Grupul editorial Universul Juridic

Cum devine dreptul eficace? Sunt resorturile din spatele eficacitații dreptului morale sau mai degraba se întemeiaza pe forța? Raspunsul la aceste întrebari necesita o verificare a fundamentelor dreptului, pentru a vedea daca dreptul are o origine naturala, bazata pe morala și, implicit, pe religie, sau este survenit, un produs al societații. Originea, naturala sau survenita, a instrumentelor prin care funcționeaza dreptul va contamina însuși dreptul, oferindu-i o eficacitate morala sau susținuta prin forța.

Conținutul lucrarii și publicul-ținta

Pentru descoperirea resorturilor dreptului, lucrarea pleaca de la analiza noțiunilor de baza ale dreptului: libertatea, dreptul subiectiv și obligația (stricto sensu). Rezultatul la care ajunge este ca, pe lânga aceste noțiuni clasice, în dreptul (civil) mai exista noțiuni sau concepte eterogene, care excedeaza categoriilor noțiunilor clasice. Acestea sunt entitați juridice neconvenționale.

Entitați, pentru ca termenul desemneaza instrumente juridice cu o esența de sine statatoare, sui-generis. Caracterul insolit le condamna la o existența autonoma, paralela cu cea a categoriilor convenționale. Juridice, pentru ca entitațile cercetate țin de drept, se refera la drept. Însa entitațile nu sunt în mod obligatoriu drept (obiectiv, dar nici subiectiv) doar pentru ca sunt specifice dreptului. Neconvenționale, pentru ca entitațile examinate sunt originale, depașesc tiparele și nu se supun convențiilor.

Sunt astfel de entitați drepturile personalitații, raportul donațiilor, sezina succesorala.

Operațiunea de izolare a entitaților juridice neconvenționale implica cercetarea unor instrumente ale dreptului cu natura confuza: facultațile (numite, în general, drepturi potestative), acțiunea, controlul contractual. Limpezirea naturii lor juridice atrage încadrarea acestora în categoria noțiunilor clasice ale dreptului sau expedierea în categoria eterogena a entitaților.

Lucrarea se adreseaza cercetatorilor, întrucât analizeaza fundamentele dreptului și încearca sa explice funcționarea acestuia. Se adreseaza, de asemenea, studenților, carora le va ușura înțelegerea anumitor noțiuni și concepte de drept civil. Dar se adreseaza și practicienilor dreptului, pentru ca interpretarea și aplicarea dreptului pot fi corect facute doar în urma patrunderii sensului noțiunilor și conceptelor prin care dreptul normeaza.

Puncte forte

Lucrarea dezvaluie raportul dintre ideile non-juridice și drept. Libertatea se manifesta în dreptul civil prin dreptul subiectiv. Dreptul subiectiv este o noțiune predilecta a dreptului contemporan, care o folosește oriunde trebuie sa legifereze. Uzarea, mai mult sau mai puțin înțeleapta, a dreptului subiectiv pune în dificultate eficacitatea acestuia. Reversul anumitor drepturi (creanțele) este obligația. Aceasta este obligatorie pentru subiectul pasiv. Totuși, Codul civil român îi atașeaza, artificial și inutil, un alt drept, ce pare subiectiv în concepția legiuitorului: acțiunea, denumita legal „drept material la acțiune”.

Printre noutațile aduse de prezenta lucrare în doctrina româna se numara parcurgerea istorica a apariției și dezvoltarii noțiunii de drept subiectiv, precum și o perspectiva critica asupra acțiunii și încadrarea acesteia în categoria potrivita. De asemenea, lucrarea include o critica a teoriei drepturilor potestative, precum și o critica a drepturilor personalitații.

Despre autor

Dumitru Balea – asistent universitar la Facultatea de Drept a Universitații Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca; formator în materia proprietații intelectuale, în cadrul Institutului Național pentru Pregatirea și Perfecționarea Avocaților – Centrul Teritorial Cluj; avocat (din 2013).