director General, Centre for Advanced Research in Management and Applied Ethics a avut tema „Riscul politic dintr-o perspectivă de Public Affairs”.