Grupul editorial Universul Juridic

Coordonator Calin-Viorel Iuga

Avocat, Asociat coordonator Iuga & Asociații

Scopul principal al acestui numar de revista special este de a contribui la conștientizarea importanței inteligenței artificiale, automatizarii, eticii digitale și a securitații cibernetice in randul profesioniștilor dreptului, prin articole ce prezinta stadiul actual de dezvoltare tehnica, problemele pe care aceasta le ridica in planul dreptului și posibile soluții. Aceste soluții vin exclusiv din partea unor autori practicieni ai dreptului (judecatori, avocați și mediatori), revista depașind prin aceasta simplul rol de informare. Articolele au fost selectate pentru a atrage toți cititorii interesați de proiecția tehnologiei in domeniul dreptului, iar nu doar profesioniștii dreptului. Deși presupun un anumit nivel de ințelegere tehnica, articolele sunt suficient de clare pentru a informa cititorii care lucreaza in afara domeniului tehnic și celui juridic.

Era cu adevarata nevoie de un numar special al revistei dedicat provocarilor pe care tehnologia le aduce in domeniul juridic?

Intrebarea nu poate fi decat una retorica.

Intreaga lume se confrunta in prezent cu a patra revoluție industriala - 4IR (folosirea inteligenței artificiale), dupa revoluția industriala din 1780-1840 (folosirea aburului), revoluția tehnica (folosirea electricitații) din 1870-1920 și revoluția tehnico-științifica (folosirea computerelor) din 1940-1970.

Dezvoltarea inteligenței artificiale a fost și este una exponențiala. In 1943 președintele IBM, Thomas Watson, afirma ca: „Cred ca exista o piața mondiala pentru cinci calculatoare”. In anul 1997 robotul DEEP BLUE dezvoltat de IBM il invingea pe Marele Maestru și multiplu campion mondial la șah, Garry Kasparov, iar in anul 2017 robotul ALPHAGO dezvoltat de Alphabet Inc.'s Google DeepMind (Londra) il invingea pe fostul campion mondial KE JIE la GO, un joc mult mai complex decat șahul. Trecerea inteligenței artificiale in a treia etapa a dezvoltarii, cea a detectarii și exprimarii emoțiilor (a se vedea, de exemplu, robotul Sophia creat de Hanson Robotics din Hong Kong in 2015 și care a devenit cetațean al Arabiei Saudite in anul 2017), face ca „science fiction” sa devina „science fact”.

Realitatea virtuala, impreuna cu teleprezența și teleexistența este deja simțita, insa ce urmeaza?

Domeniul juridic nu este ocolit de explozia exponențiala a digitalizarii, care l-a depașit insa in viteza cu care imbraca relațiile sociale. Nu e de mirare ca au aparut noi modele de afaceri și noi profesii, iar altele au disparut sau sunt pe cale de dispariție. Daca pana de curand nu se putea imagina o banca fara casieri, acum nu se poate imagina o banca fara automate bancare.

In vartejul acestei furtuni tehnologice pare ca dreptul nu exista, legile fiind adoptate cu multa intarziere dupa apariția unor provocari de genul Uber sau a autovehiculelor autonome. In acest context, etica digitala prinde tot mai multa importanța, futurologul Gerd Leonhard identificand cinci noi drepturi fundamentale ale omului: dreptul de a ramane natural (adica „pur și simplu” biologic și organic), dreptul de a fi mai puțin eficient in raport cu un robot, dreptul la deconectare, dreptul de a fi sau de a ramane anonim și dreptul de a avea prioritate la angajare in fața unui robot.

Este tehnologia buna sau rea? Tehnologia este neutra, iar folosirea ei fara reguli poate transforma neutralitatea de care se bucura intr-o arma impotriva oamenilor. Legile lui Isaac Asimov sunt mai actuale ca niciodata. Cu toate acestea, etica digitala nu trebuie sa se transforme intr-o frana in dezvoltarea economica și tehnologica, fiind necesar un echilibru intre drepturile și libertațile fundamentale ale omului și aceasta dezvoltare.

Tehnologia și automatizarea activitaților umane va insemna inlocuirea totala a omului?

Simularile militare și roboții militari sunt o realitate și observam zi de zi cum dispar profesii pe care nu demult le consideram vitale in activitatea unor afaceri sau instituții, cum sunt casierii de la marile magazine sau arhivarii. Raspunsul la intrebarea daca roboții vor crea mai multe locuri de munca decat vor distruge i-a facut pe unii sa se gandeasca pe buna dreptate la ipoteza unui risc de șomaj in masa in cazul progresului necontrolat al tehnologiei. In prezent nu mai putem face diferența intre o anumita profesie și tehnologie pentru ca pur și simplu tehnologia face parte din orice profesie.

Un studiu al Universitaților Oxford și Yale din 2017 arata ca in 45 de ani inteligența artificiala va fi mai buna decat omul la indeplinirea oricarei sarcini și ca in 120 de ani va automatiza toate locurile de munca, dintre care activitatea de traducere pana in 2024, scrierea de eseuri școlare pana in 2026, conducerea unui camion pana in 2027, vanzarea in magazine pana in 2031, scrierea unei carți bine vanduta pana in 2049 și realizarea de operații chirurgicale pana in 2053.

Chiar daca toate activitațile umane vor putea fi automatizate sau inlocuite de inteligența artificiala, tehnologia nu va putea inlocui omul. Albert Einstein afirma ca imaginația este mai importanta decat cunoașterea „Cunoașterea este limitata, in timp ce imaginația cuprinde lumea intreaga, stimuland progresul, dand naștere evoluției”. Roboții nu au imaginație pentru ca ei pot doar raspunde la intrebari și nu le pot formula. In plus, unii considera ca umorul va constitui ultimul obstacol al inlocuirii omului, respectiv momentul in care roboții vor ințelege o gluma și vor intrerupe o conversație pentru a glumi.

Dave Coplin, fostul directorul executiv al companiei Microsoft din Regatul Unit, arata ca in lupta cu tehnologia „omul trebuie sa lucreze mai inteligent, nu mai mult”, iar munca lui trebuie sa fie una complementara tehnologiei, al carei control trebuie sa il dețina. Jack Ma, cel mai bogat om din China și cofondatorul Alibaba, susține aceeași idee, respectiv ca „Nu-i putem invața pe copiii noștri sa concureze cu roboții, cine va fi mai deștept. Trebuie sa-i invațam ceva unic, astfel incat o mașina sa nu ne ajunga niciodata din urma: valori, credința, gandire independenta, lucru in echipa, grija pentru ceilalți – abilitațile ușoare – sport, muzica, pictura, arte, pentru a ne asigura ca oamenii sunt diferiți de mașini”.

Deși industria dreptului va cunoaște transformari majore, aceasta va supraviețui inlocuirii totale, pentru ca dreptul este o arta și pentru ca o decizie in ultima cale de atac nu poate fi conceputa in mainile unui robot.

Insa dreptul are nevoie de tehnologie la fel de mult cum tehnologia are nevoie de drept. Justiția nu iși poate indeplini rolul ei in societate fara sa fie conectata la realitațile sociale și la mijloacele de interacțiune dintre membrii acesteia.

Migrarea in online a unei parți a justiției a devenit, datorita pandemiei, o necesitate, deschizand calea judecatorului online și, de ce nu, calea judecatorului virtual. Simpla automatizare a sistemului actual judiciar nu este suficienta, fiind necesara pentru online gandirea unei arhitecturi suplimentare cu ajutorul tehnologiei și a unui nou set de proceduri. Pe buna dreptate s-a aratat ca „Pentru cetațeni, justiția online ofera o cale de rezolvare pe care azi multe cazuri nu le au și o incredere mai mare in ritmicitatea actelor de procedura, o justiție online fiind mai greu de criticat. De asemenea, justiția online este mai rapida, mai ieftina și flexibila, mai transparenta, mai ușor de ințeles și de folosit pentru non-juriști. In plus, este mai accesibila pentru persoanele cu dizabilitați, care nu pot ajunge ușor la instanțe”.

Justiția online nu va inlocui justiția clasica, ci o va completa și intari.

Cum ne vom putea adapta schimbarilor pe care tehnologia le va aduce profesiilor juridice?

Raspunsul pare sa il fi dat deja arabii saudiți care in 2014 schimbau roțile unei mașini din mers. Adaptarea la noile realitați nu poate fi facuta decat preluand din mers noile tehnologii, iar nu dintr-o data, prin inlocuirea totala a modului curent de exercitare a profesiilor. In vederea imbrațișarii tehnologiei profesioniștii din domeniul dreptului vor trebui sa conștientizeze importanța tehnologiei și sa dobandeasca minime cunoștințe de specialitate, fara a fi insa necesara obținerea unei diplome de specialitate.

Insa dezvoltarea tehnologica nu poate fi conceputa in lipsa securitații cibernetice, lipsa unei astfel de securitați amenințand inclusiv statul de drept. Compania Cambridge Analytica Ltd (CA) a colectat datele personale de pana la 87 de milioane de utilizatori ai rețelei de socializare Facebook prin intermediul unei aplicații numita „This is Your Digital Life”, pe care le-a folosit ulterior in scop politic și de influențare a alegerilor in 2016 in campania electorala din Regatul Unit, „Leave.EU” și pentru campania prezidențiala a lui Donald Trump.

Securitatea cibernetica a datelor este la fel de importanta ca securitatea fizica a acestora. Importanța securitații cibernetice este direct proporționala cu creșterea volumului datelor și a dispozitivelor interconectate.

Deși in general sunt vizate datele cu caracter personal și de sanatate ale unei persoane, in cazul avocaților sunt urmarite a fi colectate datele compromițatoare ale clienților acestora alaturi de cele financiare. Avocații sunt obligați sa ia masuri de securitate cibernetica, deoarece aceasta securitate face parte din obligațiile sale de asigurare a secretului profesional și a confidențialitații.

Atacurile cibernetice pot viza nu numai datele personale, ci și resursele computerelor in scop financiar – cryptojacking.

Asigurarea securitații cibernetice presupune implementarea de catre orice organizație a unei culturi de ințelegere a importanței datelor și luarea de masuri de prevenire și de inlaturare a atacurilor, dar și de conservare digitala.

Un rol important in cazul profesioniștilor care prelucreaza date cu caracter personal il joaca planul de securitate cibernetica și polița de securitate cibernetica.

In incheiere, consider ca inteligența artificiala și automatizarea nu pot fi abordate decat impreuna cu etica digitala și cu securitatea cibernetica, liantul tuturor fiind regulile și normele juridice care trebuie sa confere omului dreptul de coordonare și control al tehnologiei și rezultatelor pe care aceasta le aduce, respectiv sa il plaseze deasupra roboților.