Grupul editorial Universul Juridic

LISTÃ DE ABREVIERI

Introducere

CAPITOLUL 1 - SOLUTIONAREA PASNICà A DIFERENDELOR - OBLIGATIE JURIDICà SI NECESITATE A PREVENIRII CONFLICTELOR

1.1. Reglementarea pasnica a diferendelor - principiu fundamental al dreptului international public

1.1.1. Aparitia si evolutia conceptului de solutionare pasnica a diferendelor internationale

1.1.2. De la concept la principiu fundamental de drept international

1.1.3. Solutionarea pasnica a diferendelor - obligatie internationala cu valoare erga omnes?

1.1.4. Continutul principiului solutionarii pasnice a diferendelor internationale

1.1.4.1. Obligatiile ce incumba statelor in baza principiului solutionarii pasnice a diferendelor internationale

1.1.5. Partile la diferend carora li se aplica principiul solutionarii pasnice

1.2. Cooperarea internationala in domeniul solutionarii pasnice a diferendelor

1.2.1. Identificarea tehnicilor si cadrului cooperarii

1.2.2. Continutul principiului cooperarii in domeniul solutionarii pasnice a diferendelor internationale

1.2.3. Raportul dintre obligatia generala de a coopera si dreptul la libera alegere a mijloacelor de solutionare

1.2.4. Reflectarea intereselor partilor la diferend in procesul cooperarii

1.2.5. Obiectivele cooperarii internationale in domeniul solutionarii pasnice

1.3. Precizari conceptuale si terminologice

1.3.1. Notiuni generale

1.3.2. Termenii de diferend si situatie in practica conventionala si in jurisprudenta

1.3.3. Notiunea de diferend in practica conventionala si jurisprudenta internationala

1.3.3.1. Distinctia diferende politice - diferende juridice

1.3.2.2. Distinctia diferend international - diferend intern

1.3.4. Alti termeni utilizati in teoria si practica internationala contemporana privind solutionarea pasnica

1.3.4.1. Notiunea de conflict international - trecerea de la conflict international la criza internationala, alti termeni in literatura de specialitate in privinta solutionarii

1.3.4.2. Mijloace ale societatii internationale contemporane pentru prevenirea conflictelor si solutionarea diferendelor internationale

1.3.4.2.1. Conceptul de prevenire structurala

1.3.4.2.2. Conceptul de alerta timpurie

CAPITOLUL 2 - MODALITÃTI DE SOLUTIONARE PASNICà A DIFERENDELOR

2.1. Mijloace politico-diplomatice

2.1.1. Mijloace diplomatice de tip alternativ pentru solutionarea diferendelor internationale

2.1.2. Mijloace politico-diplomatice ce nu implica interventia unui tert

2.1.2.1.Consultarile

2.1.2.1.1. Notiune si particularitati

2.1.2.1.2. Reflectarea consultarilor in practica conventionala

2.1.2.2. Negocierea

2.1.2.2.1 Notiunea si particularitatile procesului de negociere

2.1.2.2.2. Etapele negocierii

2.1.2.2.3. Principiul anterioritatii negocierilor

2.1.2.2.4. Limitele negocierii

2.1.2.2.5. Organizatiile internationale - cadru institutional al negocierilor bi/multilaterale

2.1.3. Mijloacele politico-diplomatice care implica interventia unui tert

2.1.3.1. Bunele oficii si medierea (notiuni, caracteristici si delimitari)

2.1.3.2. Rolul bunelor oficii si medierii in practica statelor

2.1.3.2. Concilierea. Notiune si particularitati

2.1.3.2.1. Compunerea si functionarea comisiei de conciliere

2.1.3.2.2. Reflectarea concilierii in practica conventionala

2.1.4. Ancheta - instrument complementar in procesul de solutionare pasnica a diferendelor

2.1.4.1. Notiune si caracteristici

2.1.4.2. Comisia de ancheta si obiectivele acesteia

2.2. Mijloace jurisdictionale de solutionare a diferendelor dintre state

2.2.1. Specificitatea mijloacelor jurisdictionale in raport cu cele politico-diplomatice

2.2.2. Arbitrajul international - sistem flexibil de solutionare a diferendelor internationale

2.2.2.1. Temeiul juridic al existentei si functionarii tribunalului arbitral

2.2.2.2. Tribunalul arbitral - compunere si constituire

2.2.2.3. Regulile de procedura in arbitrajul international

2.2.2.4. Sentinta arbitrala

2.2.3. Instantele judiciare internationale - mijloc de solutionare cu caracter coercitiv

2.2.3.1. Alcatuirea instantelor judiciare internationale

2.2.3.2. Aspecte generale privind angajamentul jurisdictional si procedura

2.2.3.3. Sentinta - valoare juridica particulara in sistemul judiciar general

2.2.3.4. Aplicarea principiului cooperarii in practica judiciara internationala

2.2.4. Raportul dintre arbitrajul international si jurisdictia internationala

2.3. Rezolvarea pasnica a diferendelor in cadrul institutional oferit de organizatiile internationale

2.3.1. Organizatiile internationale - factori activi ai cooperarii internationale

2.3.2. Organizatiile internationale - cadru general al solutionarii diferendelor interstatale###

CAPITOLUL 3 - O.N.U. - ORGANIZATIE INTERNATIONALÃ CU ROL PRINCIPAL IN ASIGURAREA PÃCII SI SECURITÃTII INTERNATIONALE

3.1. Societatea Natiunilor - precursor al Organizatiei Natiunilor Unite

3.1.1. Rolul Societatii Natiunilor in organizarea pacii dupa prima conflagratie mondiala

3.1.2. Sistemul colectiv de securitate creat de Societatea Natiunilor - aspecte pozitive si negative

3.1.3. Organizatia Natiunilor Unite - expresia idealului umanitatii de creare a unei organizatii mondiale in scopul mentinerii pacii

3.2. Organizatia Natiunilor Unite si solutionarea pasnica a diferendelor internationale

3.2.1. Scurt istoric al Natiunilor Unite

3.2.2. ONU - cadru institutional de concretizare a exigentelor principiului solutionarii pasnice a diferendelor internationale

3.2.3. Caracterul complementar al modalitatilor ONU de rezolvare pasnica

3.2.4. Tipuri de diferende ce pot fi solutionate in cadrul ONU

3.3. Rolul activ al Consiliului de securitate in domeniul solutionarii pasnice a diferendelor internationale

3.3.1. Componenta organului decizional al ONU

3.3.2. Modalitati de sesizare a Consiliului de securitate

3.3.3. Puterile Consiliului in solutionarea pasnica a diferendelor internationale conform prevederilor Capitolelor VI, VII si VIII din Carta ONU

3.3.3.1. Functiile Consiliului de securitate

3.3.3.2. Modalitatile de actiune ale organului decizional al ONU

3.3.3.3. Competentele Consiliului. Limite ale competentelor organului decizional in baza capitolului VI din Carta ONU

3.3.3.4. Procedura votului in Consiliul de securitate - dreptul de veto expresie a inegalitatii constitutive a statelor

3.3.3.5. Contributii romanesti in calitate de membru nepermanent al Consiliului de securitate la dezvoltarea cooperarii internationale

3.3.4. Initiative in domeniul reformarii structurii si functionarii Consiliului de securitate al ONU

3.3.4.1. Propuneri avansate in cadrul ONU privind reformarea structurii si metodelor de lucru ale Consiliului de securitate

3.3.4.2. Pozitia Romaniei privind reforma Consiliului de Securitate

3.4. Competentele constitutionale si practica Adunarii generale a ONU in solutionarea pasnica a diferendelor

3.4.1. Compunerea si atributiile Adunarii generale - organ plenar cu atributii in domeniul pacii si securitatii internationale

3.4.1.1. Competentele organului plenar in domeniul solutionarii pasnice a diferendelor internationale si limitele acestor competente

3.4.2. Raportul dintre Adunarea generala si Consiliul de securitate in domeniul solutionarii pasnice a diferendelor internationale; practica in domeniu

3.4.3. Revitalizarea Adunarii generale

3.5. Rolul activ al Secretarului general al O.N.U. in domeniul solutionarii pasnice a diferendelor internationale

3.5.1. Competentele Secretarului general in domeniul reglementarii pe cale pasnica a diferendelor internationale in lumina prevederilor Cartei ONU si a rezolutiilor in domeniu

3.5.1.1. Rolul Departamentului pentru Afaceri Politice din cadrul Secretariatului in perfectionarea serviciilor de mediere si bune oficii oferite de Secretarul general

3.5.2. Raportul dintre Secretarul general al organizatiei si celelalte doua organe principale cu atributii in domeniul solutionarii pasnice

3.5.3. Aspecte privind imbunatatirea performantelor Secretariatului ONU pentru a corespunde noilor provocari din mediul international

3.6. Competenta jurisdictionala a Curtii Internationale de Justitie

3.6.1. Crearea Curtii Internationale de Justitie. Raportul dintre Curtea Internationala de Justitie a Natiunilor Unite si Curtea Permanenta de Justitie Internationala a Societatii Natiunilor

3.6.2. CIJ - componenta structurala a Natiunilor Unite

3.6.2.1. Natura raporturilor dintre organul decizional si cel judiciar al Natiunilor Unite

3.6.3. Limite ale capacitatii de actiune a CIJ in procesul de solutionare a diferendelor internationale

3.6.4. Competenta CIJ in solutionarea diferendelor internationale

3.6.5. Organizarea CIJ si cadrul procedural stabilit pentru dezbaterea si solutionarea cazurilor aduse in fata instantei

3.6.5.1. Structura instantei universale

3.6.5.2. Procedura de urmat in fata instantei

3.6.5.3. Valoarea juridica a enuntului jurisdictional al CIJ

3.6.6. Contributia instantei universale la intarirea dreptului international

3.6.6.1. Rolul CIJ in evitarea pericolului de fragmentare a dreptului international in conditiile "proliferarii" instantelor internationale

3.6.7. Diferendul romano-ucrainean privind delimitarea spatiului maritim al Marii Negre in zona Insulei Serpilor

3.6.7.1. Evolutia istorica a statutului juridic al Insulei Serpilor

3.6.7.2. Demersurile diplomatiei romane privind finalizarea procesului de delimitare a platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra

3.6.7.3. Recurgerea la solutionarea judiciara in diferendul romano-ucrainean; decizia CIJ in speta Delimitarea spatiilor maritime in Marea Neagra (Romania v. Ucraina)

3.6.7.3.1. Relevanta argumentelor prezentate de Romania in fata Curtii in sustinerea pozitiei sale in diferendul cu Ucraina

3.7. Succinta evaluare a activitatii ONU in domeniul pacii si securitatii internationale. Directii generale de actiune in vederea reformarii activitatii organizatiei

CAPITOLUL 4 - CADRUL REGIONAL - COMPONENTÃ ESENTIALÃ A SISTEMULUI MECANISMELOR DE SOLUTIONARE PASNICÃ A DIFERENDELOR INTERNATIONALE

4.1. Consacrarea in Carta ONU a rolului cadrului regional in solutionarea pasnica a diferendelor

4.1.1. Ambiguitatea conceptului de regionalism

4.1.2. Limitele actiunii organizatiilor regionale

4.2. Sisteme regionale europene/paneuropene cu rol in reglementarea pasnica a diferendelor dintre state

4.2.1. Reglementarea pasnica a diferendelor in sistemul Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE)

4.2.1.1. Analiza comparativa a dispozitiilor Actului final de la Helsinki (1975) si a Cartei de la Paris pentru o noua Europa (1990)

4.2.1.2. Procedura de la La Valetta (1991) - mecanism paneuropean de solutionare a diferendelor bazat pe interventia tertilor

4.2.1.3. Particularitatile Conventiei pentru conciliere si arbitraj in cadrul C.S.C.E. (Stockholm, 1992)

4.2.1.4. Trecerea de la o comisie de conciliere C.S.C.E., la instituirea concilierii dirijate

4.2.1.5. Implicarea sistemului O.S.C.E. in domeniul solutionarii pasnice a diferendelor - evaluari si perspective

4.2.2. Uniunea Europeana si solutionarea pasnica a diferendelor regionale

4.2.2.1. UE - actor activ al relatiilor internationale

4.2.2.2. Politica UE de prevenire a conflictelor internationale

4.2.2.3. UE si procesul de solutionare pasnica a diferendelor interstatale (interese si obiective)

4.2.2.4. Implicarea UE in solutionarea conflictelor regionale

4.2.3. Organizatia Atlanticului de Nord (NATO)

4.2.3.1. Dispozitiile Tratatului Atlanticului de Nord privind rezolvarea pasnica a diferendelor internationale

4.2.3.2. Scopul principal al N.A.T.O. - evolutii si tendinte

4.2.3.2.1. Aprecieri si coordonate privind evolutia viitoare a NATO din perspectiva contributiei la securitatea internationala (Summitul NATO, Bucuresti, 2-4 aprilie 2008)

4.2.3.3. Raporturile dintre NATO si alte organizatii regionale cu competente in gestionarea crizelor

4.3. Organizatia Statelor Americane (OSA) si rolul sau in solutionarea pasnica a diferendelor

4.3.1. Componenta structurala a organizatiei cu relevanta pentru procesul de solutionare pasnica a diferendelor internationale

4.3.2. Mecanismele de prevenire a conflictelor in cadrul OSA

4.4. Organizatia Unitatii Africane/Uniunea Africana (OUA/UA) - conditii si masuri pentru o pace durabila in Africa

4.4.1. Prevenirea conflictelor in Africa - o provocare la nivel regional si international

4.4.2. Capacitatea structurala si politicile UA/OUA de aplicare a principiului solutionarii pasnice a diferendelor

4.4.3. Mecanismele UA/OUA pentru prevenirea, managementul si rezolvarea conflictelor

4.5. Liga Araba (LA) si solutionarea pasnica a diferendelor internationale

4.5.1. Structura Ligii Arabe si functionarea sa in domeniul solutionarii diferendelor internationale

4.6. Mecanismele Comunitatii Statelor din Asia de Sud-Est (ASEAN) pentru solutionarea pasnica a diferendelor si provocarile regionale

4.6.1. Nucleul conventional si structural al existentei si functionarii ASEAN

4.6.2. Carta ASEAN - element central al procesului de integrare economica regionala asiatica

4.6.2.1. Mecanisme ASEAN de solutionare pasnica a diferendelor

4.6.3. Implicarea ASEAN in solutionarea unor probleme regionale interstatale

4.6.3.1. Modelul ASEAN - mecanismul mentinerii stabilitatii in regiunea Marii Chinei de Sud

4.7. Raportul organizatii regionale - Natiunile Unite; probleme de coordonare intre organizatiile regionale si Natiunile Unite

CAPITOLUL 5 - SISTEME JURISDICTIONALE  CU COMPETENTÃ SPECIALÃ

5.1. Tipuri particulare de arbitraj proprii relatiilor comerciale internationale

5.1.1. Arbitrajul international comercial - mecanism de solutionare a diferendelor dintre participantii la comertul international

5.1.1.1. Sistemul de reguli ale Camerei Internationale de Comert (CIC)

5.1.1.2. Arbitrajul comercial in cadrul Comisiei Natiunilor Unite pentru Drept Comercial International (UNCITRAL); asemanari si deosebiri fata de procedura arbitrala din cadrul CIC

5.1.2. Tribunalele arbitrale mixte

5.1.2.1. Centrul International pentru Reglementarea Diferendelor privind Investitiile (CIRDI)

5.1.2.1.1. Componenta structurala a mecanismului de solutionare a diferendelor privind investitiile

5.1.2.1.2. Procedura concilierii in cadrul CIRDI conform prevederilor Conventiei asupra solutionarii diferendelor privind investitiile

5.1.2.1.3. Procedura arbitrajului comercial international din cadrul CIRDI

5.1.2.2. Tribunalul pentru reclamatii Iran-SUA

5.1.2.3. Comisia pentru reclamatii Eritrea - Etiopia

5.2. Organizatia Mondiala a Comertului (OMC); specificitatea solutionarii pasnice a diferendelor de natura comerciala

5.2.1. GATT - precursor al OMC

5.2.1.1. Procedura de rezolvare a diferendelor in cadrul GATT

5.2.2. Solutionarea pasnica a diferendelor in cadrul OMC - coloana vertebrala a sistemului de comert multilateral

5.2.2.1. Organizarea si functionarea OMC

5.2.2.2. Sistemul de rezolvare a diferendelor in cadrul OMC

5.2.2.3. Ineditul imbunatatirilor aduse procedurii de solutionare a diferendelor in cadrul OMC in raport cu GATT

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Anexe