Asumându-mi criticile, mărturisesc indirect prin titlu şi explicit aici că nu sunt vreun meloman, autodidact sau cel puţin apropiat al artelor în general sau al artelor spectacolului în special.

Deşi poziţionată în proximitatea facultăţii de drept unde am studiat şi fiind de multe ori martor al etalării maşinilor şi ţinutelor de gală la vreo premieră sau spectacol special, Opera bucureşteană mi s-a părut întotdeauna exclusivistă, abordabilă fiind numai în condiţii şi cu ocazii absolut speciale. Îmi închipuiam că trebuie să studiez înainte de a face primul pas, dincolo de asumarea unei stări de spirit şi a unor ţinute şi conduite pe măsură.

Ciudat este că, în acest context în care am poziţionat această instituţie, am făcut primul pas către Opera de stat din Viena înainte de Opera bucureşteană. Depăşind tracul neiniţiatului, cu abordarea turistului necondamnabil, am intrat într-un mediu absolut nou care m-a atras şi m-a determinat să-mi construiesc propria-mi viziune, depăşind snobismul şi elitismul care însoţesc uneori calitatea de abonat sau participant în mod frecvent la aceste spectacole.

M-am trezit astfel captat de spectacol în ansamblul lui, în care dimensiunile sale, fiecare în parte şi toate împreună, m-au extras din mediul cotidian şi m-au relaxat cum n-au reuşit să facă niciodată un film sau o piesă de teatru.

Magistral şi feeric, regal şi majestuos, spectacolul Operei este unic şi excepţional.

Coloana muzical-instrumentală este axa în jurul căreia se construieşte distribuţia, jocul scenic, decorurile şi care întregeşte vocea cântăreţilor, pe diversele ei tonalităţi. Eşti captiv înăuntrul unui mediu unic care-ţi trezeşte simţuri şi sentimente, care nu-ţi lasă loc pentru stresul cotidian şi care te extrage pe nesimţite şi te înalţă.

Cunoşti astfel o lume specială, o lume nouă, lumea Operei.

Devii autodidact şi critic cu fiecare spectacol savurat, cu fiecare bis susţinut de aplauze furtunoase, cu fiecare stagiune şi debut, cu fiecare confirmare a cântăreţilor şi dirijorilor consacraţi.

Vă provoc să încercaţi!

Nicolae Cîrstea

Nicolae Cîrstea este fondatorul Grupului editorial UNIVERSUL JURIDIC - PRO UNIVERSITARIA - EDITURA NEVERLAND, acum şi al UJmag.ro.

A absolvit Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, în anul 2001.

Începând cu anul 1997 (anul I de studii) a fost agent de distribuţie al mai multor edituri, după care, în anul 2001 (anul IV de studii), a pus bazele Editurii UNIVERSUL JURIDIC.

În prezent este Preşedintele acestor companii, fiind implicat în proiecte pe termen mediu şi lung în domeniul editorial şi cel al distribuţiei de carte pe piaţa din România.