Grupul editorial Universul Juridic

Miercuri, 6 mai 2020, a avut loc transmisia LIVE a conferinței cu tema: „Contravenția și dreptul penal material. Constatarea contravențiilor”.

Invitații din acest eveniment au fost prof. univ. dr., av. Mihai Adrian Hotca (București), conf. univ. dr., av. Ovidiu Podaru (Cluj-Napoca) și conf. univ. dr., av. Mircea Ursuța (Oradea).

Speakerii avizați au discutat aplicat pe parcursul celor doua ore de emisie live pe portalul www.universuljuridic.ro, incercand sa gaseasca raspunsuri la unele intrebari pe deplin justificate, abordand urmatoarele teme:

– Regimul sancționator al contravenției. Comparație cu sancțiunile aplicabile in materie penala;

– Principiul „ne bis in idem” in relația penal-contravențional;

– Instituții ale dreptului penal material aplicabile regimului juridic al contravențiilor;

– Elementele obligatorii ale procesului-verbal contravențional;

– Regimul nulitații in materie contravenționala;

– Prescripția in materie contravenționala.

Spicuim din opiniile distinșilor invitați:

Prof. univ. dr., av. Mihai Adrian Hotca

„Am discutat in ediția anterioara despre faptul ca o parte din dispozițiile Ordonanței nr. 34/2020 sau ale Ordonanței nr. 1/1999 ar putea fi declarate neconstituționale de catre Curtea Constituționala. Iata ca CCR a procedat astfel și a aratat neconstituționalitatea unor dispoziții legate de amenzi.”

Conf. univ. dr., av. Mircea Ursuța

„Poziția CCR este extrem de importanta și va ridica foarte multe probleme. Trebuie vazut daca toata Ordonanța fost declarata neconstituționala in integralitatea ei și cum se va aplica aceasta decizie, adica cei amendați vor trebui sa formuleze plangere contravenționala sau dezincriminarea sau decontravenționalizarea vor funcționa de drept. Va trebui vazut ce se va intampla cu cei care au platit – pot obține aceștia restituirea? Cu plangere sau fara plangere? Era previzibila cumva decizia CCR, fiindca nici conduita celui sancționat nu era previzibila din pachetul decret-ordonanța-ordine.”

Conf. univ. dr., av. Ovidiu Podaru

„Fara un minim comunicat al CCR, ceea ce discutam aici are un oarecare caracter de speculație. Probabil ca au fost amendate problemele care creau nepredictibilitatea comportamentului contravenienților. Daca decizia CCR vizeaza doar cuantumul amenzilor, inseamna ca doar Ordonanța nr. 36/2020 este neconstituționala, iar faptele stipulate raman contravenții. Acest fapt va deschide alte discuții. Dreptul contravențional se completeaza cu Dreptul penal, așa ca putem discuta pe aceasta tema.”

Prof. univ. dr., av. Mihai Adrian Hotca

„Chiar daca vorbim doar de cuantumul sancțiunilor, ramane totuși in discuție intrebarea daca cei sancționați trebuie sau nu sa faca plangere contravenționala pentru a putea beneficia de efectele deciziei CCR. Exista deja un curent prevalent, care recomanda formularea unor astfel de plangeri, insa alții opineaza ca, strict formal, tehnic, nu ar trebui formulate aceste plangeri.

Daca analizam lucrurile din punctul de vedere al elementului predictibil, pentru a nu risca, cred ca soluția cea mai prudenta ar fi ca persoanele sancționate deja sa formuleze plangere contravenționala. Aici avem doua situații. Prima – legata de persoanele care au platit și ai caror bani au ajuns in conturile prestabilite. A doua categorie ii cuprinde pe cei care nu au platit și carora le-aș recomanda sa faca plangere. Sa presupunem ca, in lipsa plații, organele dispun o executare silita dupa expirarea termenului de depunere a plangerii contravenționale. Mai exista și calea unei contestații la executare. Dar s-ar putea ca un judecator sa intrebe pe cel sancționat de ce nu a depus plangere in termen, de ce nu a atacat sancțiunea. Apare, deci, un risc concret.”

„Din perspectiva efectelor deciziei CCR, ar trebui vazut cum se produc acestea. Decizia CCR ar trebui sa devina lege pentru ca ea scoate din vigoare norme de drept contravențional material. Facand trimitere la Decizia nr. 651/2018 a CCR, prin care s-a constatat in materie penala ca deciziile CCR au atare forța, similara cu legea, aceasta decizie ar trebui luata in considerare ca atare de catre organele competente.”

Conf. univ. dr., av. Mircea Ursuța

„Cred ca ar fi de discutat aici problema Statului. Nu cred ca va fi o problema pentru cei sancționați sa faca plangere contravenționala. Din cele 300.000 de amenzi, cu siguranța ca vor fi destule. In condiții de restricții și de distanțare sociala, de procese suspendate, termene amanate etc., cred ca un numar foarte mare de astfel de plangeri va genera mari probleme sistemului judiciar. Cred ca cea mai buna varianta ar fi gasirea unei soluții executive pentru clarificarea problemei acestor amenzi. Ar reprezenta o presiunea fantastica zecile de mii de plangeri in instanța pentru ca ulterior judecatorii sa constate anularea sau dezincriminarea, de exemplu!”

„Din punctul meu de vedere, decizia CCR are efecte de dezincriminare sau decontravenționalizare pentru ca a fost declarat neconstituțional actul normativ care sta la baza contravenției. Din momentul publicarii in Monitorul Oficial, decizia devine o lege retroactiva și, din acel moment, nicio sancțiune nu se mai poate executa. Strict formal deci, nu ar mai fi nevoie de plangeri!”

Conf. univ. dr., av. Ovidiu Podaru

„Am gasit un text de lege in vigoare similar textului pe care noi il prezumam neconstituțional. Este vorba despre articolul 2 alin. (29) din Legea nr. 61/1991, care se refera la sancționarea unor fapte de incalcare a unor norme de conviețuire sociala, a ordinii și liniștii publice. Textul acesta spune ca este contravenție nerespectarea unor masuri de ordine luate de organele competente in caz de calamitați naturale sau alte pericole publice. Nu putem spune ca nu suntem astazi intr-o situație de pericol public, nu? In ipoteza aceasta, amenda este, potrivit art. 3, de la 500 la 1.500 lei. Ma intreb daca nu cumva autoritațile nu s-ar putea prevala de aceasta lege pentru a da mai departe amenzi și dincolo de decizia CCR?! Nu cumva Avocatul Poporului va trebui sa conteste la CCR și acest text de lege?”

Prof. univ. dr., av. Mihai Adrian Hotca

„Ar mai exista o posibilitate pentru Executiv: sa promoveze o noua ordonanța de urgența in care sa defineasca pe puncte care sunt contravențiile sancționabile și care sa prevada amenzi rezonabile. Sa nu-și imagineze cineva ca de maine toata lumea poate sa nu respecte ordinea instituita de o stare excepționala, cand toți trebuie sa ne supunem unui regim riguros!”

„Am fost anunțați prin comunicatul CCR ca a fost declarat neconstituțional art. 28 din Ordonanța nr. 34/2020. Eu cred ca, pe viitor, soluția cea mai simpla este cea sugerata de Constituție și de jurisprudența CCR: nu trebuie sa se apeleze la raspundere penala și raspundere contravenționala pentru orice incalcare a legii. Acestea sunt tipuri dure de raspunderi, care se manifesta ca o ultima rațiune, cand nu mai exista alte soluții! Și daca tot restrangi drepturi și libertați fundamentale, trebuie dat oamenilor un ragaz de minimum trei zile, sa citeasca, sa se informeze și sa se obișnuiasca.”

Conf. univ. dr., av. Ovidiu Podaru

„Nu ar strica modificarea art. 4 a Ordonanței nr. 2/2001 atunci cand lucrurile sunt calme. Ar trebui stipulate acolo ca, in cazul in care se instituie starea de urgența sau starea de asediu, reglementari contravenționale nu pot adopta decat autoritațile centrale, care intra in vigoare potrivit Constituției la trei zile dupa publicarea in Monitorul Oficial.”

Prof. univ. dr., av. Mihai Adrian Hotca

„Trebuie subliniat faptul ca nu putem sacrifica niște drepturi care țin de esența ființei umane. Daca destinatarului unei norme nu-i dai posibilitatea de a se conforma, atunci este o problema. In situații excepționale, legea trebuie sa fie suficient de clara incat sa nu poata da naștere abuzurilor. Principiul legalitații trebuie respectat in orice situație!”

Conf. univ. dr., av. Mircea Ursuța

„In privința corelației contravențional-penal, ar trebui sa discutam in ce masura sancțiunile impuse de Ordonanța nr. 34/2020 fac diferența clara in ele. Cum ar trebui sa fie, din punctul de vedere al severitații, sancțiunile contravenționale fața de cele penale? Cred ca nu vom mai ajunge niciodata la teoria care spune ca limita contravenționalului se oprește sub limita penalului. Criteriile calitativ și cantitativ prevazute in doctrina penala nu pot fi aplicate fiindca legiuitorul instituie de multe ori pentru fapte contravenționale sancțiuni foarte mari nu din cauza unor gravitați abstracte, ci din cauza faptului ca subiecții raportului contravențional au și capacitatea de a achita respectivele amenzi. In domeniul concurenței sau al regulamentului GDPR, amenzile sunt aplicate și ca procente din rulaj. De ce nu se deschide o eventuala cale penala? Fiindca procedura este de mult mai mare durata și mult mai greoaie. Așadar, este preferata procedura contravenționala – mult mai rapida, care aduce sume importante la buget.”

Conf. univ. dr., av. Ovidiu Podaru

„Din punctul meu de vedere, adevaratul Drept Penal are legatura cu privarea de libertate, care aduce o serioasa atingere la imagine, ceea ce ii doare pe mulți. Condamnarea penala a cuiva prin plata unei amenzi nu mi se pare funcționala. La nivelul imaginii, nu face nimeni diferența intre o amenda contravenționala și una penala. Dar daca tot se pune problema amenzii, atunci cea penala ar trebui sa fie mult mai mare decat cea contravenționala, fiindca abia acest cuantum ilustreaza clar gravitatea faptei. Daca tot muncesc acele organe judiciare pentru a instrumenta un caz mai grav, nu e normal sa munceasca pentru o suma mai mare?”

Prof. univ. dr., av. Mihai Adrian Hotca

„Ar trebui analizate, de exemplu, confiscarile in materie penala comparativ cu cele din materie contravenționala. In materie penala exista foarte multe circumstanțieri, in timp ce in materie contravenționala textele sunt preluate din Constituție, și, practic, legatura cu fapta este mai dificila și apar probleme care determina aplicarea unor soluții foarte diferite din perspectiva proporționalitații. Se impune imperativ o soluție: aceea de scoatere a amenzii din campul penal, cel care comite fapta fiind deja avizat ca-și poate pierde libertatea!”

S-a mai discutat și despre cum funcționeaza principiul „ne bis in idem” in relația penal-contravențional, despre cum se incadreaza faptele, cand sunt acestea considerate de anumite organe competente ca fiind contravenție, iar de catre altele, infracțiune. Invitații au mai vorbit și despre elementele obligatorii ale procesului-verbal contravențional, despre posibila nulitate a acestor procese-verbale, despre imposibilitatea controlului judecatoresc in unele cazuri de plangeri contravenționale, despre dificultatea descrierii faptelor de catre organul constatator in procesul-verbal etc.