Grupul editorial Universul Juridic

Miercuri, 13 mai 2020, a avut loc transmisiunea LIVE a conferinței cu tema: „Procedura contravenționala judiciara. Executarea sancțiunilor contravenționale”. A fost cea de-a treia conferința pe tematica legalitații sancțiunilor contravenționale pe timpul starilor excepționale de urgența-alerta impuse de pandemia de coronavirus.

Evenimentul a fost moderat și de aceasta data de prof. univ. dr., av. Mihai Adrian Hotca (București). Au fost prezenți, precum in celelalte doua ediții anterioare, conf. univ. dr., av. Ovidiu Podaru (Cluj-Napoca) și conf. univ. dr., av. Mircea Ursuța (Oradea).

Dintre temele abordate, au fost enumerate unele esențiale:

– Plangerea contravenționala – elemente obligatorii și condiții de forma;

– Completarea regimului contravențional cu dispozițiile procedurii civile. Incompatibilitați;

– Disponibilitate și oficialitate in procedura contravenționala;

– Proporționalitatea. Posibilitatea inlaturarii sancțiunilor contravenționale complementare;

– Incidența decontravenționalizarii in procedura judiciara sau in faza executarii silite. Aspecte practice;

– Probleme importante in materia executarii silite a amenzii contravenționale. Executarea atipica!

Cateva considerații surprinse din dialog, in cele de mai jos:

Conf. univ. dr., av. Mircea Ursuța

„Vorbim despre Decizia nr. 152/2020 a Curții Constituționale a Romaniei. Esența Deciziei este urmatoarea: art. 28 din O.U.G. nr. 1/1999 sancționeaza art. 9 din ordonanțele militare. Aceasta nu este previzibila pentru destinatarul normei care ar trebui sa-și adapteze comportamentul. Norma nu este previzibila; consecința acestui fapt este ca agentul constatator s-a transformat in legiuitor. Pana la urma, evaluarea gravitații și sancțiunii revine doar agentului constatator. Dar, potrivit legii, avem o gravitate abstracta și una concreta. Ciudat, nu s-a facut referire niciunde la cuantumul amenzilor! Esența este: daca nu spui ce fapta constituie contravenție, nici destinatarul normei nu știe ce sa respecte și, astfel, se da naștere arbitrariului, pentru ca agentul constatator nu numai ca aplica legea, ci o și creeaza.”

Conf. univ. dr., av. Ovidiu Podaru

„Decizia CCR are doua direcții – pe de o parte, fiindca norma nu este clara, se incalca principiul legalitații din art. 1 alin. (5) din Constituție. Pe de alta parte, avand toate nerespectarile invocate, toate au aceleași limite și se sancționeaza la fel din perspectiva abstracta – aici vine Curtea și spune ca se incalca principiul proporționalitații pe care il prevede art. 53 alin. (2) din Constituție. CCR mai spune un lucru extrem de interesant: O.U.G. nr. 34/2020, cea care a majorat cuantumul amenzilor, a fost declarata in mod special și in totalitate neconstituționala nu pentru ca a stabilit amenzi prea mari, ci pentru ca stabilește niște amenzi mai mari! Asta pentru ca art. 115 alin (6) din Constituție ne spune ca ordonanțele, chiar și cele de urgența, nu pot afecta drepturile și libertațile fundamentale. CCR mai spune ca dreptul contravențional limiteaza in esența libertați, și, crescand amenzile, este afectat acest regim.

Decizia CCR pare corecta, ne spune ce nu trebuie facut! Dar totuși, suntem intr-o perioada in care nu știm ce avem de facut! Orice stare de urgența are specificul ei.”

Prof. univ. dr., av. Mihai Adrian Hotca

„Nu se intampla nimic daca o reglementare vine intr-o stare de urgența. Trebuie doar atenție privind anumite aspecte: daca este necesara, daca e impredictibila sau neproporționala, daca poate produce efecte neprevazute.”

Conf. univ. dr., av. Mircea Ursuța

Daca inchidem niște drumuri, nu limitam niște libertați? Este complicat. Daca dam o lege pentru starea de urgența inainte de a aparea starea de urgența, care poate avea diferite naturi, este foarte complicat sa stabilești proporționalitatea și gravitatea faptei inainte de a ști care este starea de urgența. De pilda, intrunirile pot avea un anumit grad de pericol intr-o stare de urgența generata de pandemie și un alt grad de pericol social intr-o situație de razboi! Am putea ca, macar in parte, prin brainstorming, sa inlaturam incertitudinile. Ar fi interesant sa alcatuim un Cod contravențional in alb!”

Prof. univ. dr., av. Mihai Adrian Hotca

„Fara sa aduc vreo critica autoritaților, care s-au confruntat cu o situație cu care nu s-au mai intalnit, unica in timpul unei autoritați in funcțiune, acestea nu au fost atente la raspunderea contravenționala, raspundere care pare sa fi fost subsidiara, iar masurile și obligațiile prevazute au fost prevalente. Dar surpriza a venit din partea CCR, care a considerat neconstituțional art. 4 din O.U.G. nr. 21/2004 privind sistemul național de management al situațiilor de urgența. Cum stam aici?”

 Conf. univ. dr., av. Mircea Ursuța

„Masurile se iau gradual. Nici autoritațile nu știu din prima zi ce va fi: mai intai s-au inchis școlile, apoi a venit masura interdicției circulației dupa ora 22:00 etc. Intr-o viitoare lege a starii de urgența se vor putea enumera contravențiile și sa se constituie un șablon pe care sa se lucreze in funcție de situația de fapt. Eu nu pot ințelege de ce nu se declara neconstituționala O.U.G. nr. 1/1999 fiindca a fost declarata constituționala la momentul acela?! Dar CCR judeca azi, nu atunci! Aș remarca și efectul retroactiv al normei contravenționale, dat de revizuirea constituționala din 2003.”

Din comunicatul privind starea de alerta izvoraște, din punctul meu de vedere, o intrebare: de ce trebuie declarata starea de alerta? Prin Decizia CCR a fost declarat neconstituțional art. 4 , care implica restrangerea de drepturi și libertați? Ce sens are sa institui stare de alerta daca nu poți aplica masuri proprii starii de alerta? Cred ca este absurd sa treci din stare de urgența in stare de alerta. Nu e mai degraba invers? Nu mai spun ca, pentru starea de alerta, nu a fost reglementata nicio contravenție!”