Tratat de criminalistica. Editia a V-a
- Cod:4147
- Autor: Emilian Stancu
- Publicat de: Editura Universul Juridic
- Colectia: I. Tratate
- Data aparitiei: Noiembrie 2010
Magazin închis
între 30.04-06.05.2024Reduceri
Oferte speciale exclusiveComanda direct la
Telefon: 0733.673.555Plateste cu cardul
Protectia platii online
Editia a V-a, revazuta si adaugita, a "Tratatului de Criminalistica" este prefatata de aceeasi dorinta a autorului de a atrage atentia asupra importantei stiintei investigatiilor penale in dificilul demers al aflarii adevarului.
Aflarea adevarului este unul dintre cele mai anevoioase procese, mai ales intr-o societate cum este societatea romana de astazi. Aceasta se dezvaluie pe sine ca un tren aflat in mare viteza spre modernitate, echilibru, dar in primul rand spre Europa democratica din care astazi facem parte. Ei bine, calatorii acestui tren amesteca - in proportii niciodata strict bine definite - binele si raul, cinstea si necinstea, respectarea legii sau incalcarea ei.
De aici, aparea evidenta necesitatea existentei si perfectionarii continue a unui corp de specialisti juristi, dar si politisti, care sa sustina justitia si, mai ales, sa-si foloseasca toata priceperea si experienta in combaterea raului social, totul incepand cu aflarea adevarului.
Or, din perspectiva epistemologica, ne aflam in prezenta unei stiinte particulare, denumita de noi Criminalistica, care serveste tocmai acestui deziderat, mai mult sau mai putin acceptat de cei care graviteaza pe orbitele justitiei.
Aparuta la sfarsitul secolului al XIX-lea, ca o expresie a justitiei penale asezata pe baze moderne, criminalistica si criminalistii aveau sa joace rolul unor anticorpi impotriva virusilor delincventei si ea in curs de evolutie, deseori cu un pas inaintea celor care incercau sa desluseasca meandrele faptelor penale, sa le descopere si sa le combata.
In zilele noastre, cand asistam la competitia dintre juristi si criminalisti, pe de o parte, si infractori pe de alta parte, cand de binefacerile unui sistem care se vrea democratic profita cel mai mult cei din zona delincventei, multe intrebari revin si cu privire la modul de formare al magistratilor, anchetatorilor sau specialistilor criminalisti.
Intrebarea esentiala ar putea sa fie formulata astfel: Incotro trebuie sa se indrepte invatamantul criminalistic, cum si pe ce criterii trebuie asezat?
Ca unul dedicat de multi ani invatamantului juridic superior, in special cel criminalistic, cunoscator in intimitate a evolutiei sale, dar si a perceptiei universitarilor sau practicienilor dreptului, mai mult sau mai putin apropiati domeniului investigatiilor penale, cu riscul de a trezi reactii de respingere ori de a agita orgolii, consider ca unele intrebari trebuie reluate.
Cand vedem care este evolutia criminalitatii, formele acesteia, din ce in ce mai grave, mai complexe sau profesioniste, numai revenind cu picioarele pe pamant (daca imi este acceptata expresia) putem intelege ca formarea viitorilor magistrati, anchetatori si chiar avocati, trebuie sa aiba un fundament stiintific, modern, realist si cat mai putin poetic.
In fond, daca avem in vedere cat de complexe sunt metodele de combatere a infractionalitatii, de aflare a adevarului, indeosebi cele oferite de stiinta Criminalisticii, ar trebui sa avem in vedere cele sustinute de Oscar Wilde, potrivit caruia, "Adevarul pur si simplu este rareori pur si niciodata simplu" .
Aflarea adevarului este unul dintre cele mai anevoioase procese, mai ales intr-o societate cum este societatea romana de astazi. Aceasta se dezvaluie pe sine ca un tren aflat in mare viteza spre modernitate, echilibru, dar in primul rand spre Europa democratica din care astazi facem parte. Ei bine, calatorii acestui tren amesteca - in proportii niciodata strict bine definite - binele si raul, cinstea si necinstea, respectarea legii sau incalcarea ei.
De aici, aparea evidenta necesitatea existentei si perfectionarii continue a unui corp de specialisti juristi, dar si politisti, care sa sustina justitia si, mai ales, sa-si foloseasca toata priceperea si experienta in combaterea raului social, totul incepand cu aflarea adevarului.
Or, din perspectiva epistemologica, ne aflam in prezenta unei stiinte particulare, denumita de noi Criminalistica, care serveste tocmai acestui deziderat, mai mult sau mai putin acceptat de cei care graviteaza pe orbitele justitiei.
Aparuta la sfarsitul secolului al XIX-lea, ca o expresie a justitiei penale asezata pe baze moderne, criminalistica si criminalistii aveau sa joace rolul unor anticorpi impotriva virusilor delincventei si ea in curs de evolutie, deseori cu un pas inaintea celor care incercau sa desluseasca meandrele faptelor penale, sa le descopere si sa le combata.
In zilele noastre, cand asistam la competitia dintre juristi si criminalisti, pe de o parte, si infractori pe de alta parte, cand de binefacerile unui sistem care se vrea democratic profita cel mai mult cei din zona delincventei, multe intrebari revin si cu privire la modul de formare al magistratilor, anchetatorilor sau specialistilor criminalisti.
Intrebarea esentiala ar putea sa fie formulata astfel: Incotro trebuie sa se indrepte invatamantul criminalistic, cum si pe ce criterii trebuie asezat?
Ca unul dedicat de multi ani invatamantului juridic superior, in special cel criminalistic, cunoscator in intimitate a evolutiei sale, dar si a perceptiei universitarilor sau practicienilor dreptului, mai mult sau mai putin apropiati domeniului investigatiilor penale, cu riscul de a trezi reactii de respingere ori de a agita orgolii, consider ca unele intrebari trebuie reluate.
Cand vedem care este evolutia criminalitatii, formele acesteia, din ce in ce mai grave, mai complexe sau profesioniste, numai revenind cu picioarele pe pamant (daca imi este acceptata expresia) putem intelege ca formarea viitorilor magistrati, anchetatori si chiar avocati, trebuie sa aiba un fundament stiintific, modern, realist si cat mai putin poetic.
In fond, daca avem in vedere cat de complexe sunt metodele de combatere a infractionalitatii, de aflare a adevarului, indeosebi cele oferite de stiinta Criminalisticii, ar trebui sa avem in vedere cele sustinute de Oscar Wilde, potrivit caruia, "Adevarul pur si simplu este rareori pur si niciodata simplu" .
Partea I - TEHNICA CRIMINALISTICÃ
CAPITOLUL I - DEMERS INTRODUCTIV
Sectiunea I - Criminalistica - notiune si sistem
§1. Notiunea si importanta stiintei Criminalisticii
§2. Conexiunile cu stiintele juridice si judiciare
§3. Sistemul Criminalisticii
Sectiunea a II-a - Principiile investigatiei criminalistice
§1. Notiunea si sistemul principiilor Criminalisticii
§2. Principiile fundamentale ale Criminalisticii
Sectiunea a III-a - Privire asupra dezvoltarii Criminalisticii
§1. Aparitia stiintei criminalistice
§2. Evolutia Criminalisticii in Romania
§3. Dezvoltarea invatamantului criminalistic in Romania
CAPITOLUL II - METODOLOGIA IDENTIFICÃRII CRIMINALISTlCE
Sectiunea I - Obiectul si principiile identificarii criminalistice
§1. Precizari de ordin notional
§2. Principiile identificarii criminalistice
Sectiunea a II-a- Fazele si metodologia identificarii criminalistice
§1. Fazele identificarii criminalistice
§2. Metodologia identificarii criminalistice
CAPITOLUL III - TEHNICI DE LABORATOR DESTINATE INVESTIGATIILOR CRIMINALISTICE
Sectiunea I - Mijloace tehnico-stiintifice folosite in cercetarea la fata locului
§1. Sublinieri introductive
§2. Generalitati privind cercetarea la fata locului
§3. Trusele criminalistice
§4. Laboratoarele criminalistice mobile
Sectiunea a II-a - Laboratoarele criminalistice; principalele tehnici si metode de investigare
§1. Metode de examinare microscopica
§2. Metode de analiza spectrala
§3. Metode cromatografice
§4. Alte metode fizico-chimice de examinare
§5. Metode combinate moderne de analiza
§6. Sisteme moderne de detectare si identificare a agentilor biochimici
CAPITOLUL IV - FOTOGRAFIA JUDICIARÃ
Sectiunea I - Consideratii privind rolul fotografiei
judiciare in investigarea infractiunilor
§1. Aspecte introductive
§2. Rolul fotografiei judiciare si al inregistrarilor video in investigarea infractiunilor
Sectiunea a II-a - Fotografia judiciara operativa
§1. Procedee de fotografiere la fata locului
§2. Fotografia semnalmentelor
§3. Fotografia de fixare a rezultatelor unor activitati de urmarire penala
Sectiunea a III-a - Fotografia judiciara de examinare
§1. Fotografia judiciara de examinare in radiatii vizibile
§2. Fotografia judiciara de examinare in radiatii invizibile
§3. Microfotografia si holografia
CAPITOLUL V - IDENTIFICAREA PERSOANELOR DUPÃ URMELE FORMATE DE CORPUL UMAN
Sectiunea I - Aspecte introductive
§1. Notiunea de urma a infractiunii
§2. Criterii de clasificare a urmelor infractiunii
Sectiunea a II-a - Identificarea dactiloscopica; tehnici de cercetare a urmelor papilare
§1. Consideratii preliminare privind desenele papilare
§2. Cercetarea si interpretarea la fata locului a urmelor de maini
§3. Expertiza criminalistica a urmelor de maini
Sectiunea a III-a - Cercetarea criminalistica a urmelor de picioare
§1. Consideratii preliminare privind urmele de picioare
§2. Cercetarea criminalistica la fata locului a urmelor de picioare
§3. Expertiza criminalistica a urmelor de picioare
Sectiunea a IV-a - Cercetarea urmelor de dinti si de buze si ale altor parti ale corpului uman
§1. Investigarea odontologica judiciara
§2. Cercetarea urmelor de buze
§3. Cercetarea urmelor formate de alte parti ale corpului uman
CAPITOLUL VI - TIPOLOGIA INVESTIGÃRII PRINCIPALELOR URME BIOLOGICE DE NATURÃ UMANÃ
Sectiunea I - Cercetarea urmelor de sange
§1. Sublinieri preliminare privind urmele biologice
§2. Cercetarea urmelor de sange
Sectiunea a II-a - Cercetarea urmelor de saliva si de sperma
§1. Cercetarea urmelor de saliva
§2. Cercetarea urmelor seminale
§3. Mentiuni privind investigarea biocriminalistica
a altor categorii de urme biologice
Sectiunea a III-a - Elemente de investigare si identificare
biocriminalistica pe baza profilului A.D.N.
§1. Fundamentul stiintific
§2. Particularitati ale cercetarii la fata locului
§3. Efectuarea expertizelor A.D.N.
Sectiunea a IV-a - Cercetarea firului de par uman
§1. Problematica generala
§2. Cercetarea la fata locului
§3. Expertiza criminalistica a urmelor de natura piloasa
Sectiunea a V-a - Elemente de investigare odorologica judiciara
§1. Aspecte generale privind urmele olfactive
§2. Cercetarea la fata locului
§3. Metode moderne de investigare odorologica
§4. Domenii diverse de folosire a cainilor de urmarire
CAPITOLUL VII - TEHNICI DE IDENTIFICARE A PERSOANELOR DUPÃ SEMNALMENTE EXTERIOARE, DUPÃ VOCE SI PRIN ALTE METODE CRIMINALISTICE
§1. Sublinieri introductive
Sectiunea I - Identificarea persoanelor si cadavrelor dupa semnalmentele exterioare
§1. Aspecte generale
§2. Metoda portretului vorbit
§3. Metode tehnice folosite in identificarea persoanelor dupa semnalmentele exterioare
§4. Metode criminalistice de identificare a cadavrelor necunoscute
Sectiunea a II-a - Identificarea persoanelor dupa voce si vorbire
§1. Notiuni generale
§2. Caracteristicile de identificare a vocii si vorbirii
§3. Expertiza criminalistica a vocii si vorbirii
Sectiunea a III-a - Metode biometrice de identificare
§1. Identificarea pe baza fotografiei semnalmentelor
§2. Tehnici antropometrice
§3. Recunoasterea retinei
§4. Recunoasterea irisului
§5. Termograma faciala
Sectiunea a IV-a - Identificarea persoanelor in sistemul de recunoastere faciala - IMAGETRAK
Sectiunea a V-a - Inregistrarea penala
§1. Consideratii privind scopul si importanta inregistrarii penale
§2. Inregistrarea in cazierul judiciar
§3. Alte modalitati de inregistrare penala###
CAPITOLUL VIII - INVESTIGAREA CORPURILOR DELICTE, A URMELOR DE MATERIALE SAU MATERII, DE EXPLOZII, DE INCENDII SI DE ACCIDENTE DE TRAFIC
Sectiunea I - Cercetarea urmelor obiectelor si a urmelor formate din resturi de obiecte sau materii diverse
§1. Consideratii preliminare
§2. Cercetarea urmelor corpurilor delicte folosite in spargeri
§3. Cercetarea urmelor de imbracaminte
§4. Cercetarea urmelor formate din resturi de obiecte sau de diverse materii (urme-materie)
§5. Cercetarea microurmelor, a urmelor de natura geologica
si botanica
§6. Cercetarea urmelor mijloacelor de transport rutier
Sectiunea a II-a - Cercetarea urmelor de incendii, de explozii si a altor urme de accidente
§1. Consideratii generale
§2. Cercetarea urmelor de incendii
§3. Cercetarea urmelor de explozie
§4. Cercetarea urmelor accidentelor feroviare, navale si aeriene
CAPITOLUL IX - ELEMENTE DE BALISTICÃ JUDICIARÃ
Sectiunea I - Notiuni generale privind armele de foc si cercetarea urmelor acestora
§1. Consideratii preliminare
§2. Notiuni tehnice generale despre armele de foc
§3. Urmele formate prin folosirea armelor de foc
§4. Particularitatile cercetarii la fata
locului a armelor de foc si a urmelor acestora
Sectiunea a II-a -Expertiza balistica criminalistica a armelor de foc si a urmelor acestora
§1. Examinarea tehnica generala a armelor de foc
§2. Expertiza urmelor formate de armele de foc
§3. Identificarea armelor de foc dupa urmele formate
pe glont si pe tubul cartusului
§4. Alte probleme rezolvate de expertiza balistica
criminalistica a armelor de foc
CAPITOLUL X - CERCETAREA CRIMINALISTICÃ A FALSULUI IN INSCRISURI, A SCRISULUI DE MANÃ SI A ALTOR CATEGORII DE FALSURI
Sectiunea I - Notiuni generale privind cercetarea criminalistica
a inscrisurilor sau documentelor
§1. Consideratii preliminare
§2. Manipularea inscrisurilor. Refacerea si
reconstituirea inscrisurilor deteriorate sau distruse
§3. Stabilirea autenticitatii si vechimii inscrisurilor
§4. Cercetarea criminalistica a hartiei si a cernelurilor
Sectiunea a II-a - Elemente de grafoscopie judiciara
§1. Notiuni generale
§2. Caracteristicile de identificare a scrisului de mana
§3. Identificarea persoanei dupa scris pe baza expertizei grafoscopice
Sectiunea a III-a - Cercetarea criminalistica a falsului material in inscrisuri
§1. Aspecte introductive
§2. Cercetarea falsului prin inlaturarea de text
§3. Cercetarea falsului prin adaugare de text
§4. Cercetarea falsului prin imitarea si prin deghizarea scrisului
Sectiunea a IV-a - Cercetarea textelor dactilografiate si a altor categorii de falsuri
§1. Cercetarea textelor dactilografiate
§2. Cercetarea altor categorii de falsuri
Partea a II-a - ELEMENTE DE TACTICÃ CRIMINALISTICÃ
CAPITOLUL I - CERCETAREA LA FATA LOCULUI: REGULI TACTICE CRIMINALISTICE DE INVESTIGARE A SCENEI INFRACTIUNII
Sectiunea I - Notiunea si importanta cercetarii la fata locului
§1. Referiri notionale
§2. Consideratii privind reglementarea procesual penala
§3. Importanta si obiectivele cercetarii la fata locului
§4. Elemente tactice specifice pregatirii cercetarii la fata locului
Sectiunea a II-a - Reguli tactice ale cercetarii la fata locului
§1. Cadrul tactic general al cercetarii la fata locului
§2. Masuri preliminare cercetarii la fata locului
§3. Reguli tactice specifice efectuarii cercetarii propriu-zise la fata locului
§4. Fixarea rezultatelor cercetarii la fata locului
CAPITOLUL II - ELEMENTE DE TACTICÃ CRIMINALISTICÃ PRIVIND PROCEDURA DE EFECTUARE A CONSTATÃRII TEHNICO-STIINTIFICE SI A EXPERTIZEI CRIMINALISTICE
§1. Consideratii introductive
§2. Sistemul unitatilor si laboratoarelor de expertiza criminalistica
§3. Reguli tactice aplicate in dispunerea constatarilor tehnico-stiintifice si a expertizelor criminalistice.
§4. Tactica efectuarii expertizelor criminalistice
§5. Elemente tactice aplicate in aprecierea si valorificarea concluziilor expertizei de catre organele judiciare
CAPITOLUL III - CADRUL TACTIC AL ORGANIZÃRII ANCHETEI PENALE
Sectiunea I - Notiunea si principiile organizarii urmaririi penale
§1. Aspecte introductive
§2. Principiile organizarii urmaririi penale
§3. Structura si continutul planului de urmarire penala
Sectiunea a II-a - Versiunile de urmarire penala
§1. Notiuni introductive
§2. Criterii de clasificare a versiunilor
§3. Tactica elaborarii versiunilor de urmarire penala
§4. Modalitati de verificarea versiunilor de urmarire penala
§5. Forma planului de urmarire penala
CAPITOLUL IV - TACTICA ASCULTÃRII MARTORILOR
Sectiunea I - Aspecte introductive
§1. Reglementarea procesuala penala
§2. Privire asupra valorii probante si relativitatii declaratiilor martorilor
Sectiunea a II-a - Procesul psihologic de formare a declaratiilor martorilor
§1. Receptia faptelor si imprejurarilor de catre martori
§2. Prelucrarea (decodarea) informatiilor
§3. Stocarea memoriala
§4. Reactivarea memoriala
Sectiunea a III-a - Reguli tactice aplicate in ascultarea martorilor
§1. Pregatirea ascultarii martorilor; aspecte generale
§2. Elemente tactice aplicate in pregatirea ascultarii martorilor
§3. Reguli si procedee tactice criminalistice
aplicate in ascultarea propriu-zisa a martorilor
Sectiunea a IV-a - Particularitati tactice aplicate in ascultarea
martorilor minori si a altor categorii de martori
§1. Ascultarea martorilor minori
§2. Ascultarea altor categorii de martori
Sectiunea a V-a - Consemnarea declaratiilor martorilor,
alte metode tehnice de fixare
§1. Consemnarea declaratiilor martorilor
§2. Fixarea declaratiilor prin mijloace tehnice criminalistice ###
CAPITOLUL V - PARTICULARITÃTI TACTICE ALE AUDIERII PERSOANEI VÃTÃMATE
Sectiunea I - Aspecte introductive
§1. Scurta privire asupra conceptiilor despre victima
si pozitia sa in fapta penala
§2. Scurte consideratii privind reglementarea penala
si procesual penala
Sectiunea a II-a - Consideratii privind psihologia persoanei vatamate si formarea declaratiilor sale
§1. Aspecte introductive
§2. Particularitati ale psihologiei victimei
§3. Caracteristici ale formarii declaratiilor persoanei vatamate
Sectiunea a III-a - Tactica audierii propriu-zise a persoanei vatamate
CAPITOLUL VI - TACTICA ASCULTÃRII INVINUITULUI SAU A INCULPATULUI
Sectiunea I - Privire generala asupra semnificatiei
interogatoriului in procesul judiciar
§1. Sublinieri introductive
§2. Particularitati ale psihologiei invinuitului sau inculpatului
§3. Consideratii asupra trasaturilor de personalitate
a magistratului sau a celui care efectueaza ancheta penala
Sectiunea a II-a - Reguli si procedee tactice aplicate in
ascultarea invinuitului sau a inculpatului0
§1. Pregatirea ascultarii
§2. Cadrul tactic al ascultarii propriu-zise a invinuitului
sau a inculpatului
§3. Consemnarea declaratiilor invinuitului sau ale inculpatului
Sectiunea a III-a - Modalitati tehnico-tactice de depistare
a comportamentului simulat
§1. Indicatori psihofiziologici ai emotiei
§2. Organizarea si desfasurarea testarii la poligraf
§3. Aprecieri privind valoarea probanta a rezultatelor
obtinute cu tehnicile de detectare a comportamentului simulat
CAPITOLUL VII - TACTICA EFECTUÃRII PERCHEZITIEI: RIDICAREA DE OBIECTE SI INSCRISURI
Sectiunea I - Importanta, reglementarea procesual-penala si
pregatirea perchezitiei
§1. Aspecte introductive
§2. Pregatirea perchezitiei
Sectiunea a II-a - Reguli tactice de efctuare a perchezitiei
§1. Aspecte privind psihologia perchezitiei
§2. Deplasarea si intrarea la locul perchezitiei
§3. Primele masuri luate la locul perchezitiei
§4. Reguli tactice aplicate in efectuarea perchezitiei propriu-zise
§5. Fixarea rezultatelor perchezitiei
Sectiunea a III-a - Particularitati privind efectuarea unor categorii de perchezitii domiciliare si a perchezitiei corporale
§1. Perchezitia incaperilor sau a locurilor inchise
§2. Perchezitia locurilor deschise
§3. Perchezitia corporala
§4. Alte categorii de perchezitii
Sectiunea a IV-a - Ridicarea de obiecte si de inscrisuri
§1. Aspecte generale
§2. Cadrul tactic criminalistic
CAPITOLUL VIII - REGULI SI PROCEDEE TACTICE APLICATE IN EFECTUAREA UNOR ACTE DE URMÃRIRE PENALÃ
Sectiunea I - Tactica efectuarii confruntarii
§1. Aspecte introductive
§2. Pregatirea confruntarii
§3. Reguli tactice de efectuare a confruntarii propriu-zise
§4. Fixarea rezultatelor confruntarii
Sectiunea a II-a - Tactica efectuarii prezentarii pentru recunoastere
§1. Consideratii introductive
§2. Pregatirea prezentarii pentru recunoastere
§3. Particularitati tactice privind
efectuarea prezentarii pentru recunoastere
§4. Fixarea rezultatelor prezentarii pentru recunoastere
Sectiunea a III-a - Tactica efectuarii reconstituirii
§1. Aspecte introductive
§2. Dispunerea si organizarea reconstituirii
§3. Efectuarea reconstituirii
§4. Fixarea rezultatelor reconstituirii
Partea a III-a - METODOLOGIA CRIMINALISTICÃ
CAPITOLUL I - METODOLOGIA INVESTIGÃRII INFRACTIUNILOR DE OMUCIDERE
Sectiunea I - Aspecte introductive
§1. Consideratii preliminare
§2. Principalele probleme, obiect al probatiunii,
care trebuie clarificate prin investigarea mortii violente
§3. Modalitati de probare a infractiunilor de omucidere
Sectiunea a II-a - Cadrul metodologic general si primele
masuri luate in investigarea omuciderii
§1. Reguli generale metodologice aplicate in investigarea omorului
§2. Cercetarea in echipa a omuciderii; rolul si importanta sa
§3. Primele masuri luate de organele de
urmarire penala in cercetarea omorului
Sectiunea a III-a - Particularitatile cercetarii la fata locului in caz de omor
§1. Aspecte generale privind cercetarea la fata locului in caz de omor
§2. Examinarea cadavrului
§3. Elemente de investigare entomologica; stabilirea datei mortii pe baza studiului entomologic
§4. Particularitatile cercetarii omorului in functie de mijloacele si
procedeele folosite de faptuitor pentru suprimarea vietii victimei
Sectiunea a IV-a - Alte activitati destinate investigarii omorului
§1. Dispunerea expertizelor medico-legale
§2. Dispunerea expertizelor criminalistice
§3. Elaborarea versiunilor de urmarire penala
§4. Evaluarile de tip profiling privind personalitatea faptuitorului
§5. Efectuarea unor acte de urmarire penala
§6. Particularitati ale cercetarii omorului in cazul cadavrelor dezmembrate sau al cadavrelor nedescoperite
CAPITOLUL II - METODOLOGIA INVESTIGÃRII UNOR INFRACTIUNI CARE ADUC ATINGERE PATRIMONIULUI
Sectiunea I - Particularitati metodologice privind investigarea
furtului si a talhariei
§1. Consideratii introductive
§2. Primele masuri luate in vederea investigarii furtului si talhariei
§3. Alte activitati de urmarire penala efectuate in
anchetarea furtului si talhariei
§4. Unele particularitati ale investigarii furtului
§5. Unele particularitati privind investigarea furtului si a talhariei in paguba proprietatii publice
Sectiunea a II-a - Particularitati metodologice ale investigarii delapidarii
§1. Aspecte introductive
§2. Problemele principale care trebuie clarificate prin investigarea delapidarii
§3. Primele masuri luate in cercetarea delapidarii
§4. Efectuarea altor acte de urmarire penala ###
CAPITOLUL III - ELEMENTE METODOLOGICE PRIVIND
INVESTIGAREA CRIMINALISTICÃ A INFRACTIUNILOR DIN DOMENIUL AFACERILOR
Sectiunea I - Consideratii introductive
Sectiunea a II-a - Scurta privire asupra modalitatilor curente de
savarsire a infractiunilor in domeniul afacerilor0
§1. Modalitati specifice modurilor de
operare in infractiuni din domeniul afacerilor
§2. Modalitati de operare in fapte inrudite cu escrocheria
Sectiunea a III-a - Cadrul metodologic general al investigatiei penale in domeniul afacerilor
§1. Sublinieri privind specificul investigatiei penale
§2. Directii metodologice generale ale investigatiei
Sectiunea a IV-a - Particularitati in investigarea criminalistica
a unor infractiuni financiar-bancare
§1. Principalele aspecte ce se urmaresc cu ocazia investigatiei penale
§2. Tipuri de sisteme bancare "subterane"
intalnite in criminalitatea financiar-bancara
§3. Impactul asupra evolutiei criminalitatii din acest domeniu
§4. Stadiul actual al combaterii criminalitatii financiar-bancare
CAPITOLUL IV - METODOLOGIA INVESTIGÃRII ACCIDENTELOR DE MUNCÃ; CERCETAREA ACCIDENTELOR DE TRAFIC RUTIER
Sectiunea I - Cadrul metodologic general al investigarii accidentelor de munca
§1. Aspecte introductive
§2. Aspecte juridice
§3. Reglementari privind metodologia investigarii accidentelor de munca
§4. Principalele aspecte, obiect al probatiunii, care
trebuie clarificate prin investigarea accidentelor de munca
§5. Cercetarea la fata locului a accidentelor de munca
§6. Efectuarea altor acte de urmarire penala
Sectiunea a II-a - Particularitati metodologice privind investigarea accidentelor de munca sau avariilor din domeniul
minier, petrochimic si al constructiilor
§1. Particularitati metodologice privind investigarea
accidentelor de munca din domeniul minier
§2. Particularitati metodologice ale investigatiilor
accidentelor de munca sau avariilor din domeniul petrochimic
§3. Particularitati metodologice privind investigarea
accidentelor de munca din domeniul constructiilor
Sectiunea a III-a - Particularitati metodologice privind
investigarea accidentelor de trafic rutier
§1. Notiuni generale
§2. Particularitati privind cercetarea la
fata locului a accidentelor de trafic rutier
§3. Efectuarea altor acte de urmarire penala
CAPITOLUL V - PARTICULARITÃTI METODOLOGICE
PRIVIND INVESTIGAREA CRIMINALISTICÃ A INFRACTIUNILOR DIN DOMENIUL TRAFICULUI DE STUPEFIANTE
Sectiunea I - Consideratii introductive
§1. Sublinieri generale si privire istorica
§2. Principalele categorii de substante stupefiante si clasificarea acestora
§3. Referiri la reglementarea juridica
Sectiunea a II-a - Moduri si sisteme de operare folosite de traficantii de droguri
§1. Modalitati de ascundere
§2. Modalitati de ascundere in trafic a stupefiantelor
§3. Moduri de operare frecvente ale traficantilor de droguri
Sectiunea a III-a - Elemente metodologice aplicate in
investigarea traficului de stupefiante
§1. Modalitati de depistare a traficantilor
§2. Metodologia investigarii propriu-zise a traficului de stupefiante
CAPITOLUL VI -ELEMENTE METODOLOGICE PRIVIND INVESTIGAREA CRIMINALISTICÃ A INFRACTIUNILOR DIN DOMENIUL CRIMINALITÃTII ORGANIZATE
Sectiunea I - Consideratii introductive
§1. Precizari de ordin terminologic
§2. Aspecte privind actualul cadru normativ care reglementeaza
activitatile din domeniul combaterii criminalitatii organizate
Sectiunea a II-a - Scurta privire asupra structurilor si modalitatilor curente de
savarsire a infractiunilor in domeniul criminalitatii organizate
§1. Tipuri si structuri de organizatii criminale
§2. Modalitati de savarsire a infractiunilor din domeniul criminalitatii organizate
Sectiunea a III-a - Cadrul metodologic general al investigatiei
penale in domeniul criminalitatii organizate
§1. Etapele si modalitatile de actiune
§2. Organizarea flagrantului
Sectiunea a IV-a - Particularitati in investigarea criminalistica
a unor infractiuni circumscrise crimei organizate, cu incidenta in domeniul financiar-bancar
§1. Principalele aspecte ce se urmaresc cu ocazia investigatiei penale
§2. Privire asupra stadiului actual al
combaterii criminalitatii organizate in Romania
CAPITOLUL VII - UNELE ELEMENTE METODOLOGICE DE INVESTIGARE A INFRACTIUNILOR DE CORUPTIE
Sectiunea I - Cadrul general al reglementarii penale europene si nationale
§1. Consideratii preliminare
§2. Privire asupra reglementarii infractiunilor de coruptie in sistemul european
§3. Privire asupra reglementarilor nationale
§4. Cooperarea internationala in combaterea coruptiei
Sectiunea a II-a - Criterii generale de investigare criminalistica a coruptiei
§1. Cadrul general
§2. Problemele pe care trebuie sa le clarifice investigatia penala
Sectiunea a III-a - Constatarea infractiunii flagrante
§1. Pregatirile in vederea constatarii infractiunii flagrante
§2. Realizarea propriu-zisa a actiunii de constatare a infractiunii flagrante
Sectiunea a IV-a - Tactica efectuarii altor acte de urmarire penala
§1. Particularitati in ascultarea invinuitului (inculpatului)
§2. Audierea partii vatamate sau a denuntatorului
§3. Efectuarea de confruntari
§4. Efectuarea de perchezitii si de ridicari de inscrisuri si de obiecte
§5. Particularitati privind efectuarea "perchezitiei" computerelor
§6. Dispunerea de expertize judiciare si constatari tehnico-stiintifice
CAPITOLUL VIII - ELEMENTE METODOLOGICE DE INVESTIGARE A INFRACTIUNILOR DIN DOMENIUL CRIMINALITÃTII INFORMATICE
Sectiunea I - Cadrul general al reglementarii penale nationale si internationale
§ 1. Consideratii preliminare
§ 2. Privire asupra reglementarilor vizand infractiunile
informatice in sistemul juridic romanesc
§ 3. Privire asupra unor reglementari internationale vizand
criminalitatea din cyber-spatiu
Sectiunea a II-a - Modalitati de savarsire a infractiunilor cibernetice
§ 1. Aspecte introductive
§ 2. Moduri de actiune in atacurile informatice
§ 3. Consideratii privind unele categorii de infractiuni cibernetice
§ 4. Scurte consideratii privind autorul infractiunilor informatice
Sectiunea a III-a - Investigarea criminalistica propriu-zisa a infractiunilor informatice
§1. Principalele probleme de clarificat in investigarea
infractiunilor informatice
§ 2. Mijloace materiale de proba
§ 3. Efectuarea unor acte de urmarire penala
§ 4. Particularitati privind cercetarea la fata locului
a infractiunilor informatice
BIBLIOGRAFIE
INDEX TEMATIC
- Titlu: Tratat de criminalistica. Editia a V-a
- Pret: 80,00 RON
- ISBN: 978-973-127-387-7
- Format: Academic, brosata
- Pagini: 840
Votul cititorilor:
(3 voturi)
Daca ai citit aceasta carte, spune si celorlalti cat de mult ti-a placut!
UTILIZATOR: adrian
DATA: 08 Noiembrie 2014
VOT:
TITLU: -
Un tratat care are in continutul sau in mod exhaustiv toate informatiile necesare pentru a ajuta persoanele interesate de acest domeniu fiind structurat de o asemenea natura incat poate fi inteles si de un novice.
Raspunde
|
Distribuie
UTILIZATOR: aurelia
DATA: 13 Februarie 2014
VOT:
TITLU: fara
domnul Stancu mi-a fost profesor,un om deosebit
Raspunde
|
Distribuie
UTILIZATOR: tanase adrian
DATA: 26 Februarie 2012
VOT:
TITLU: f buna, recomand
excelenta lucrare, una dintre cele mai serioase ....recomand
Raspunde
|
Distribuie
Emilian Stancu
Studii : Facultatea de Drept, Universitatea din București, Șef de promoție, Diplomă de merit (1969); Doctor în drept, specializarea drept penal, Facultatea de Drept, Universitatea din București, cu teza Omuciderea cu intenție, probleme de drept penal și de criminalistică (1978)....
Studii : Facultatea de Drept, Universitatea din București, Șef de promoție, Diplomă de merit (1969); Doctor în drept, specializarea drept penal, Facultatea de Drept, Universitatea din București, cu teza Omuciderea cu intenție, probleme de drept penal și de criminalistică (1978)....
Vrei sa faci o comanda si nu ai timp?
Introdu numarul de telefon, iar un operator UJmag.ro te va suna
in cel mai scurt timp si iti va cere telefonic restul datelor necesare.
Te-ar mai putea interesa
20%
Raspunderea penala a medicului pentru culpa p
în curând
39,00
31,20
20%
Criminologie. Curs universitar
în curând
20,00
16,00
20%
Omorul. Jurisprudența comentata. Analiza jur
în curând
149,00
119,20
20%
Drept penal. Partea generala II. Ediția a IV
în curând
95,00
76,00
20%
Garanțiile acordate acuzatului intr-un proce
în curând
75,00
60,00
10%
Un deceniu de modernitate in aplicarea Codulu
în curând
124,00
111,60
5%
Combaterea activitaților criminale circumscr
în stoc
65,00
61,75
5%
Protecția martorilor și a victimelor infrac
în stoc
75,00
71,25
5%
Drept penal romȃn. Partea speciala vol. V
în stoc
139,00
132,05
25%
Pachet: Dept penal . Partea speciala. Volumel
în stoc
573,00
429,75
