Codul administrativ cuprinde 10 părţi, 638 de articole şi 6 anexe. Este, în opinia noastră, o structură acoperitoare pentru toate marile domenii ale dreptului administrativ.

Constatăm că nu este vorba, cum încearcă să inducă ideea unii „cârcotaşi”, de o simplă alăturare de reglementări existente, ci despre un proces care sub aspectul fondului, dar şi al formei, este elaborat şi integrator.

Un al doilea argument care susţine semnificaţia Codului şi derivă din primul este acela că, prin reunirea, în acelaşi act normativ, a reglementărilor aplicabile administraţiei publice, se elimină paralelismele, contradicţiile, stufărişul de norme în care nu numai practicianul, dar şi teoreticianul, riscau să se piardă sau se pierdeau efectiv.

Un ultim argument, ca succesiune, nu ca semnificaţie, vizează oferirea unui singur instrument juridic la care să se raporteze practicienii, dar şi teoreticienii, în egală măsură, atunci când înfăptuiesc administraţie publică sau, după caz, analizează şi dezvoltă regimul sau statutul juridic al instituţiilor, principiilor, actelor juridice şi al celorlalte modalităţi de concretizare a acesteia, inclusiv din perspectiva raportării permanente la exigenţele impuse de apartenenţa României la marea familie a Uniunii Europene.

Calitatea unei activităţi este influenţată, în mod esenţial, de cea a eşafodajului juridic care o organizează, reglementează şi transpune în practică. Iar adoptarea unui Cod administrativ este un pas chiar dacă întârziat, chiar dacă nu foarte sigur pe el sub toate aspectele, extrem de important, pentru că s-a împlinit şi pentru că atrage după sine o reconsiderare a abordării, nevoia unei puneri în acord a activităţii administraţiei, a organizării şi funcţionării acesteia, cu reperele de fond şi formă, trasate de noul act normativ.

Codul administrativ este un act normativ care prezintă, în mod neîndoielnic, interes pentru cele mai multe categorii de destinatari. Începem cu juriştii, care, indiferent de profesia pe care o exercită, se „întâlnesc” cu el. Aşa cum nu putem „ocoli” administraţia, de la venirea noastră pe lume şi până la plecare, nu putem ignora nici actul normativ care o reglementează şi care este, în prezent, Codul administrativ al României.

În prefaţa la ediţia anterioară, ne-am „înfruptat” din metafore cu lăcomie, atunci când i-am dat un titlu, străduindu-ne să esenţializăm, prin formulare, etapele prin care a trecut şi reacţiile pe care le-a produs. Ne aflăm într-un moment în care lucrurile au început să se aşeze. El a fost creat de declararea, de către Curtea Constituţională, a constituţionalităţii O.U.G. nr. 57/2019.

Prof. univ. dr. Verginia Vedinaș

Președinte al Institutului de Știinte Administrative „Paul Negulescu”