Grupul editorial Universul Juridic

Grupul editorial Universul Juridic, Revista Romana pentru Protecția și Securitatea Datelor cu Caracter Personal (RRPSDCP) și partenerii sai – companiile Romprest Service, Argo Security și The Department – au continuat seria evenimentelor online, „Dezbaterile Revistei Romane pentru Protecția și Securitatea Datelor cu Caracter Personal”, cu o noua ediție desfașurata marți, 8 septembrie, cu tema „PRELUCRAREA DATELOR ȘI DIGITALIZAREA – ABORDARI IN SISTEMUL DE EDUCAȚIE ȘI INVAȚAMANT”.

Evenimentul a fost transmis LIVE pe portalul www.universuljuridic.ro, cu acces full acordat abonaților, propunandu-și sa analizeze, pe de o parte, adaptarea invațamantului la noile condiții generate de evoluția tehnologica și de vulnerabilitațile acesteia, iar, pe de alta parte, operațiunile de prelucrare și categoriile de date cu caracter personal, prin prisma obligațiilor și responsabilitaților pe care GDPR le instituie in sarcina operatorilor de date din domeniu.

S-a discutat despre reguli și principii, prin raportare la scopul și temeiul juridic al prelucrarilor, despre sarcinile responsabilului cu protecția datelor in cadrul unor astfel de operatori, dar s-a facut referire și la cazuri practice și situații relevante privind legalitatea prelucrarii datelor și drepturile persoanelor vizate.

Dezbaterea a avut un parcurs de doua ore, consemnand nu mai puțin de 4.200 de vizualizari  in doar primele 20 de minute de acces liber, pe platforma Facebook, fiind moderata de Doru DOROBANȚU, lector asociat, Universitatea Politehnica din București.

Evenimentul s-a bucurat de intervențiile unor invitați cu carți de vizita pe deplin armonizate cu tema dezbaterii.

Fragmente relevante din dezbatere, in cele de mai jos:

Prof. univ. dr. Alina BARGAOANU, Decan al Facultații de Comunicare și Relații Publice – SNSPA,  expert in cadrul grupului la nivel inalt pentru combaterea știrilor false (Comisia Europeana) și președinte al Consiliului de Administrație al Institutului European din Romania

„Interesul meu fața de regulamentul GDPR are o directa legatura cu misiunea mea de combatere a dezinformarii in mediul digital. Aici nu vorbim, in mod special, despre conținutul vehiculat, care poate fi adevarat sau fals, ci despre folosirea datelor pentru țintirea cat de personalizata a utilizatorilor. Sunt unul dintre specialiștii care considera ca dezinformarea nu trebuie privita exclusiv din perspectiva adevarat/fals, ci pe felul in care un conținut este propagat pe baza utilizarii  datelor personale: pe baza profilarii, a psihografiei, a realizarii unui profil cat de poate de precis, așa incat, din trei like-uri, cineva sa poata intui foarte corect cu cine votezi, care sunt preferințele politice etc.”

„Limitarile personalului din sistemul de invațamant legate de regulamentul GDPR se leaga de cateva aspecte care trebuie subliniate. In primul rand, cred ca este o mare eroare atunci cand se vorbește despre digitalizarea educației, vazuta pe o soluție miraculoasa, spunandu-se ca digitalizarea reprezinta doar o problema de acces, de infrastructura, ca proiectul in sine de digitalizare a educației ar fi un proiect IT. In momentul in care incerci sa construiești politici naționale, plecand de la premise false, este grav! Eu cred ca proiectul de digitalizare a educației și a administrației este un mega-proiect de transformare sociala. Accesul copiilor la tablete este foarte important, dar acesta este aspectul cel mai ușor de rezolvat. Daca nici acesta nu se rezolva in timp util, ce sa mai vorbim despre pedagogia online, despre adaptarea conținutului, despre caștigarea atenției in mediul online?”

„Folosirea unor platforme gratuite de videoconferința presupune crearea unei dependențe a cursanților și a cadrelor didactice de acestea. Eu cred ca pentru invațamantul la distanța ar fi nevoie de platforme customizate, gandite anume pentru specificul național, care sa nu permita culegerea de informații senzitive, cum ar fi obiceiurile de atenție, preferințele, etc. Statul ar avea dreptul legitim de a culege date din sistem pentru a vedea, de exemplu, din desfașurarea reala a lucrurilor, ca o anume curricula sau materie este greșita, de exemplu. Culegerea de date nu este oneroasa și daunatoare in sine – depinde cine le culege și in ce scopuri!”

Catalin GIULESCU – Specialist in protecția datelor

„In ultimele doua saptamani, am vazut patru acte normative (patru legi!) publicate in același Monitor Oficial, toate modificand Legea nr. 1/2011. Sincer, n-am crezut ca așa ceva este posibil! Ulterior, am descoperit ca Legea Educației a fost modificata de 17 ori numai anul acesta! Anul trecut au fost 15, cu doi ani inainte – 16!!! Cu siguranța, din 2011 și pana acum, Legea respectiva a fost modificata de peste 100 de ori!”

„Unii sunt de parere ca prelucrarea de date cu caracter personal se produce atunci cand dezvalui ceea ce ai colectat. Nu! Prelucrarea este orice operațiune care implica aceste date, chiar și atunci cand citești o carte de identitate. Consider ca, in Romania, nu am trecut inca de clasa zero in ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal. Cred ca va trebui sa mai treaca mult timp pana cand vom putea vorbi despre digitalizarea invațamantului in adevaratul sens al cuvantului!”

„Am tot auzit ca sistemul de invațamant primește acces gratuit la nu știu care platforme software de comunicații. Dragilor, sa-mi spuneți și mie ce este gratuit pe lumea asta?!…”

„In ceea ce privește temeiul legal, in mare masura, aici este vorba și despre interesul public. Sistemul invațamantului obligatoriu are inclus și interesul public, al statului, care ar trebui sa-și doreasca accesul minorilor la un sistem de invațamant coordonat, de calitate. La aceasta ora,  folosim cu toții platforme ale unor companii multinaționale care au o capitalizare bursiera ce depașește PIB-ul Romaniei. Facem asta fiindca aceștia au investit și fiindca legislația de la noi este foarte permisiva. Nu a interesat pe nimeni faptul ca aceștia prelucreaza datele, ca au mecanisme de prelucrare a identitații electronice. Eu, unul, mi-aș dori ca statul sa dezvolte propriile platforme, chiar daca ar fi un proces costisitor și de durata.”

Lector univ. dr., av. Raul-Felix HODOȘ, Universitatea de Medicina, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Targu-Mureș

„Voi da ca exemplu inscrierile online la facultate, care s-au incheiat sau care continua inca. Asta a presupus scanarea unor documente și trimiterea acestora la unitatea de invațamant superior, prin e-mail ori prin incarcarea lor, prin aplicații, in locații dedicate. Și-a pus vreun candidat intrebarea daca aplicațiile folosite sunt sigure? Instituțiile de invațamant și-au pus aceasta intrebare? Pe langa documentele și datele transmise, s-a cerut și o adeverința medicala, care poate cuprinde și alte detalii senzitive, ba chiar pot atesta unele dizabilitați. Acestea ar trebui cu atat mai mult protejate. Exista, oare, o atenționare din partea celor care prelucreaza date privind aceste tipuri de prelucrari? Exista o implementare suficient de bine realizata a principiilor Regulamentului, astfel incat aceste date cu caracter personal sa nu poata fi utilizate decat strict in scopul in care au fost solicitate?”

„Mie imi place sa numesc pe cel care indeplinește funcția de DPO (Data Protection Officer – n.n.) drept paraciosul de serviciu, trebuind sa fie acea persoana independenta și integra in masura sa identifice vulnerabilitațile organizației, sa le anunțe pentru a fi soluționate.”

Ionuț-Cornel SAVU, Șeful Oficiului Responsabilului cu Protecția Datelor Personale din cadrul MAI

„Pe perioadei crizei induse de coronavirus, a trebuit sa ne adaptam și am identificat multe vulnerabilitați ale sistemului de educație online. Trebuie sa aduc in discuție cateva lucruri legate de legitimitatea prelucrarii datelor cu caracter personal. Dreptul la educație este legitim, doar ca acesta nu este nicicum reglementat juridic din perspectiva protecției datelor cu caracter personal. A fost modificata Legea Educației in iunie, dar nu am reușit sa precizam acolo faptul ca acest proces poate fi realizat și prin mijloace tehnologice, la distanța!

Lumea ne intreaba pe buna dreptate pe ce ne bazam legitimitatea? Pe consimțamant? Pe atribuție legala? Pe contract? Interesul legitim nu se poate lua in considerare in cazul instituțiilor publice. De aceea, ar trebui sa avem prevazuta prelucrarea datelor cu caracter personal intr-un act normativ – in Legea Educației. Cu toate acestea, vulnerabilitațile critice țin de tehnologia utilizata: mereu suntem obligați sa apelam la furnizori externi de servicii de videoconferința. Este foarte greu sau inutil sa cream noi inșine alte astfel de soluții de comunicare, dar este foarte greu de verificat toate masurile de securitate oferite de aceste platforme. O alta problema este nivelul de conștientizare a problemelor in randul profesorilor, cursanților și parinților.”

„Faptul ca cei din sistemul de invațamant reclama, in anul 2020, ca nu știu clar care sunt datele cu caracter personal  reprezinta o mare problema!”

Conf. univ. dr. Nicolae PLOEȘTEANU, Universitatea de Medicina, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Targu-Mureș, Directorul Centrului de Studii pentru Protecția Datelor:

„O prima chestiune care vizeaza regulamentul GDPR in sistemul de invațamant este una legata de temeiul juridic. Temeiul juridic pentru prelucrarea datelor personale in mediul online difera și in funcție de situație, dar și de categoria de cursanți cu care ne confruntam. In cazul invațamantului obligatoriu, temeiul juridic este legea, nicidecum contractul. Indiferent de cate consimțaminte se dau, tot legea este temeiul juridic al prelucrarilor de date. In cazul studenților, consimțamantul este temeiul propriu-zis, fiindca vorbim despre un invațamant in care posibilitatea de a alege este cea care guverneaza. Interesul legitim intervine atunci cand s-a facut o modificare contractuala prin care invațamantul offline s-a transformat in invațamant online. Avand in vedere caracterul obiectiv și neprevazut al situației noi, aceasta modificare nu angajeaza raspunderea contractantului pentru oferirea de servicii educaționale.”

„Ce este GDPR din perspectiva invațamantului online? Ce provocare exista in momentul de fața? Eu cred ca acest instrument care ne protejeaza datele in raport cu educația și cu dreptul la educație este unul dintre cei mai puternici garanți ai statului de drept. Intr-o asemenea perioada, Comisia de la Veneția ne recomanda sa marim garanțiile tocmai pentru a putea trece cu bine momentul. Acum s-a dat o lovitura puternica GDPR-ului, fiindca actuala conjunctura a determinat o ignorare a exigențelor din aceasta zona. Dimpotriva, acolo un manager a intarit rolul GDPR-ului, in aceasta perioada nu a facut altceva decat sa gestioneze managerial in mod superior situația. Spun asta, fiindca, mai devreme sau mai tarziu, ignorarea Regulamentului de catre unitațile de invațamant va conduce la creșterea stresului pandemic.”

„In viitor, cheia dezvoltarii invațamantului va fi, fara doar și poate, dobandirea de competențe digitale, ceea ce va influența enorm responsabilitatea operatorului, a cadrelor didactice care ofera direct serviciile de invațamant online, cu toate regulile ințelese și aplicate!”

Asist. univ. Silviu-Dorin ȘCHIOPU, Facultatea de Drept, Universitatea „Transilvania” din Brașov

„Din punctul meu de vedere, Legea nr. 190/2018 privind implementarea Regulamentului GDPR a exclus toate autoritațile și organismele publice, precum și instituțiile din subordine, de la posibilitatea de a fi direct sancționate. Practic, daca se constata o incalcare, vine Autoritatea de profil, se uita, emite un avertisment și un plan de redresare. Practic, operatorul, adica unitatea de invațamant, poate sa nu faca nimic pentru ca Autoritatea nu poate sa-l sancționeze pecuniar. Pe de alta parte, avem acel art. 82 din Regulament privind dreptul la despagubiri in sensul in care orice persoana care a suferit un prejudiciu moral sau material, ca urmare a unei incalcari a acestuia, are dreptul sa obțina despagubiri, ceea ce evident implica un litigiu, un probatoriu. Dar va da un student in judecata instituția in care studiaza, pe timpul studiilor?”

Conf. univ. dr., av. Ciprian PAUN, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca

„Daca ne referim la invațamantul superior, exista trei pachete importante pe care trebuie sa le luam in considerare. Primul este pachetul contractual; la baza invațamantului superior, exista contractul de studiu, care reglementeaza raporturile dintre universitați și studenți. In pachetele contractuale trebuie introduse obligatoriu clauze privind GDPR! Pachetul tehnic presupune folosirea platformelor online de studiere. Aici trebuie gasite niște mecanisme la nivel universitar care sa fie uniformizate. Nu se poate ca un profesor sa foloseasca Zoom, iar altul, din același departament, Webex! Platformele trebuie uniformizate, fiindca universitațile iși asuma pana la urma responsabilitatea cu privire la gestionarea datelor cu caracter personal. Nu in ultimul rand, exista și pachetul de evaluare de la final de semestru: vrand, nevrand, profesorii și studenții au acces la niște date cu caracter personal – IP-ul studenților, locația din care ei dau examenul etc.”

„Cred ca universitațile nu sunt pregatite nicaieri in lume pentru aceasta provocare. Deși am avut invațamant la distanța, nu am avut pachete pregatite pentru adecvarea lor la realitațile cotidiene. Mai grav este ca unele universitați din Romania nici nu au implementat politici GDPR, ceea ce este cu mult mai periculos! Exista profesori care nu au semnat acte adiționale și nici regulamente de ordine interioara in care sa se prevada astfel de clauze.”

In continuarea seriei de evenimente online „Dezbaterile Revistei Romane pentru Protecția și Securitatea Datelor cu Caracter Personal”, Grupul editorial Universul Juridic și Revista Romana pentru Protecția și Securitatea Datelor cu Caracter Personal (RRPSDCP) organizeaza marți, 8 septembrie a.c., incepand cu orele 17:00, evenimentul cu tema „PRELUCRAREA DATELOR ȘI DIGITALIZAREA – ABORDARI IN SISTEMUL DE EDUCAȚIE ȘI INVAȚAMANT”.

Parteneri principali:

– Compania Romprest Service

– Argo Security

Partener:

– The Department

Evenimentul va fi transmis LIVE și iși propune sa analizeze, pe de o parte, adaptarea invațamantului la noile condiții generate de evoluția tehnologica și de vulnerabilitațile acesteia, iar pe de alta parte, operațiunile de prelucrare și categoriile de date cu caracter personal prin prisma obligațiilor și responsabilitaților pe care GDPR le instituie in sarcina operatorilor de date din domeniu. Vor fi abordate reguli și principii, prin raportare la scopul și temeiul juridic al prelucrarilor, sarcinile responsabilului cu protecția datelor in cadrul unor astfel de operatori, dar și cazuri practice și situații relevante privind legalitatea prelucrarii datelor și drepturile persoanelor vizate.

Dezbaterea va fi moderata de Doru DOROBANȚU, lector asociat, Universitatea Politehnica din București, care ii va avea ca invitați pe:

1. Prof. univ. dr. Alina BARGAOANU, Decan al Facultații de Comunicare și Relații Publice – SNSPA; Expert in cadrul grupului la nivel inalt pentru combaterea știrilor false (Comisia Europeana), Președinte al Consiliului de Administrație al Institutului European din Romania
2. Catalin GIULESCU – Specialist in protecția datelor
3. Lector univ. dr., av. Raul-Felix HODOȘ, Universitatea de Medicina, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Targu-Mureș
4. Ionuț-Cornel SAVU, Șeful Oficiului Responsabilului cu Protecția Datelor Personale din cadrul MAI
5. Conf. univ. dr. Nicolae PLOEȘTEANU, Universitatea de Medicina, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Targu-Mureș, Directorul Centrului de Studii pentru Protecția Datelor
6. Asist. univ. Silviu-Dorin ȘCHIOPU, Facultatea de Drept, Universitatea „Transilvania” din Brașov
7. Conf. univ. dr., av. Ciprian PAUN, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca