Grupul editorial Universul Juridic

In viata de zi cu zi ne intalnim cu riscuri la tot pasul, nu exista activitate umana care sa nu fie supusa pericolelor de tot felul: accidente, furt, calamitati naturale, pierderi financiare... Din acest motiv, m-am intrebat mereu ce masuri ar trebui luate pentru preintampinarea materializarii lor sau macar pentru atenuarea efectelor lor negative. Primul meu contact cu subiectul managementul riscurilor l-am avut in momentul in care am inceput sa lucrez in domeniul consultantei, intre anii 1997-1999, la firma PricewaterhouseCoopers. In misiunile de audit financiar, am fost pusa in situatia de a calcula riscul de audit1, adica riscul pe care auditorul il atribuie unei opinii de audit neadecvate, atunci cand situatiile financiare contin situatii eronate semnificative.

In anul 2001, lumea era zguduita de atacurile teroriste din S.U.A., de mari scandaluri financiare (Enron, Worldcom), de un cutremur de 7,9 grade in Gujarat, India, cu peste 20.000 de victime; spectrul incertitudinii cu privire la ziua de maine era la ordinea zilei. Datorita experientei mele profesionale, evenimentele anului 2001 m-au prins oarecum initiatǎ in problematica managementului de risc, dar viziunea mea era limitata mai mult la aspecte financiare. Am devenit foarte interesata de modul in care firmele pot sa se protejeze de riscurile atat de diverse la care sunt supuse atunci cand doresc sa patrunda pe piete noi, din alte tari.

Deoarece in anul 2002 am avut sansa sa obtin o bursa de studii la Universitatea Hirosaki din Japonia, am avut ocazia, odata cu desele vizite facute la diverse corporatii, ferme, institute de cercetare, sa vad cat de concentrati sunt niponii de perfectionarea permenentǎ a proceselor de productie, de control, de extinderea pe noi piete, pe care isi fac intrarea in urma unor indelungate tatonari si analize. Gestionarea riscurilor este una din preocuparile principale, care a ajuns chiar o arta, intr-o tara in care oamenii s-au obisnuit sa traiasca sub permanenta amenintare a cutremurelor, taifunelor, inundatiilor si altor tipuri de calamitati.

Abordarea temei „Analiza riscurilor in studiile de fezabilitate pentru afaceri internaționale”, care da si titlul acestei lucrǎri, s-a dovedit a fi una inspiratǎ, dar si dificilǎ, totodatǎ. Bibliografia in domeniu era mai mult cantonata in domeniul managementului de risc financiar; a fost greu sa gasesc surse bibliografice care sa faca referire la incertitudinile legate de procesul de internationalizare a firmelor. Totusi, aceste spatii albe au reprezentat si o provocare, o oportunitate, caci astfel am avut sansa sǎ imi aduc propria contributie la dezvoltarea subiectului ales ca temǎ de studiu.