Grupul editorial Universul Juridic

Despre lucrare

Comentariul Codului de procedura penala are drept punct de plecare textul actualului Cod de procedura penala și al Legii de punere in aplicare a acestuia, oferind cititorului informația necesara pentru a putea ințelege, interpreta și aplica noua legislație procesual penala.

Despre Editia 4

Necesitatea unei noi ediții a lucrarii a reieșit din modificarile legislative intervenite de la apariția ediției anterioare și pana in prezent, din jurisprudența și considerațiile doctrinare elaborate in baza noii legislații procesual penale. Ediția 4 a lucrarii conține cele mai recente modificari introduse prin Legea nr. 201/2023, care pune textul legal in acord cu deciziile Curții Constituționale, Legea nr. 214/2023, precum și Legea nr. 217/2023, care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2024.

Structura comentariilor, care cuprind atat interpretarea textului, cu explicații de ordin teoretic, cat și clarificari privind modul de aplicare a normelor, cu soluții de ordin practic, este astfel conceputa incat sa prezinte o maxima utilitate nu doar pentru informarea cititorului, ci și pentru promovarea unor direcții corecte și coerente in plan legislativ și jurisprudențial.

La realizarea acestei lucrari au contribuit juriști recunoscuți pentru calitațile lor profesionale și științifice, membri ai Comisiei de elaborare a Proiectului noului Cod de procedura penala și/sau ai Comisiei de elaborare a Proiectului Legii de punere in aplicare a noului Cod de procedura penala, efortul lor fiind de a pune la dispoziție un ghid care sa conțina raspunsuri imediate, clare și relevante, intemeiate pe solide explicații teoretice.

Din cuprins

• Principiile si limitele aplicarii legii procesuale penale
• Actiunea penala si actiunea civila in procesul penal
• Participanții in procesul penal
• Probele, mijloacele de proba si procedeele probatorii
• Masurile preventive si alte masuri procesuale
• Acte procesuale si procedurale comune
• Urmarirea penala
• Camera preliminara
• Judecata
• Proceduri speciale
• Executarea hotararilor penale

Puncte forte și noutați 

• completarea și actualizarea jurisprudenței naționale și a CtEDO, citata in cuprinsul comentariilor;
• analiza ipotezei posibilitații persoanei care a efectuat acte in calitate de judecator de drepturi și libertați, de a soluționa o declarație de abținere/cerere de recuzare formulata in legatura cu aceeași cauza, in faza de camera preliminara/de judecata de un alt judecator
• analizarea detaliata a modificarii legislative privind procedura de soluționare a abținerii sau recuzarii procurorului in tot cursul procesului penal
• evidențierea titularilor cererii de stramutare in procedura plangerilor impotriva soluției de clasare
• analiza unei excepții cu privire la caracterul netransmisibil al calitații de suspect sau inculpat
• analiza ipotezei incalcarii dreptului la aparare a suspectului/inculpatului prin lipsa unei aparari efective, in cazul in care avocatul care il asista/reprezinta nu are competența acordata de lege de a pune concluzii la instanța investita cu soluționarea dosarului
• analiza noțiunii de persoana vatamata care are dreptul de a exercita acțiunea civila in procesul penal
• propuneri de rezolvare a problemelor generate de noua reglementare privind exercitarea acțiunii civile fața de partea responsabila civilmente
• explicarea modificarilor legislative in privința sancțiunii nulitații și propuneri privind rezolvarea problemelor ce se pot ivi in situațiile tranzitorii
• propuneri de rezolvare a problemei privind invocarea prescripției raspunderii penale in camera preliminara
• analiza accesului transfrontalier la un sistem informatic
• analiza indisponibilizarii monedelor virtuale prin accesarea portofelelor digitale
• a fost analizata problematica obținerii datelor de abonat asociate unei adrese IP dinamice
• expunerea condițiilor și a procedurii in care serviciile de informații pot recurge la supravegherea tehnica pentru rațiuni de securitate naționala
• analiza condițiilor in care informațiile furnizate de serviciile de informații pot fi administrate ca mijloace de proba in cauzele penale
• analiza procedurii speciale de verificare a legalitații inregistrarilor de securitate naționala, ca și condiție obligatorie pentru administrarea acestor mijloace de proba in cauzele penale
• expunerea procedurii de contestare a legalitații supravegherii tehnice de catre persoanele care au fost supuse acestui procedeu, fara a fi insa trimise ulterior in judecata
• relatarile persoanelor inregistrate sau consemnate in afara procesului penal
• administrarea in cadrul procesului penal a relatarilor realizate de persoane in contextul apelarii serviciilor de urgența
• audierea prin videoconferința a persoanelor private de libertate in timpul starii de urgența și al starii de alerta
• administrarea inregistrarii audio-video realizate de catre organele de constatare in care acuzatul recunoaște savarșirea faptei
• hearsay statements sau relatarea celor auzite
• anacronismul teoriei limitarii valorii probatorii prin raportare la interesul procesual
• natura declarației data de inculpat in cadrul procedurii acordului de recunoaștere a vinovației; critica DCC nr. 490 din 27 octombrie 2022
• analiza modificarilor aduse prin Legea nr. 51/2023 și Legea nr. 217/2023 cu privire la audierea persoanei vatamate
• omisiunea organelor judiciare de a recunoaște calitatea de victima sau potențiala victima a traficului de persoane a persoanelor acuzate de savarșirea infracțiunii de trafic de droguri
• dreptul la tacere al martorului, DCC nr. 236/2020 și analiza critica a modificarilor aduse prin Legea nr. 201/2023
• obligativitatea efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice in cazul internarii medicale provizorii
• standardul de proba privind existența falsului sau incidența cazului de confiscare speciala in cadrul procedurii speciale prevazute de art. 549¹ C.proc.pen.
• analiza sesizarii de desființare sau de confiscare speciala, in cazul implinirii termenului de prescripție a raspunderii penale, in cadrul procedurii speciale prevazute de art. 549¹ C.proc.pen.
• privarea de libertate si achitarea ulterioara a inculpatului sau clasarea cauzei; DCC nr. 136/2021 și modificarile aduse prin Legea nr. 201/2023
• efectuarea cercetarii la fața locului in cadrul domiciliilor și sediilor profesionale

• explorarea emergentului principiu al liceitații probatorii, in contextul regandirii principiilor sectoriale care fundamenteaza teoria generala a probelor

• (re)conceptualizarea loialitații in procedura penala; explicarea semnificației principiul loialitații probatorii in raport cu regulile inscrise in cuprinsul art. 101 C.proc.pen.; taxonomia procedeelor neloiale numite și nenumite
• analiza regimului juridic de excluziune a probelor ilicite (probe ilicite stricto sensu – probe neconstituționale și/sau probe neloiale – probele ilicite cu etiologie multipla, probe nelegale)
• analiza (in)compatibilitații prezumțiilor cu inversarea sarcinii probei, in contextul trilogiei surselor normative de protecție a dreptului fundamental recunoscut persoanei acuzate de a fi prezumata nevinovata pana la stabilirea vinovației sale in conformitate cu legea;
• expunerea condițiilor și a procedurii in care serviciile de informații pot recurge la supravegherea tehnica pentru rațiuni de securitate naționala
• analiza condițiilor in care informațiile furnizate de serviciile de informații pot fi administrate ca mijloace de proba in cauzele penale
• analiza procedurii speciale de verificare a legalitații inregistrarilor de securitate naționala, ca și condiție obligatorie pentru administrarea acestor mijloace de proba in cauzele penale
• expunerea procedurii de contestare a legalitații supravegherii tehnice de catre persoanele care au fost supuse acestui procedeu, fara a fi insa trimise ulterior in judecata
• au fost evidențiate, explicate și interpretate dispozițiile Legii nr. 201/2023 din 5 iulie 2023 pentru modificarea si completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, precum si pentru modificarea altor acte normative, ce au modificat art. 213 alin. (2) C.proc.pen. și art. 215¹ alin. (8) C.proc.pen.; totodata au fost efectuate analize privind necorelarea unor dispoziții legale precum art. 215 alin. (5) C.proc.pen. și art. 82 alin. (1) din Legea nr. 253/2013 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal
• au fost abordate probleme ce au aparut in practica – spre exemplu, posibilitatea organului judiciar de a desemna un alt organ de poliție abilitat sa supravegheze conduita inculpatului aflat sub control judiciar in cazul schimbarii domiciliului sau a locuinței acestuia din urma
• analiza problemelor ridicate de reglementarea obligativitații verificarii periodice a masurilor asiguratorii (opțional)
• analiza posibilitații formularii și a motivelor ce pot fi invocate in cadrul cererii de ridicare a masurilor asiguratorii
• propuneri de rezolvare a problemelor generate de noua reglementare privind exercitarea acțiunii civile fața de partea responsabila civilmente
• explicarea modificarilor legislative in privința sancțiunii nulitații și propuneri privind rezolvarea problemelor ce se pot ivi in situațiile tranzitorii
• propuneri de rezolvare a problemei privind invocarea prescripției raspunderii penale in camera preliminara
• au fost indicate noi hotarari CEDO relevante in materie cu privire la intervalul de timp avut in vedere la stabilirea caracterului rezonabil al duratei procesului penal, precum și cu privire la criteriile necesar a fi avute in vedere intr-o astfel de analiza
• au fost analizate probleme de practica neunitara și au fost propuse soluții privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale
• in prezenta ediție a fost consolidata jurisprudența relevanta in materie prin prezentarea unor decizii recente ale instanței de contencios constituțional și ale Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și prin identificarea unor hotarari recente pronunțate de instanțele naționale, astfel incat sa se faciliteze aprofundarea instituțiilor prezentate, precum și aplicarea lor intr-o maniera unitara; cu titlu exemplificativ, facem referire la DCC nr. 99 din 25 februarie 2020, precum și la hotararile CtEDO, Sabuncu și alții c. Turciei (hotararea din 10 noiembrie 2020) și Ibrahimov și Mammadov c. Azerbaijan (hotararea din 13 februarie 2020)
• au fost identificate problemele de drept care au generat sau sunt susceptibile sa genereze practica neunitara, fiind prezentata in mod pragmatic și critic jurisprudența recenta
• a fost actualizata jurisprudența la care s-a facut referire de la ediția anterioara și pana in prezent, indicand numeroase hotarari ale instanței supreme și ale instanțelor din subordine, neaccesibile prin consultarea unor surse deschise de informații; in acest sens au fost furnizate exemple jurisprudențiale privind, printre altele, momentul incetarii de drept a reținerii fara a fi avute in vedere eventualele minute ramase pana la calculul temporal al orelor pe durata carora a fost dispusa masura
• de asemenea, au fost reactualizate comentariile pentru a fi corelate cu modificarile legislative recente, fiind evidențiata influența acestora asupra problemelor de drept analizate

Despre autori

Coordonator:

Mihail Udroiu - judecator Inalta Curte de Casație și Justiție; doctor in drept; formator INM; membru in Comisia de elaborare a proiectului noului Cod de procedura penala si in Comisia de elaborare a proiectului Legii de punere in aplicare a noului Cod de procedura penala (coordonator și coautor al lucrarii)

Autori:

Amalia Andone-Bontaș - judecator la Tribunalul Bucuresti; formator Școala Naționala de Grefieri; formator INM

Georgina Bodoroncea - procuror in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (2000-2022); doctor in drept; formator INM; membru in Comisia de elaborare a proiectului Legii de punere in aplicare a noului Cod penal

Sergiu Bogdan - avocat Baroul Cluj; doctor in drept; profesor universitar Facultatea de Drept, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca

Ramona Elena Bolla - procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti; formator INM

Dan Sebastian Chertes - avocat, Baroul Cluj

Ioan-Paul Chiș - procuror la Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar București; doctor in drept; formator la Școala Naționala de Grefieri; asistent universitar la Facultatea de Drept, Universitatea „Nicolae Titulescu” București

Victor Horia Dimitrie Constantinescu - judecator la Tribunalul București

Daniel Gradinaru - președinte al Secției penale din cadrul Inaltei Curți de Casație și Justiție; doctor in drept; formator la Școala Nationala de Grefieri; formator INM, lector univ. Universitatea creștina „Dimitrie Cantemir” - Drept penal; Președinte in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii

Dorel Herinean - avocat, Baroul București; doctor in drept; cadru didactic asociat in cadrul Facultații de Drept, Universitatea din București

Andrei Viorel Iugan - judecator la Curtea de Apel București; doctor in drept; lector univ. dr. Facultatea de Drept, Academia de Studii Economice din București

Claudia Jderu - judecator la Curtea de Apel București; formator INM

Irina Kuglay - avocat, Baroul București; doctor in drept; membru in Comisia de elaborare a proiectului Legii de punere in aplicare a noului Cod de procedura penala

Constantin-Cristinel Meceanu - judecator la Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti

Mihai Morar - avocat, Baroul București

Iuliana Nedelcu - procuror-șef al Secției Judiciare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casație și Justiție (pana in 2020); doctor in drept; formator INM

Mihai Popa - avocat, Baroul Prahova; doctorand in drept

Lucreția Albertina Postelnicu - judecator la Curtea de Apel Bucuresti; doctor in drept; formator INM și Școala Nationala de Grefieri; director adjunct responsabil cu formarea inițiala la Institutul Național al Magistraturii

Sebastian Radulețu - judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului; profesor universitar doctor Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova; Master of Studies in International Human Rights Law, University of Oxford

Toma Catalin Raileanu - judecator la Curtea de Apel București

Radu Slavoiu - avocat, Baroul București; doctor in drept; lector universitar Facultatea de Drept, Universitatea „Nicolae Titulescu” București

Adrian Șandru - avocat, Baroul București; doctorand in drept; expert extern Consiliul Europei și Eurojust

Isabelle Tocan - judecator la Curtea de Apel Bucuresti; formator INM

Andra-Roxana Trandafir - avocat, Baroul București, doctor in drept; conferențiar universitar, prodecan al Facultații de Drept, Universitatea din Bucuresti

Marian Trușca - procuror Parchetul Tribunalului București, formator INM

Corina Țirlea - procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casație și Justiție; formator INM

Mihaela Vasiescu - judecator la Curtea de Apel Targu-Mureș; doctor in drept; formator la Școala Nationala de Grefieri; membru al Rețelei Judiciare Romane in materie penala

George Zlati - avocat Baroul Cluj; doctor in drept; formator INM; lector universitar la Facultatea de Drept și Științe Sociale, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia