Grupul editorial Universul Juridic

Aceasta carte este rezultatul cercetarilor in cadrul proiectului Romanian Ageing Migrants and the Welfare State (RAMWEL), care s-a desfasurat in perioada 2013-2015 in cadrul Programul de Cooperare Elvetiano-Roman pentru reducerea disparitatilor economice si sociale in cadrul Uniunii Europene.

Scopul proiectului este de a imbunatati cunoasterea stiintifica in domeniul politicilor sociale destinate migrantilor in varsta. Rezultatele cercetarii contribuie la dezvoltarea unui cadru conceptual pentru analiza notiunii de bunastare, incluzand contributia migrantilor in varsta in dinamica dintre actorii sociali implicati in elaborarea, reglementarea si implementarea politicilor sociale specifice. In acest sens, proiectul de cercetare se concentreaza pe patru dimensiuni principale:

1. strategiile migrantilor in varsta in accesarea serviciilor si facilitatilor din tarile de primire;
2. legaturile transnationale ale migrantilor;
3. mijloacele informale prin care migrantii in varsta contribuie la bunastarea familiilor si comunitatilor din tara de origine;
4. politicile sociale la nivel local destinate migrantilor varstnici.

Proiectul a demarat cu doua intrebari principale de cercetare: 1. Care sunt strategiile formale si informale utilizate de diferite grupuri de migranti romani in vederea satisfacerii nevoilor bunastarii? 2. Care este rolul mi¬gran¬tilor in varsta in asigurarea informala si voluntara a mijloacelor bunastarii in tara de origine si in tarile de destinatie? Aceasta carte este organizata pe sase capitole, iar rezultatele cercetarii reprezinta raspunsurile la aceste intrebari. Demersul nostru s-a concentrat, in principal, pe surprinderea si intelegerea experientei de migratie a persoanelor in varsta din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Strategia de abordare a acestui obiectiv a presupus orientarea cercetarii atat asupra spatiului de origine, cat si a spatiilor de destinatie. Identificarea caracteristicilor generale si specifice ale populatiei investigate in tara de ori¬gine ne-a permis sa intelegem particularitatile modelelor de migratie spe¬cifice acestei populatii. Am studiat legaturile transnationale ale migran¬tilor si mecanismele de adaptare la spatiile de primire. In acest sens, am inclus in studiu si experientele de migratie ale copiilor migrantilor in varsta. O etapa importanta a demersului de cercetare a fost analiza literaturii, care a dus la identificarea si intelegerea contextului in care se desfasoara acest proces.

In primul capitol sunt prezentate tendinte generale ale migratiei internationale. Prezentarea s-a facut intr-o maniera istorica pentru a sur¬prinde modificarile care au aparut in timp asupra dinamicii si componentei unor fluxuri de migratie. Aceasta analiza a dus la surprinderea dinamicii in modificarea motivatiilor si factorilor care au determinat deplasarile masive de populatie si la schimbarile pe care le produce fenomenul in spatiile de primire.

Al doilea capitol este dedicat prezentarii surselor de date si metodelor de cercetare pe care le-am folosit in realizarea lucrarii. Pentru a raspunde la intrebarile de cercetare am construit o metodologie mixta. Metodele si tehnicile de cercetare utilizate au fost: analiza literaturii de specialitate, interviul comprehensiv, ancheta pe baza de chestionar, analiza secundara de date din alte studii si cercetari si interviul semistructurat. Obiectivele etapei de documentare au fost: identificarea teoriilor generale si specifice despre migratia internationala, conturarea unui cadru teoretic pornind de la analiza conceptelor specifice, identificarea modelelor de migratie specifice tarilor de destinatie si de origine, analiza literaturii despre strategiile de adaptare in spatii de primire a populatiei in varsta, analiza literaturii despre legaturile transnationale. Rezultatele acestei etape sunt prezentate in capitolele unu, trei si patru din aceasta lucrare.

Cercetarea calitativa a presupus organizarea a doua studii: un studiu calitativ pentru identificarea elementelor caracteristice ale experientei traite de migrantii romani cu varsta de 35-45 de ani si un studiu calitativ pentru identificarea elementelor caracteristice ale experientei traite de migrantii romani in varsta, cu varsta de peste 60 de ani. In discutiile cu participantii la cercetare au fost abordate urmatoarele teme: motivatia plecarii in strainatate, organizarea plecarii in strainatate, detalii despre sederea in strainatate, gasirea unui loc de munca, experienta traita la locul de munca, adaptarea la locul de munca, comunicarea cu angajatorii si colegii de la locul de munca, petrecerea timpului liber, relatia cu familia, relatia cu alti romani aflati in strainatate, accesarea diverselor resurse din tara respectiva (servicii sociale, servicii de asistenta furnizate de catre organizatii non-guvernamentale, ajutor din partea familiei, rudelor sau prietenilor) pentru rezolvarea diverselor probleme, motivatia si pregatirea intoarcerii in tara, identificarea si descrierea problemelor din viata curenta (economice, medicale, sociale, comunicarea cu rudele ramase in strainatate etc.), descrierea unei zile obisnuite din viata respondentului.

Cercetarea cantitativa a presupus aplicarea unui chestionar pe un esantion reprezentativ la nivel regional populatiei cu varsta de peste 60 de ani care a trait o experienta de migratie. Studiul a avut urmatoarele obiective:

• Identificarea situatiilor specifice de migratie, pornind de la carac¬teristicile grupului-tinta obtinute in urma analizei datelor calitative;
• Conturarea unor profile pentru migrantii in varsta in functie de variabile sociodemografice (sex, varsta, mediul de rezidenta, nivelul de educatie, nivelul venitului) si de variabile contextuale (tara de destinatie, situatia copiilor in tara de destinatie, domeniul de activitate in tara de destinatie, scopul declarat al vizitei/sederii in strainatate);
• Masurarea gradului de izolare sociala a migrantilor in varsta in tara de origine si identificarea elementelor (institutionale si non-institutionale) retelei de sprijin.
Capitolul trei prezinta o parte a rezultatelor analizei de literatura. Acest capitol cuprinde dimensiunile conceptuale si cadrul teoretic ale migratiei internationale. Capitolul debuteaza cu o analiza a definitiilor si terminologiei, insistand pe modificarile aparute in timp si in diverse contexte. Am analizat si caracteristici ale imigratiei recente in functie de tipuri de migranti, determinanti ai migratiei in spatii si contexte sociale, economice si politice diferite. Cadrul teoretic al migratiei internationale prezentat in capitolul trei contine teorii ale migratiei interne, teorii moderne ale migra¬tiei, teoria economica a imigratiei si teoria capitalului social. Cadrul teoretic include perspectiva deplasarii fortei de munca, perspectiva atrac¬tivitatilor regionale si calitatea vietii, perspectiva capitalului uman, analiza rolului migratiilor anterioare, analiza migratiei ca decizie specifica ciclurilor vietii, analiza ipotezei castigurilor asteptate, analiza migratiei ca raspuns la depri¬varea relativa, analiza migratiei ca proces de cautare secventiala si valoarea optiunii de asteptare si analiza migratiei ca decizie a gospodariei sau a intregii familii.

Capitolul patru continua analiza literaturii de specialitate cu studii de caz despre modele de migratie din tarile de primire si cu o analiza a prin¬cipalelor repere in imigratia romaneasca. Pentru studiile de caz despre tarile de primire am ales Franta, Germania, Italia si Spania. Analiza feno¬menului in tarile de primire ne ajuta sa intelegem contextul social, politic si economic la care trebuie sa se adapteze migrantii. Modelele alese pentru analiza sunt diferite din punct de vedere cultural, iar prezentarea feno¬menului in spatiile respective intr-o maniera istorica ne ajuta sa intelegem evolutia si modificarile legislatiei si sistemelor sociale destinate diverselor categorii de migranti.

In capitolul cinci am raspuns la intrebarea: cine sunt persoanele in varsta care au trait o experienta de migratie in diverse tari de destinatie? Astfel, am urmarit sa conturam un profil al populatiei cu varsta de peste 60 de ani din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. In acest sens, am luat in calcul analiza distributiei respondentilor dupa urmatoarele variabile: sex, varsta, mediul de rezidenta, nivelul de educatie si nivelul venitului. Am identificat elemente specifice experientei din tara de origine, cum ar fi gradul de multumire fata de nivelul de trai actual, problemele cu care se confrunta in viata curenta, gradul de izolare si componenta retelelor de sprijin. Sprijinindu-ne si pe date obtinute in alte cercetari, am facut o analiza a problemelor cu care se confrunta persoanele in varsta, de aceasta data vazute prin prisma reprezentantilor institutiilor de la nivel judetean si local. Ultimul aspect asupra caruia ne-am concentrat atentia a fost relatia cu nepotii in tara de origine. Ultimul capitol include o analiza a situatiei copiilor persoanelor in varsta din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est care au trait o experienta de migratie in diverse spatii de destinatie. Aceasta analiza reprezinta un punct de plecare pentru intelegerea naturii legaturilor transnationale dintre copiii stabiliti definitiv sau temporar in strainatate si parintii lor. In plus, analiza ne permite sa intelegem experienta migrantilor in varsta. Datele referitoare la acest tip de experienta vizeaza: persoanele in varsta care locuiesc temporar cu copiii in strainatate, in special cu scopul de a-i ajuta, si persoanele in varsta care locuiesc temporar in strainatate cu scopul de a munci. A doua dimensiune se refera la doua situatii: experienta de lucru a persoanelor in varsta in tarile de destinatie in care locuiesc copiii si cea a persoanelor in varsta in alte tari de destinatie decat cele in care s-au stabilit copiii lor.