Grupul editorial Universul Juridic

TAXA DE PARTICIPARE:

EXCLUSIV PARTICIPARE ÎN SALĂ: 300 lei + TVA/participant

BENEFICII INCLUSE ÎN TAXA DE PARTICIPARE:  

• Acces la invitați de prestigiu, din ariile teoretice și practice ale domeniului; 
• Vizionare video live în calitate Full HD; 
• Acces la înregistrarea video (transmisă în cel mult 30 de zile); 
• 3 luni abonament Universul Juridic Premium*, cu resurse juridice actualizate și numeroase reduceri la achiziții.  
• Acordarea statutului de membru Senior al ujmag.ro** care conferă suplimentar minimum 20% reducere la cărțile Editurii Universul Juridic și 5% reducere la cărțile altor edituri***

* Abonamentul Universul Juridic Premium include printre altele: peste 10.000 de opinii juridice atent selecționate de colectivul editorial Universul Juridic, actualizate și segmentate zilnic. Peste 500 de autori consacrați, peste 9.000 de știri juridice, peste 700 de newslettere și o bogată bază de date organizată în funcție de anumite cuvinte-cheie. 

** Cea mai mare Librărie specializată pe domeniul juridic din țară. 

*** Reducerile se aplică exclusiv cărților, nu și revistelor

ACCES LA VIZIONAREA VIDEO LIVE ȘI A ÎNREGISTRĂRII VIDEO A EDIȚIEI INDIVIDUALE/SERIEI:  

• fiecare ediție se transmite live la data și ora afișate  
• accesul la vizionarea video live și a înregistrării video a ediției individuale/seriei se realizează prin autentificare cu user și parolă în Portalul Universul Juridic. Detalii privind modalitatea de acces sunt transmise în mod automat, prin e-mail, după completarea formularului de mai jos și achitarea taxei de participare  
• din punct de vedere tehnic, nu sunt necesare programe software ori setări tehnice speciale, conexiunea la internet fiind suficientă 

Universul Juridic, în colaborare cu Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, organizează prezenta dezbatere, ca parte a unui demers comun de promovare a excelenței în cercetarea juridică și de consolidare a dialogului dintre mediul academic și practica judiciară. Prin această inițiativă, ne propunem să creăm un spațiu de reflecție și dezbatere asupra unor teme esențiale ale dreptului penal și procesual penal, reunind specialiști recunoscuți și profesioniști ai dreptului interesați de evoluțiile recente și de provocările contemporane ale domeniului.

Într-o lume juridică din ce în ce mai complexă, provocările întâlnite în practica judiciară trebuie mai mult decât oricând abordate atât pragmatic, cât și profund. În procesele penale talerele justiției sunt destinate să încline, în principiu, în mod pragmatic, în acord cu valoarea dată mijloacelor de probă, însă în această ecuație nu poate fi ignorat substratul mai profund al prezumțiilor.

Prin organizarea prezentei dezbateri ne propunem să oferim, în primul rând, un cadru academic de reflecție asupra modului în care prezumțiile se aplică în procesul penal. Vom analiza anumite ipoteze în care instanțele penale aplică prezumțiile în analizarea vinovăției inculpatului în procesul penal, întrucât, așa cum se cunoaște, pentru pronunțarea unei soluții de condamnare a inculpatului este necesar ca instanța să aibă convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil. În acest context poate fi formată această convingere doar pe baza probelor directe sau pot fi folosite și prezumții?

Vom analiza și modul în care prezumția de nevinovăție poate reprezenta instrument de plasare a sarcinii probei în care vom antama obligația acuzării de a proba vinovăția acuzatului, cazurile de inversare a sarcinii probei, dreptul acuzatului la neautoincriminare, dar și dreptul acuzatului de a-și dovedi nevinovăția.

Dincolo de acest proces de determinare a răspunderii penale, nu putem omite importanța următorului pas marcant în procesul de deliberare, respectiv acela al determinării sancțiunii juste aplicabile. În acest context o expresie a individualizării pedepsei este aplicarea principiului proporționalității pedepsei.

Dreptul penal, în mod tradițional rezervat suveranității naționale, este acum din ce în ce mai supus cerințelor de uniformizare și armonizare în cadrul legislației Uniunii Europene. În acest context, proporționalitatea – ca principiu general al dreptului Uniunii – se reflectă și în procesul de individualizare legală și judiciară a sancțiunii penale, mai ales de când Curtea de Justiție a Uniunii Europene a recunoscut că principiul proporționalității sancțiunilor are efect direct în dreptul național, cu obligația de a lăsa neaplicate eventuale reglementări naționale contrare (cauza NE, C-205/20).

De aceea vom analiza principiul proporționalității pedepsei în dreptul Uniunii atât ca cerință de proporționalitate prospectivă, care definește relația dintre măsurile luate și obiectivele urmărite sub aspectul adecvării, necesității și proporționalității sancțiunii în sens restrâns, cât și în dimensiunea sa de proporționalitate retrospectivă, care impune ca severitatea pedepsei să fie proporțională cu gravitatea infracțiunii, ideea consacrată acum ca drept fundamental prin art. 49 alin. 3 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

În condițiile în care jurisprudența în materie a Curții de Justiție a Uniunii Europene este cea care dă expresie concretă principiului proporționalității pedepsei în dreptul Uniunii, vom trece în revistă principalele hotărâri ale instanței europene, începând cu cele istorice și până la cauzele de o importanță deosebită aflate în prezent pe rolul acesteia, în așa fel încât să sprijinim efortul de familiarizare cu practica europeană în domeniu, în vederea asimilării depline în dreptul intern a cerințelor europene specifice principiului proporționalității pedepsei.

În același timp, nu putem omite rădăcinile justificării pedepsei care ne conduc în prezent la diferitele înțelesuri ale punerii în aplicare a instituției pedepsei, motiv pentru care, în acest sens, vom reflecta la semnificația dată de Hegel pedepsei ca veritabil drept al infractorului, prin care acesta este onorat ca ființă rațională.

Dezbaterea se adresează avocaților, magistraților, cadrelor universitare, cercetătorilor și tuturor celor interesați de provocările practice ale dreptului procesual penal și ale dreptului penal în ceea ce privește temele anunțate. Contribuțiile vorbitorilor vor avea rolul de a oferi perspective aplicabile în concret în procesele penale, care să conducă la dezvoltarea și aprofundarea cunoașterii juridice.

Loc de desfășurare: Sala de Consiliu, Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”

Data: 24 aprilie 2026, ora 09:30-12:00

Moderator: jud. dr. Bogdan E. Gubici, Tribunalul Argeș

AGENDA

9:30-9:45 – Primire participanți

9:45-10:00 – Cuvânt de deschidere
- Prof. univ. dr. Evelina Oprina, Facultatea de Științe Juridice și Administrative, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”; Director, Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”, Academia Română; Director, Revista română de jurisprudență
- Jud. dr. Bogdan E. Gubici, Tribunalul Argeș

Panel I – Rolul prezumțiilor în procesul penal

10:00-10:20: conf. univ. dr., jud. Cristinel Ghigheci, Facultatea de Drept, Universitatea „Transilvania” din Brașov, Curtea de Apel Brașov – „Aplicarea prezumțiilor în analizarea standardului de probă în procesul penal”

10:20-10:40: asist. univ. dr., av. Alin Petrea, Facultatea de Drept și Științe Administrative, Universitatea „Valahia” din Târgoviște – „Prezumția de nevinovăție ca instrument de plasare a sarcinii probei”

10:40-11:00: Întrebări și dezbateri

Panel II – Principiul proporționalității pedepsei ca expresie a individualizării pedepsei

11:00-11:20: cerc. științific gr. al II-lea, dr. Tudor Avrigeanu, Institutul de Cercetări Juridice București, Academia Română – „Dincolo de retributivism și utilitarism: Hegel și pedeapsa ca drept al infractorului”

11:20-11:40: asist. univ. dr., jud. Vlad Neagoe, Facultatea de Drept, Universitatea „Transilvania” din Brașov, Curtea de Apel Brașov – „Principiul proporționalității pedepsei în dreptul Uniunii Europene”

11:40-12:00: Întrebări și dezbateri