Grupul editorial Universul Juridic

Vineri, 8 mai 2020, incepand cu ora 19,00, a avut loc transmisia LIVE a conferinței cu tema: „Limitarea drepturilor in contextul pandemiei. Protecția businessului”. Desfașurat pe o durata de 120 de minute, evenimentul s-a bucurat de participarea unor specialiști, ale caror intervenții au fost moderate de prof. univ. dr. Valeriu Stoica, Founding Partner STOICA & Asociații.

Speakerii prezenți in eveniment au discutat despre limitarea drepturilor bazata pe jurisprudența CEDO (inclusiv din perspectiva art. 1), despre mixul date personale/viața privata/libertate de exprimare din perspectiva de business, despre limitarile intervenite in domeniul pharma și instrumentele juridice de protecție a acestor firme, despre limitarile intervenite in domeniul de energie/utilitați, dar și despre modificarile recente legate de amanarea plații ratelor bancare etc.

A fost o discuție extrem de interesanta, care a infațișat cu profesionalism situația actuala; au existat varii analize și comentarii pertinente in toate subsecțiunile evenimentului, care au vizat temele sus-menționate.

Scurte extrase din intervențiile vorbitorilor, in cele ce urmeaza:

Prof. univ. dr. Valeriu Stoica, Founding Partner STOICA & Asociații

„In orice rau exista, probabil, și un bine. O proba a democrației constituționale, ca sistem politic, a fost facuta in aceasta perioada. Mai exact spus, democrația inseamna in primul rand respectarea drepturilor și libertaților fundamentale. In imprejurari excepționale, este posibila limitarea exercitarii acestora. Cum a trecut sistemul politic din Romania aceasta proba? Au fost controverse in spațiul public, nu de puține ori s-a afirmat ca autoritațile din Romania nu au reușit intotdeauna sa faca acordul fin intre ceea ce presupune aceasta stare excepționala și modul in care au fost limitate aceste drepturi și libertați. Dincolo de aspectele juridice, avem și o perspectiva speciala asupra modului in care se desfașoara activitațile economice.”

Av. Dragoș Bogdan, Senior Partner STOICA & Asociații

„Ne confruntam nu doar cu o epidemie care atenteaza la starea generala de sanatate, ci avem și o epidemie de probleme juridice, mai ales in planul protecției drepturilor fundamentale. S-a intrebat in spațiul public daca acestea pot fi ingradite prin ordonanțe și decrete militare, daca restrangerile survenite sunt legale, daca mai suntem sau nu sub jurisdicția CEDO, ce se va intampla cu amenzile dupa decizia Curții Constituționale etc.

Convenția Europeana a Drepturilor Omului, prin art. 15, reprezinta plasa de siguranța in privința protecției lor pe perioada starii de urgența, iar Constituția Romaniei consfințește acest lucru, deși au existat voci care au pus la indoiala in mod eronat acest lucru. Guvernul roman, alaturi de alte noua state, au notificat CEDO. Alte țari nu au trimis notificari cu privire la pandemie, dar au notificat anterior cu privire la alte evenimente, deci Curtea are o bogata jurisprudența in acest sens. (…) Decizia CCR este incontestabila. Potrivit Constituției, exercițiul unor drepturi și libertați poate fi restrans numai prin lege, adica intotdeauna trebuie sa existe o lege care sa permita aceasta restrangere. Legea poate fi generala și abstracta și are nevoie de acte subsecvente, care sa-i organizeze aplicarea. Nu poate exista un eșafodaj de drepturi constituționale care sa ramana strict la discreția executivului, ci acesta trebuie sa fie controlat prin lege.”

Prof. univ. dr. Valeriu Stoica, Founding Partner STOICA & Asociații

„Exista un lucru straniu care privește decizia CCR, care declara ca nu are competența de a se pronunța asupra constituționalitații Decretului Președintelui prin care acesta a declarat starea de urgența. Daca te declari incompetent, mai poți avea considerente pe aceasta chestiune? Am putea spune ca hotararile CCR sunt o furtuna intr-un pahar cu apa!?”

Av. Cosmin Pintilie, Senior Associate STOICA & Asociații

„CCR a fost obligata sa faca tot acest raționament și sa clarifice regimul juridic al Decretului Președintelui. Altfel, n-ar fi putut sa soluționeze excepția de neconstituționalitate invocata prin sesizare de Avocatul Poporului, care a atacat Ordonanța de urgența, dar adaugand și critici la adresa Decretului.”

Av. Dragoș Bogdan, Senior Partner STOICA & Asociații

„Decretele iși produc efectele potrivit prevederilor legale chiar și dupa publicarea deciziei CCR. Avand in vedere magnitudinea problemei și ingerința in securitatea raporturilor juridice, nu cred ca putem avea un alt punct de vedere pe aceasta chestiune. In ceea ce privește procedura incetarii prevederilor Decretului Președintelui, sunt interesante prevederile din aceeași Ordonanța de urgența nr. 1/1999, care spune ca, in cazul in care Parlamentul nu incuviințeaza masurile dictate de Președinte, acesta este obligat sa revoce de indata decretul. Deci decizia CCR naște pentru Președinte, in baza Constituției, obligația de a-și revoca propriul Decret dupa ce acesta a intrat in circuitul civil. Deși Decretul a fost aprobat de Parlament, el poate fi atacat in continuare, fiindca nu exista un termen! Dar incheierea starii de urgența a facut deja inutil un astfel de posibil demers. Putem concluziona spunand ca hotararile CCR influențeaza doar ceea ce se va intampla pe viitor.”

„Au deciziile Președintelui un caracter de lege previzibila? Ce standard se aplica aici? La fel și in privința ordonanțelor militare mult discutate. Problema previzibilitații decretelor prezidențiale pornește de la faptul ca ambele decrete, la art. 2, prevad ce drepturi fundamentale pot fi restranse. In anexe sunt restranse insa implicit, prin masurile luate, o serie de alte drepturi fundamentale, care nu sunt enumerate expres in art. 2. De aceea, exista in spațiul public o teza potrivit careia nu s-a respectat un standard de previzibilitate. Aceasta teza nu poate fi susținuta fiindca, in Constituție, nu exista o diferențiere clara intre ingerințe și masuri derogatorii.

Exista doua decizii ale CCR din 2010 in care cererea petenților a fost exact aceasta: se taiasera salariile cu 25% fara sa se declare stare de urgența. Petenții au reclamat faptul ca nu se poate lua o masura atat de drastica in domeniul dreptului muncii fara sa se instituie stare de urgența. CCR a respins aceasta solicitare, spunand ca sfera de restrangere a unor drepturi este mult mai mare decat prevederile din situațiile excepționale și ca aceste drepturi pot fi restranse și in alte condiții legale. (…)

Decretele Președintelui nu pot fi atacate in contencios administrativ, Legea nr. 554/2004 prevede ca actele administrative ale autoritaților publice care privesc raporturile cu Parlamentul nu pot fi contestate in fața instanțelor obișnuite. La randul lor, ordonanțele militare sunt niște simple acte administrative. De ce se numesc militare? Fiindca la momentul anului 1999, Poliția și MAI erau militarizate. De aceea a ramas in vigoare acest termen, care, in realitate, nu mai are incarcatura grava de altadata. Cred ca vorbim despre o titulatura revoluta, improprie și neadecvata. Ele sunt acte administrative clasice, care pot fi atacate potrivit cailor de drept comun.”

„In ceea ce privește contravențiile din timpul starii de urgența, CCR a constatat ca ele nu au o baza legala. Acestea erau definite intr-un mod foarte generic și general. Exista, practic, un singur text, aplicabil in toate situațiile, referitor la nerespectarea masurilor dispuse de autoritați! Ramane insa problema aplicarii unor masuri coercitive, de care avem neaparata nevoie intr-o stare de alerta.

Dincolo de asta, se ridica intrebarea daca trebuie sau nu atacate procesele-verbale de contravenție. Trebuie acestea atacate sau amenzile respective nu se mai executa? Avem un text in Ordonanța nr. 2/2001, care, la art. 12, spune ca, daca printr-un act normativ fapta nu mai este considerata contravenție, ea nu se mai sancționeaza. Mai avem o decizie a CCR din 2007, care ne spune ca expresia «nu se mai sancționeaza» nu privește doar aplicarea sancțiunii propriu-zise prin procesul-verbal, ci și executarea amenzii deja aplicate. In ce masura insa se poate vorbi despre o dezincriminare contravenționala in cazul in care baza legala a contravenției este declarata neconstituționala?”

„In ceea ce privește starea de alerta, lucrurile sunt mult mai complicate. Aceasta stare este definita prin O.U.G. nr. 21/2004, dar aceasta nu are aceleași prevederi ca O.U.G. nr. 1/1999. Ordonanța din 2004 spune ca se pot lua orice masuri pentru a indeparta situația de criza, dar nu precizeaza ca se pot restrange drepturi fundamentale, in ce condiții, de catre cine etc. Practic, nu exista niciun temei constituțional pentru starea de alerta! Din punctul meu de vedere, Ordonanța din 2004 pregatește intervenția in baza altor legi speciale pentru a rezolva situația de criza, nimic mai mult. Starea de alerta nu are aceeași natura juridica cu starea de urgența.

Contravențiile din timpul starii de alerta privesc strict faptele unor funcționari publici care nu fac ceea ce ar trebui sa faca. Libertațile individuale nu mai sunt ingradite, deși raman in vigoare legi speciale, cum ar fi Legea sanatații, Ordonanța care prevede instituirea carantinei pentru persoane care vin din anumite zone roșii etc. Este neclar ceea ce se va intampla dupa 15 mai 2020, faptul ca exista un cadru legal foarte șubred, care ar permite noi limitari ale drepturilor fundamentale și cu atat mai puțin masuri coercitive. Protecția drepturilor respective și a afacerilor presupune previzibilitate. Mi-e teama ca, daca lucrurile nu se vor lamuri, vor exista probleme mai mari decat cele discutate anterior.”

Prof. univ. dr. Valeriu Stoica, Founding Partner STOICA & Asociații

„Aplicarea in condiții speciale a prevederilor Regulamentului GDPR pare destul de severa. Aplicarea stricta a acestor prevederi ar putea sa genereze inconveniente foarte mari in desfașurarea activitații unor firme. Cum putem ajunge la un echilibru intre severitatea normelor GDPR și nevoile businessului in acest context?”

Av. Cosmin Pintilie, Senior Associate STOICA & Asociații

„Cred ca avem nevoie de o soluție de principiu. Trebuie respectate trei principii pentru a asigura protecția afacerilor: flexibilitate, previzibilitate și rigoare. Flexibilitatea și previzibilitatea ar trebui sa vina din partea actorilor implicați – autoritațile de supraveghere. Flexibilitatea nu ar trebui sa presupuna ca autoritațile sa inchida ochii la aplicarea masurilor de protecție GDPR. Regulamentul, in esența sa, opereaza cu noțiuni flexibile: necesitate, proporționalitate, adecvare…Toate pot fi adaptate unui anumit context.

Contextul prelucrarii datelor este foarte important. La nivel european, exista un exemplu elocvent: in aprilie 2020, autoritatea europeana in materie a subliniat exact care va fi abordarea sa in noul context, admițand ca va avea o abordare empatica și pragmatica, recunoscand ca, in aceasta perioada, din cauza reducerii resurselor din companii, se poate ajunge la o reducere a capacitații de respectare a acestor norme.

Organismul a precizat ca, atunci cand va exista o investigație, va ține seama de faptul ca exista o criza sanitara și va lua in seama problemele cu care se confrunta organizațiile. Pe de alta parte, AEPD a spus ca nu va tolera niciun fel de incercare de incalcare a normelor de protecție a datelor incercand sa profite de situația data. S-au stabilit reguli clare, naționale și europene, care pot fi consultate online. (…) La jumatatea lunii martie, Autoritatea Naționala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal din Romania a publicat un comunicat in care a indicat temeiurile in baza carora ar putea fi prelucrate datele privind sanatatea, insa e posibil ca acesta sa fi fost prea vag. (…)”

„Ce poate face angajatorul atunci cand angajații se intorc la sediu? Ce se poate face in privința celor care lucreaza in continuare de acasa? Aici trebuie sa vorbim despre rigoare, care trebuie respectata din toate punctele de vedere. Orice fel de masura trebuie analizata de angajator. Transparența fața de persoanele vizate este esențiala, dar și informarea corecta și completa a angajaților. De exemplu, daca dau angajaților un sistem de geolocalizare și am de gand sa folosesc acest sistem pentru a vedea daca angajatul este acasa, trebuie sa-l informez asupra acestui lucru. Le fel ar trebui sa faca școlile private sau alte instituții de invațamant, mai ales daca datele respective aparțin minorilor. Principiul esențial este acela potrivit caruia datele colectate trebuie sa fie adecvate, relevante și limitate la ceea ce este necesar!”

Av. Mihai Stanescu, Managing Associate STOICA & Asociații

„Daca discutam despre industria farmaceutica in vreme de criza, vorbim despre business: fie despre limitarea prețului la medicamente, fie de șansele exportului de astfel de produse. Pentru plafonarea prețurilor exista un articol care da drepturi Ministerului Sanatații, care a adoptat o metodologie de calcul și a aprobat prețurile pentru fiecare medicament ce se elibereaza cu prescripție medicala, iar Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatații cuprinde doua temeiuri care permite executivului doua masuri specifice.

Art. 889 prevedea ca Guvernul poate sa limiteze sau sa interzica pentru o anumita perioada de timp exportul unor medicamente pe motiv de interes al sanatații publice, iar, de pe alta parte, avem o reglementare mai recenta, din 2018 [art. 804 alin. (2 ind. 1)], care prevede ca Ministerul Sanatații poate sa adopte masuri restrictive și temporare privind distribuția medicamentelor in afara teritoriului Romaniei.

Nu este clara diferența intre cele doua prevederi: prima se refera la export in afara granițelor UE, pe cand cea de-a doua lege se refera la distribuția in afara teritoriului Romaniei, ceea ce ar viza și eliberarile intracomunitare. Dar exportul extracomunitar este dispus de catre Guvern! Nu s-a pus problema plafonarii prețurilor medicamentelor, ca in cazul tarifelor la utilitați.”

Av. Ana Maria Teodorescu, Junior Lawyer STOICA & Asociații

„Sectorul bancar nu a fost ferit de masurile luate de stat in aceasta perioada. A existat o reala competiție intre Guvern și Parlament in acest sector. Avem o prima inițiativa, O.U.G. nr. 37/2020, singura in vigoare la momentul discuției, prin care s-au stabilit o serie de condiții bine definite pe care debitorii trebuie sa le indeplineasca pentru a beneficia de suspendarea obligațiilor de plata, precum și mecanisme in ajutorul creditorilor (posibilitatea capitalizarii dobanzilor, dar și o obligație de garantare a statului, pe care și-a asumat-o), dar și inițiative legislative care au ignorat interesele creditorilor (Legea pentru suspendarea rambursarii creditelor și Legea pentru aprobarea O.U.G. nr. 37).

Din fericire, CCR s-a pronunțat cu privire la neconstituționalitatea Legii privind suspendarea rambursarii creditelor. Legiuitorul a ales sa modifice in integralitatea ei Ordonanța de urgența, dar a lasat anumite neconcordanțe intre respectivele reglementari. Pe 27 mai 2020 urmeaza ca CCR sa se pronunțe in privința acestei legi. Legea din Parlament a eliminat garanția pe care statul și-o asumase, a fost interzisa capitalizarea dobanzilor, s-a introdus interzicerea oricaror executari silite pana la 31 decembrie 2020 și s-a extins foarte mult sfera debitorilor eligibili. In forma sa actuala, Legea disipa relevanța faptului ca debitorii mai au restanțe, modul in care aceștia au ințeles sau nu sa-și achite obligațiile, daca se afla sau nu in procedura de executare silita, fiind incluși aici și debitorii afectați de toate tipurile de seceta, deși, inițial, nu a fost luata in considerare aceasta categorie. Legea respectiva a ajuns, practic, sa nu mai respecte creanțele și dreptul de proprietate al creditorilor. Sa vedem ce va fi!”

Vineri, 8 mai 2020, incepand cu ora 19,00, va avea loc transmisia LIVE a conferinței cu tema: „Limitarea drepturilor in contextul pandemiei. Protecția businessului ”.

Moderatorul conferinței va fi: Prof. univ. dr. Valeriu Stoica, Founding Partner STOICA & Asociații

Speakerii invitați sunt:

– Av. Dragoș Bogdan, Senior Partner STOICA & Asociații;

– Av. Cosmin Pintilie, Senior Associate STOICA & Asociații;

– Av. Mihai Stanescu, Managing Associate STOICA & Asociații;

– Av. Ana Maria Teodorescu, Junior Lawyer STOICA & Asociații.

Dintre temele ce urmeaza a fi abordate, enumeram:

– Limitarea drepturilor bazata pe jurisprudența CEDO, inclusiv din perspectiva art. 1

– Date personale/viața privata/libertate de exprimare din perspectiva de business

– Limitarile intervenite in domeniul farma, instrumente juridice de protecție a acestor firme

– Limitari intervenite in domeniul de energie/utilitați

– Modificarile recente legate de amanarea plații ratelor bancare etc

 Acreditare INPPA