Grupul editorial Universul Juridic

Introducere

Reprezinta normele privind interzicerea folosirii fortei

si a amenintarii cu forta un principiu al dreptului international?

Notiunea de "principiu" in dreptul international

Trasaturi ale principiilor dreptului international

incadrarea normelor privind interzicerea folosirii fortei

si amenintarii cu forta in notiunea de principiu al dreptului

international

Capitolul I. Evolutia istorica a reglementarilor privind

folosirea fortei

De ce este necesara examinarea evolutiei istorice a reglementarii

folosirii fortei?

Sectiunea 1.1. Primele reglementari referitoare la folosirea

fortei. Antichitatea si Evul mediu

1.1.1. Aparitia dreptului international. Grecia antica

1.1.2. Roma antica

1.1.3. Evul Mediu timpuriu

Sectiunea 1.2. Dreptul international clasic si evolutia reglementarii

folosirii fortei

1.2.1. Primii autori - fundamentarea teoriei dreptului

natural

1.2.2. Contributia lui Hugo Grotius la configurarea

regulilor privind folosirea fortei

1.2.2.1. Conceptia generala a lui Grotius despre

dreptul international

1.2.2.2. Dreptul la razboi - distinctia dintre razboiul

just si razboiul injust

1.2.2.3. Cauzele care pot justifica razboiul in opinia

lui Hugo Grotius

1.2.3. Pacea Westfalica si consecintele asupra teoriei lui

Grotius

1.2.3.1. Importanta Tratatelor Westfalice

1.2.3.2. Doctrina pozitivista si viziunea acesteia

asupra folosirii fortei

Sectiunea 1.3. Sistemul international al echilibrului de putere

si aparitia primelor izvoare de drept pozitiv referitoare la

limitarea recursului la forta

1.3.1. Congresul de la Viena si reconfigurarea sistemului

echilibrului de putere

1.3.2. Aparitia primelor reglementari care contin

limitari ale dreptului de a recurge la forta

1.3.2.1. Documente cu caracter preliminar

1.3.2.2. Conferintele de la Haga din 1899 si 1907 -

primul progres in limitarea recursului la forta

a. Cadrul general

b. Conventiile privind solutionarea pasnica a

diferendelor

c. Conventia "Drago-Porter"

###Sectiunea 1.4. - Sistemul Societatii Natiunilor - demersuri

juridice referitoare la interzicerea folosirii

fortei

1.4.1. Reglementarea din cadrul Pactului Societatii

Natiunilor

1.4.1.1. Consideratii generale

1.4.1.2. Regimul folosirii fortei

a. Principiul reglementarii

b. Interzicerea razboiului de agresiune

c. Exceptii desprinse din anterioritatea mijloacelor

de solutionare pasnica a diferendelor

d. Cazurile in care razboiul primeste caracter licit

e. Sfera de aplicare a exceptiilor

f. Documente complementare Pactului

1.4.1.3. Sistemul de securitate colectiva

a. Principiul securitatii colective

b. Mijloacele concrete de raspuns

1.4.2. Pactul Briand-Kellog - scoaterea razboiului in

afara legii

1.4.2.1. Geneza Pactului. Negocierile

1.4.2.2. Importanta juridica a textului - un nou principiu

de drept international

a. Caracterul universal al reglementarii

b. Introducerea unui nou principiu de drept

international

c. Sfera de aplicare

1.4.2.3. Dificultatile practice legate de aplicarea

principiului interzicerii razboiului

1.4.2.4. Pactul Saavedra-Lamas - document regional

complementar Pactului Briand-Kellogg

1.4.3. Contributia lui Nicolae Titulescu la consolidarea

renuntarii la folosirea fortei. Definirea agresiunii

1.4.3.1. Conceptia lui Nicolae Titulescu despre dreptul

international si folosirea fortei

1.4.3.2. Contributia lui Nicolae Titulescu la definirea

agresiunii

1.4.4. Scurta evaluare politico-juridica a functionarii

sistemului Societatii Natiunilor

Sectiunea 1.5. Implicatiile evolutiei istorice a reglementarii

folosirii fortei asupra dreptului contemporan

1.5.1. Determinarea reglementarii contemporane

1.5.2. Linia generala a evolutiei reglementarii

###Capitolul II. Continutul normei prohibitive referitoare la

interzicerea folosirii fortei si amenintarii cu

forta

Sectiunea II.1. Consideratii preliminare

Sectiunea II.2. Elementele constitutive ale normei prohibitive

privind regimul folosirii fortei in dreptul

international. Natura juridica a normelor

11.2.1. Pozitia in sistemul principiilor dreptului international.

Relatia cu alte principii

11.2.2. Caracterul cutumiar al principiului interzicerii

folosirii fortei si amenintarii cu forta

II.2.3. Natura de jus cogens a principiului interzicerii

folosirii fortei si amenintarii cu forta

Sectiunea II.3. Elemente continute in reglementarea

Cartei O.N.U

11.3.1. Notiunea de forta - etapizarea "gradelor" de folosire

a fortei

11.3.1.1. Folosirea fortei

11.3.1.2. Atacul armat

11.3.1.3. Agresiunea

11.3.1.4. Relevanta notiunii de agresiune in Statutul

Curtii Penale Internationale (C.P.I.)

11.3.2. Analiza elementelor constitutive ale normei prohibitive

106

11.3.2.1. Invocarea teoriilor juridice

11.3.2.2. Interpretarea articolului 2(4) din Carta

O.N.U

11.3.2.3. Practica statelor 113

II.3.3 Configurarea continutului principiului interzicerii

folosirii fortei si amenintarii cu forta prin acte

subsecvente Cartei O.N.U

11.3.3.1. Rezolutia 2625 (XXV) - 1970

11.3.3.2. Rezolutia 42/22 din 18 noiembrie 1987

Rezolutii complementare ale Adunarii Generale

O.N.U

11.3.3.3. Relevanta instrumentelor juridice complementare

Cartei

Capitolul III. Legitima aparare - prima exceptie "clasica"

de la interzicerea folosirii fortei

Sectiunea III. 1. Dezbaterile privind caracterul cutumiar sau

conventional al dreptului la legitima aparare

111.1.1. Distinctia norma cutumiara - norma conventionala

111.1.2. Exigentele normei conventionale. Rolul Consiliului

de Securitate

Sectiunea III.2. Principalele trasaturi ale legitimei aparari

111.2.1. Tipologia legitimei aparari. Legitima aparare

individuala si colectiva

111.2.2. Necesitatea si proportionalitatea

III.2.3.Problemele privind existenta unui drept la legitima

aparare anticipativa

III.2.4. Studii de caz privind legitima aparare in conflictul

israeliano-palestinian

III.2.4.1. Conflictul din Liban din iulie-august 2006

Repere ale situatiei de fapt

Legitima aparare ca raspuns la un atac armat

Legatura dintre Liban si Hezbollah

Necesitatea si proportionalitatea

Reactiile comunitatii internationale

IIi:2.4.2. Conflictul din Fasia Gaza 2008-2009

Reperele situatiei de fapt

Aplicarea regulilor privind legitima aparare

Reactia comunitatii internationale

Sectiunea III.3. Teoria legitimei aparari preventive

111.3.1. Elemente preliminare. Implicatiile momentului

11 septembrie 2001 asupra dreptului de legitima

aparare

111.3.2. Definirea conceptului legitimei aparari preventive

111.3.3. Repere practice ale legitimei aparari preventive

111.3.3.1. Operatiunea Enduring Freedom

111.3.3.2. Israel, Siria, Liban

111.3.3.3. Operatiunea Iraqi Freedom

111.3.3.4. Rusia, Cecenia, Georgia

111.3.4. Evaluarea juridica teoriei

###Capitolul IV. Autorizarea Consiliului de Securitate

Sectiunea IV. 1. Autorizarea expresa

IV.1.1. Formula autorizarii exprese

IV.I.2. Cazuri speciale

Sectiunea IV.2. Autorizarea implicita

IV.2.1. Situatia din Irak - 1991 - 2002

IV.2.2. Cazul Kosovo - 1999

IV.2.3. Cazul Irak - 2003

Capitolul V. Teoria interventiei

Sectiunea V.l. Consideratii generale

V.l.l. incercari de definire a interventiei

V.l.2. Legalitatea si legitimitatea

Sectiunea V.2. Interventia din perspectiva normelor de drept

V.2.1. Teoriile juridice: Pozitivismul, realismul si dreptul

natural

V.2.2. Interventia in raport cu izvoarele dreptul international

V.2.2.1. Carta O.N.U

V.2.2.2 Cutuma internationala

a. Opiniile exprimate in doctrina

b. Practica statelor

c. Concluzii cu privire la existenta unei cutume

internationale

V.2.3. Relatia dintre principiile de drept international -

un argument pe baza dreptului natural

V.2.4. Posibilitatea reformarii normelor dreptului

international

V.2.4.1. Reforma prin "acte ilegale"

V.2.4.2. Reforma prin consens normativ

V.2.4.3. Dezbateri cu privire la codificare

Sectiunea V.3. Interventia din perspectiva normelor eticii

V.3.1. Teoriile naturaliste

V.3.2. Teoria contractului social

V.3.3. Criterii rezultate din aplicarea teoriei "razboiului

just"

Sectiunea V.4. Se poate sustine existenta unui drept de

interventie umanitara?

###Capitolul VI. Exceptii de la interzicerea folosirii fortei

rezultate din aplicarea altor reguli generale

ale dreptului international. Consimtamantul

statului si autodeterminarea

Sectiunea VI. 1. Interventia solicitata. Consimtamantul unui

stat cu privire la folosirea fortei pe teritoriul

sau

VI.1.1. Dreptul aplicabil si interpretarea acestuia

VI.1.2. Distinctia intre conflictul intern si razboiul civil.

Inadmisibilitatea interventiei in cazul unui razboi

civil

VI.1.3. Elemente practice privind interventia solicitata

VI.1.3.1. Perioada razboiului rece

VI.1.3.2. Cazul Republicii Democrate Congo. Hotararea

Curtii Internationale de Justitie din Decembrie

2005

a. Situatia de fapt. Actele Consiliului de Securitate

b. Cazul Activitati militare pe teritoriul Congo

solutionat de CI. J

VI.1.4. Cazuri speciale. Interventia ca raspuns Ia o interventie

straina anterioara

a. Ciad si Liban

b. Angola

c. Abuzuri in invocarea interventiei solicitate -

Cehoslovacia si Afganistan

Sectiunea VI.2. Interventia pentru protectia propriilor cetateni

VI.2.1. Argumentele juridice pe care se fundamenteaza

protectia propriilor cetateni

VI.2.2. Repere ale practicii statelor in materia protectiei

propriilor cetateni

Sectiunea VI.3. Folosirea fortei in exercitarea dreptului la

autodeterminare

VI.3.1. Limitele dreptului la autodeterminare

VI.3.2. Norme de drept cu privire la folosirea fortei in

exercitarea dreptului la autodeterminare si repere

ale practicii statelor

Capitolul VII. Elemente de concluzie. in ce sens se indreapta

reglementarea folosirii fortei in

dreptul contemporan?

VII.l. Un principiu evolutiv? Cauzele evolutiei

VII.2. Discrepanta dintre drept si realitatea relatiilor

internationale

VII.3. Exista noi exceptii de la folosirea fortei?

VII.4. Rolul vointei statelor

VII.5. Valorile umanitatii

VII.6. Suprematia dreptului la nivel international - un

principiu inca departe de a fi atins

Bibliografie