Grupul editorial Universul Juridic

Marți, 16 iunie 2020, a avut loc prima ediție a DEZBATERILOR RRDP (REVISTA ROMANA DE DREPT PRIVAT), transmisa LIVE, cu tema: „Mareția Dreptului – la confluența intereselor publice, politice, cetațenești”. A fost o ediție de gala, cu invitați pe masura titlului propus, organizata cu sprijinul direct al unor branduri bine cunoscute – INDACO, STOICA & Asociații, Țuca Zbarcea & Asociații, CITR (Parteneri Principali) și The Department (Partener).

Moderatorul intalnirii online a fost prof. univ. dr. Valeriu Stoica, fost Ministru al Justiției și Founding Partner al Casei de avocatura STOICA & Asociații.

Au raspuns invitației o serie de personalitați ale comunitații juridice și administrative, care au creat laolalta, prin intervențiile Domniilor Lor, o reprezentație memorabila de accente și opinii.

Spicuim din cele mai apreciate idei exprimate:

Robert-Marius Cazanciuc, Președinte, Senatul Romaniei, și fost Ministru al Justiției

„Ne e dor de dezbaterile de substanța pe tema Justiției, organizate de nume importante din domeniu la nivel național, dezbateri la care ne uitam ca studenți la Drept, visand la «o țara ca afara». S-au realizat foarte multe lucruri intre timp și in Romania, dar, desigur, mai sunt multe de facut! Curtea Constituționala a statuat in ultimul timp un principiu de baza pentru democrația parlamentara: operarea loiala intre puteri. Acest principiu fundamental a fost pus la indoiala și zdruncinat de niște interese punctuale ale unor oameni care nu au ințeles locul și rolul lor in diferite poziții publice, indiferent de eșichierul politic. Discutam adesea despre doleanțele și așteptarile oamenilor din partea noastra. Ne este ușor sa spunem, intr-o instanța de judecata, ca nimeni nu poate invoca necunoașterea legii. Avem 15.423 de normative juridice in vigoare in momentul de fața. Este foarte ușor sa vorbim despre principii, dar e foarte greu sa cerem omului obișnuit sa știe despre ce este vorba daca un act normativ se modifica, intr-un an, de 73 de ori! Avem in Parlament intenții de a reduce acest hațiș, așa incat cetațenii sa știe conduita de urmat.”

„Astazi am adoptat in Senat un act normativ care se refera la o decizie recenta a CCR, care a sancționat hotararea prin care au fost amendați foarte mulți romani in perioada starii de urgența. Nu a fost vorba despre o amnistie, ci despre sancționarea lipsei de claritate a legii. Dupa parerea mea, cooperarea loiala intre Puteri este fundamentala pentru a reda cetațeanului increderea in norma, in propria sa țara. Avem nevoie de dialog, chiar daca opiniile sunt diferite. Sper din tot sufletul ca opiniile diferite sa nu mai ajunga niciodata, in aceasta țara, infracțiune!”

Prof. univ. dr. Valeriu Stoica, Founding Partner, STOICA & Asociații

„Sunt foarte multe inițiative parlamentare pe taram juridic, dar acestea nu sunt totdeauna corelate cu domeniul in care exista inițiativele respective, iar abundența de inițiative ar putea sa mareasca incoerența despre care vorbim. Ritmul in care se schimba reglementarile este de natura sa creeze o mare dificultate pentru destinatarii legii.”

„Cooperarea loiala intre Puteri este esențiala pentru a pastra mareția Dreptului. Lipsa acesteia ar conduce la riscul de a ajunge in acele zone de decadere a Dreptului, despre care nu dorim sa mai vorbim. Intre agonie și extaz, dar și intre mareție și decadere este un pas foarte mic!”

Emil Boc, Primar, Municipiul Cluj-Napoca

„Eu aș imparți lumea mai simplu, in alb și negru, și regimurile in doua categorii: democratice și nedemocratice. Consider ca ceea ce le diferențiaza, in esența, sunt doua lucruri: drepturile omului și separația puterilor in stat. In statele democratice, s-a inlocuit Dreptul forței cu forța Dreptului! Ca și mersul pe bicicleta, democrația se perfecționeaza in fiecare zi și trebuie exersata, daca ne dorim sa ramanem in picioare.

Montesquieu ne spune ca oricine are puterea are tendința de a abuza de ea. Pana unde merge? Pana unde intalnește limitele legii, ale statului de drept. Anul acesta se aniverseaza 70 de ani de la adoptarea Convenției pentru Drepturile Omului. In art. 16 din Declarația franceza a Drepturilor Omului se spune ca orice societate in care garanția drepturilor nu este asigurata și separația puterilor implinita nu este o societate democratica. Chiar și in situații critice, cum a fost starea urgența, statul nu iși permite sa adoarma.”

Av. Florentin Țuca, Managing Partner, Țuca Zbarcea & Asociații

„In perioada studenției mele, am fost realmente indragostit de mareția și frumusețea Dreptului. O spun cu sinceritate, colegii mei știu asta. Am crezut sincer in relația de rudenie dintre Drept și matematica, dintre Drept și spirit cartezian. Credeam in zicerile lui Cicero, care vorbea despre Drept in termeni elogioși, Dreptul fiind arta binelui și a dreptații.

Ulterior, dupa 1993, cand am inceput practica de avocat, am decis sa ma «marit» cu mareția Dreptului in practica, beneficiind și de existența unor exemple marețe ale Dreptului dintr-un splendid Cod civil napoleonian și de o Constituție in facere, foarte proaspata, adoptata cat eram inca in facultate și care, in ciuda tuturor minusurilor și inconsistențelor ei, era remarcabila prin aceea ca statua rolul Parlamentului de organ legislativ suprem, marca separația puterilor in stat, consacra relativ clar rolul unor instituții esențiale (CCR și Avocatul Poporului) și reglementa regimul drepturilor și libertaților fundamentale. Acestea au fost premisele debutului meu de om proaspat «casatorit» cu mareția Dreptului.

Intr-o a treia etapa, «mariajul» respectiv a inceput sa scarțaie, fiind confruntat, inainte de toate, cu fenomenul instabilitații legislative cronice, dar și cu o scadere a nivelului de profesionalism al actului de justiție, incepand cu formarea studenților și terminand cu nivelul de profesionalism și de rigoare al documentului și actului de justiție in esența lui.

M-am lovit apoi și de un exces al legiferarii prin intervenția executivului, dar și de calitatea legilor in sine, care sunt precum crenvurștii – adica, in momentul in care realizezi cum sunt facuți, te apuca greața! M-am mai lovit și de o politizare excesiva a actului de justiție. Dupa mine, deceniul trecut a debutat cu o degradare a mareției Dreptului și cu o descompunere a ei. Atacul fulminant a venit din partea Dreptului penal represiv. Au existat abuzuri majore, infrangeri ale unor principii sacre de Drept (prezumția de nevinovație, dreptul la aparare și la un proces rezonabil etc.). Pentru noi, avocații, aceste lucruri au insemnat o subminare a poziției noastre de aparatori. Mai mult, au existat chiar voci ale unor formatori de opinie care au declarat ca «profesia de avocat este una discutabila sub aspect etic»! De fapt, degradarea mareției Dreptului se traduce printr-un trist transfer al autoritații și competențelor Parlamentului ca organ suprem de legiferare catre Executiv, o erodare a democrației reprezentative și o inlocuire a ei cu o autocrație tehnocrata. Cu tristețe, constat și o suprimare a drepturilor și libertaților fundamentale ale cetațenilor, care este și aplaudata de concetațeni. Constatam ca democrația pe care ne-am dorit-o este tot mai mult inlocuita de un fel de totalitarism inversat!”

„Ma tem ca mareția Dreptului trebuie sa-și caute niște avocați foarte competenți, fiindca atacurile impotriva sa sunt extrem de insidioase și foarte bine orchestrate!”

Prof. univ. dr. Ioan Chelaru, Președinte, Uniunea Juriștilor din Romania

„Sunt de peste 40 de ani parte a acestui sistem. Trebuie sa recunosc clar ca s-au facut pași foarte importanți pe calea Dreptului. Fara adevar nu exista democrație, iar fara democrație nu am fi fost nici noi, cei de aici, in aceasta dezbatere. Este adevarat ca sistemul legislativ creeaza mari probleme Dreptului și Justiției. Societatea are pretenția, pe buna dreptate, ca cei trimiși in Parlament, prin diverse sisteme de vot, sa reglementeze relațiile sociale existente in Romania, sa adapteze legislația europeana și ca oamenii sa traiasca mai bine. Dar asta nu prea se poate, fiindca partidele politice fac un anumit gen de selecție a celor pe care ii trimit in Parlament, populația vine și cenzureaza aceasta selecție și, in Legislativ, ajung colegi de diverse profesii, cu grade diferite de pregatire, cu diverse interese.

Intr-un atare context, noi, juriștii, poate mai mult decat alții, așteptam de la acești parlamentari niște legi aproape ideale, pe care sa le punem in practica. Vrem legi succinte, corecte, limpezi și imediat aplicabile. Cine sa aiba, de fapt, acea pregatire legistica ideala? Din pacate, actele normative și amendamentele vin din bun-simț, de pe urma ideilor unora sau a unor experiențe globale și a unor studii de impact. De aceea, ceea ce rezulta nu este mereu riguros, ceea ce ar trebui sa fie! Spuneam, la un moment dat, ca viața face Dreptul! Deci unul dintre pacatele societații romanești este lipsa unui sistem legislativ coerent, supradimensionat la peste 16.000 de acte normative.”

Av. Catalin-Daniel Fenechiu, Senator

„Experiența ultimilor opt ani de activitate parlamentara a fost, pentru mine, una deosebit de interesanta. Mie, unul, avocatura mi-a dat tot ceea ce este mai important in viața. Faptul ca și in politica am avut parte de aprecieri s-a datorat și experienței din avocatura. Am incercat sa ma concentrez pe o serie de proiecte pe care le-am considerat ca fiind foarte importante pentru avocatura. Am facut asta fiindca am considerat ca un stat democratic nu poate fi cu adevarat democratic decat daca are o avocatura puternica. Imi amintesc ca, in 2016, cand am venit in PNL, am fost la un pas de excludere fiindca am fost singurul liberal care a votat pentru modificarea Legii avocaturii, intrand in contradicție cu foarte mulți care traiau cu impresia ca, daca ai vreo obiecție cu privire la activitatea DNA sau a altor structuri, inseamna ca ești un nedemocrat. Am pus mereu in prim-plan activitatea profesionala și, de aceea, asta nu mi-a placut prea mult. Nu am uitat niciodata ca sunt avocat! Am crezut și cred ca a crește garanțiile unui proces corect, precum și ale drepturilor și libertaților concetațenilor este o datorie de onoare. Activitatea mea din ultima perioada s-a circumscris acestei idei.”

„Am formulat cateva propuneri privind activitatea avocaților, care au fost in totalitate admise, votate de senatori și deputați. Eu nu mi-am pus semnatura pe proiecte din zona in care nu am competențe, ci doar pe acele zone pe care le cunosc. O astfel de abordare este deosebit de importanta pentru o legiferare corecta și pentru o asumare corecta a mandatului de parlamentar. Eu am gasit interlocutori pentru proiectele mele, ceea ce ma indreptațește sa cred ca principiul colaborarii loiale poate funcționa transpartinic. Chiar azi am depus in Parlament un proiect de lege prin care o serie de acte care, pana azi, erau in competența notarilor publici sau a unor funcționari din instituțiile guvernamentale vor putea fi atestate/certificate de catre avocați. Daca proiectul va trece, vom fi in situația in care un cetațean care vine la un avocat pentru a-și inființa o societate va putea gasi rezolvarea completa a cererii sale la acel avocat. Mai mult, avocatul va putea oferi și cazierul judiciar al unui solicitant pe baza de delegație avocațiala. Va fi un alt pas inainte!”

 Augustin Zegrean, fost Președinte al Curții Constituționale a Romaniei

„Mareția Dreptului a fost demonstrata, inca o data, aici, daca mai era nevoie! S-a vorbit aici despre agresiunea Dreptului penal asupra Dreptului. Sa punem lucrurile la punct! In Romania, pe langa Codul penal, care are cateva sute de articole, mai exista vreo 800 de infracțiuni din legi speciale. Este imposibil de trait in țara asta in acest fel! Eu zic ca, atata vreme cat Parlamentul Romaniei este in sesiune, niciun cetațean nu ar trebui sa fie liniștit! Asta fiindca legile se modifica peste noapte (mai nou, se publica noaptea!) și mai și pretinde Parlamentul ca, pana a doua zi dimineața, sa le știm! Pana ajunge legea de la București la Bistrița, trec trei zile. In Constituție, nu intamplator s-a scris ca legea intra in vigoare la trei zile dupa publicarea in Monitorul Oficial.

Dreptul nu inseamna neaparat lege: trebuie ca poporul, cetațeanul, sa o cunoasca și sa o ințeleaga. Dreptul nu se rezuma la legislația aceasta, pe care noi, cu toții, o producem atunci cand ne vine randul sa fim legiuitori. Dreptul are principiile sale, care nu trebuie abandonate. Or, daca tu publici legea noaptea și dimineața constați ca s-a comis o contravenție, asta nu mai are nicio legatura cu Dreptul. Cat despre Dreptul penal, daca acesta este in masura sa permita judecatorului sa elibereze condiționat un recidivist cu cinci crime la activ, inseamna ca Dreptul penal trebuie rescris in integralitatea lui! Veți rade, dar Codul penal din 1968 era mai bine scris decat cel de azi!”

„S-a vorbit despre felul in care se fac legile. Din 1990 incoace, legile nu se mai fac in Parlament, ci, de regula, la Guvern sau la partid. In Parlament se ridica doar mana și se voteaza! Se depun foarte puține amendamente, fiindca regulamentele Camerelor sunt defectuoase: nu ai timp sa le depui, nu știi cand se vor dezbate, cand se inregistreaza proiectul de lege etc. Amendamentele depuse se fac, de regula, pe picior, de asta avem legile pe care le avem.”

„Inca ceva foarte grav: nu se citesc legile. Nici macar guvernanții nu citesc legile! Uitați-va ca legile se repeta, avem aceleași dispoziții in mai multe legi. Asta fiindca guvernanții, decat sa citeasca legea, mai bine fac alta! Avem 93 de ordonanțe de urgența doar anul acesta! Nu cred ca sunt doar 16.000 de normative in vigoare. Eu cunosc o lege cu nr. 956. Daca, intr-un an, am fost in stare sa adoptam o mie de legi, ce facem in ritmul asta?!… Legea Fondului Funciar, din 1991, are peste 75 de modificari. Ce judecator mai poate cuprinde și ințelege totul?”

„Din pacate, Consiliul Legislativ a fost uitat și abandonat. Acesta ar trebui sa vina și sa faca ordine in legislație, sa vina și sa propuna Parlamentului abrogarile și modificarile necesare.”

„Eu cred ca toate conflictele juridice de natura constituționala din ultimul timp nu sunt altceva decat reflectarea necooperarii loiale intre instituțiile statului!”

Catalin Predoiu, Ministrul Justiției

„Nu doar mareția Dreptului trebuie sa ne preocupe, ci și problema aplicarii Dreptului. Daca este sa ma refer la mareția Dreptului pozitiv, aș dori sa iau in discuție calitatea Dreptului, care este data de fundamentul ei axiologic, de racordarea sa la anumite valori fundamentale. Aceste valori induc și ele ideea de cultura (a Dreptului, dar și cultura generala), plus integritate morala. O lege elaborata respectand acești parametri va fi mereu o lege coerenta, daca nu și pozitiva, prin efectul ei. Tot prin calitatea Dreptului mai ințeleg logica și coerența sa. Daca luam in seama aceste lucruri, ne punem intrebarea: de ce anumite legi arata cum arata și ajungem sa discutam cazuri patologice aproape saptamanal? Se intampla asta fiindca, atunci cand vorbim despre calitatea Dreptului, vorbim și despre calitatea profesionala a celor care fac Dreptul: parlamentarii, membrii cabinetelor, practicienii Dreptului implicați in grupuri de lucru etc.”

„Daca este sa vorbim concret, trebuie spus ca actele normative se produc fie in oficiile juridice ale ministerelor, fiind asumate de Guvern, fie in Parlament, unele fiind avizate, sub aspect constituțional, de Ministerul Justiției. Așadar, exista mai multe surse de proiecte legislative care devin legi, izvorate sub presiunile momentului – de ordin politic, administrativ, geostrategic sau determinate de situații speciale. Intre aceste centre exista prea puțina comunicare și niciun fel de coordonare. Aici trebuie intervenit! Ar trebui regandite toate reglementarile ce țin de metodologia elaborarii și adoptarii actelor normative la nivel de Guvern și ar trebui regandite anumite proceduri in Parlament, inclusiv inființarea unui departament legislativ al Parlamentului, specializat in elaborarea legilor.”

Dezbaterea a depașit durata a 150 de minute, fiind urmarita cu mare interes pe platforma www.universuljuridic.ro și pe Facebook. Au existat puncte de vedere critice bine argumentate, s-au enumerate frustrari și neajunsuri, s-a vorbit, in exclusivitate, despre noi inițiative legislative, s-au fluturat, verbal, „steaguri” de razboi și pace, s-au propus soluții viabile pentru ca Dreptul sa-și recapete mareția din teorie și in viața de zi cu zi.

Acreditare INPPA

„Conferința este inclusa in programul de pregatire și perfecționare continua a avocaților. Punctele de pregatire profesionala se vor acorda dupa incheierea conferinței, in baza criteriilor de evaluare I.N.P.P.A.”.