Este util de precizat, înainte ca cititorul să deschidă paginile acestei cărți, că, în pofida numeroaselor sale pasaje critice, lucrarea nu este îndreptată împotriva cuiva anume și nici măcar cuiva în general. Cartea și-a propus să identifice, să expună și să analizeze, cu pretenția unei obiectivități temporale și profesionale, cronologia unor acte, fapte și decizii publice sau devenite publice, ale unor entități publice și private, persoane și instituții românești sau străine României, în perioada 2005-2020.
Deși generate preponderent de parcursul legislativ și aplicativ din domeniul justiției penale, argumentele și concluziile cărții acoperă practic parcursul întregii societăți românești în perioada arătată, precum și aportul/influența în domeniul cercetat a numeroase segmente societale naționale, dar și extranee, într-un amplu proces de nivelare ideologică și comportamentală în jos a cetății românești și a cetățenilor săi.
„Dacă ne-am situa în lumea cinematografiei, această carte ar putea fi considerată un film documentar.”
„România a constituit un amplu câmp experimental al unui Proiect-pilot cu un obiectiv de cercetare bine determinat – posibilitatea dominării unei democrații europene prin pârghiile justiției penale, deasupra și în afara opțiunilor electorale.”
„Cu cinstire, prețuire și speranță, dedic această carte acelor zeci de mii de purtători de robă, avocați, judecători, procurori, precum și acelor multe, multe milioane de români iubitori de Țară, de Neam și de Dreptate.”
✔️ Centralizarea deciziei de comandă
✔️ Domeniu de aplicare
✔️ Procedura de aplicare
✔️ Similitudini istorice
„Ion Popa e autorul unei cărți de excepție, una dintre acele cărți despre care poți spune că e crucială pentru înțelegerea unui destin – al Justiției românești în special – și pentru deslușirea unui destin mult mai larg, cel al României în postdecembrism, în general: Noaptea dreptății românești 2005-2020, apărută la editura Universul Juridic.”
„Ion Popa are o experiență de excepție în domeniul justiției noastre, nu numai prin activitatea îndelungată în domeniu – din februarie 1989 până în ianuarie 2019 – 30 de ani numărați – dar și prin multiplele planuri ale activității.”
➡ Acțiuni punctuale, prezentate, comentate și explicate, începând cu cele ale unor decidenți: de la președinții României până la responsabili în justiție, CSM, procurori generali, șefi ai DNA;
➡ Modalități de raportare a unor ambasadori ai altor state străine față de actul de justiție prin exemple și cum s-au raportat reprezentanții justiției față de acei ambasadori;
➡ Analiza la rece a justiției românești în ultimii 15 ani.
Judecător stagiar, definitiv, judecătorie/tribunal/curte de apel 1.02.1989 – 1 octombrie 2018, perioadă în care a îndeplinit și funcțiile de vicepreședinte, președinte de instanță, inspector general judecătoresc în cadrul Inspecției Generale din Ministerul Justiției; director Direcția Organizare Judiciară, resurse umane și statistică judiciară din Ministerul Justiției; secretar general al Consiliului Superior al Magistraturii.
Coordonator al grupurilor de lucru înființate la nivelul Ministerului Justiției pentru proiectele de legi privind reforma în justiție, validate de Parlamentul României în anul 2004: Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, legi ce au constituit baza legislativă de închidere a capitolului 24 – justiție și afaceri interne de preaderare la Uniunea Europeană. A fost reprezentantul României în Comisia Europeană de Eficientizare a Justiției (C.E.P.E.J.), raportor al acestei Comisii pentru întregul sistem judiciar din România în perioada 2003-2005, precum și membru al grupurilor de lucru de la nivelul acestei comisii, coautor în această calitate a lucrării „Evaluarea sistemelor judiciare din Europa”, publicată în anul 2005 la Haga.
