Grupul editorial Universul Juridic

Fiind vorba despre un numar tematic, dedicat de catre Redacția Curierului Judiciar unui astfel de eveniment, generat de exercitarea Președinției Consiliului UE de catre țara noastra, nu putem sa nu vorbim despre satisfacțiile inregistrate, alaturi de eforturile consistente depuse. Intre satisfacțiile de natura profesionala, fara a realiza o ierarhizare a lor, un loc aparte este rezervat aceleia care se refera la numarul mare de absolvenți (licența, masterat, doctorat) implicați, in calitate de practicieni, specializați in dreptul Uniunii Europene, și nu numai, la nivel național și al UE, in pregatirea și exercitarea Președinției. O provocare, cu o vizibilitate maxima la nivel internațional, a fost summit-ul de la Sibiu (informal), cu prilejul caruia a fost adoptata o Declarație.

Deoarece spațiul rezervat in Revista ar fi fost insuficient pentru a evidenția toate demersurile de natura legislativa in care țara noastra a fost implicata in toate cele 6 luni, Augustin Fuerea, editorul coordonator al acestui numar tematic, a intitulat editorialul Repere legislative ale exercitarii Președinției Romaniei la Consiliul Uniunii Europene.

Dificultațile ridicate de coordonarea unui astfel de demers au vizat, cu precadere, faptul ca, in pagini puține, am dorit sa evidențiem unele dintre cele mai importante demersuri care au caracterizat exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene de catre Romania. Alegerea temelor a fost una fireasca, intemeindu-se pe faptul ca, in materializarea lor s-au implicat, cu eforturi deosebite, dar meritorii, colegi care, deopotriva, reunesc atat statutul de teoreticieni ai dreptului, in general, și ai dreptului Uniunii Europene, in special, desfașurandu-și activitatea in invațamantul juridic superior, cat și statutul de practicieni ai domeniului, in cadrul unor instituții care au avut o implicare majora in activitațile concret intreprinse pe parcursul celor 6 luni de exercitare a Președinției, dar nu numai. Deopotriva, am urmarit sa stimulam unele reflecții pe o astfel de tema, de natura, speram noi, sa ne fie utile nu numai peste 14 ani, cand este posibil sa revenim la un astfel de statut, ci și pana atunci.

Un moment important la exercitarii Președinției, cu vizibilitate maxim posibila pe plan internațional, a fost acela al summit-ului Consiliului European din 9 mai a.c., prilej cu care a fost adoptata Declarația de la Sibiu, Declarație care pe care Augustina-Mihaela Dumitrașcu o analizeaza, cu precadere din punctul de vedere al efectelor pe care un astfel de document le produce la nivelul Uniunii Europene, dar și impactul pe care aceasta il genereaza in planul relațiilor externe ale Uniunii Europene.

Este cunoscut faptul ca eforturile țarii noastre in exercitarea Președinției continua și in prezent, in cadrul triou-ului Romania-Finlanda-Croația, in acest mod asigurand, cum se intampla cu fiecare stat membru, de altfel, coerența indeplinirii unei astfel de demnitați la inalțimea careia suntem in situația de a ne afla, așa cum precizeaza Roxana-Mariana Popescu in articolul intitulat Exercitarea președinției Consiliului Uniunii Europene. Trioul Romania-Finlanda-Croația.

Avand un impact social important, Directiva privind restructurarea și insolvența s-a plasat in centrul preocuparilor pe care țara noastra le-a avut in timpul exercitarii Președinției Consiliului Uniunii Europene, aspecte surprinse in demersul Directiva privind restructurarea și insolvența. Intre așteptari, dezbateri și previziuni, semnat de autorii Augustin Fuerea și Andreea Deli-Diaconescu.

Contribuțiile Președinției austriece a Consiliului Uniunii Europene, din cel de-al doilea semestru al anului 2018, precum și ale președinției romane, din primul semestru al anului 2019, prin care au fost subliniate modificarile operate de Consiliu asupra Propunerilor Comisiei prin abordarile generale asupra Propunerii de Regulament, a completarii acestuia prin cele trei anexe ale sale și a Propunerii de Directiva fac obiectul unei analize riguroase, realizata de catre Gheorghe Bocșan in intervenția sa Pachetul legislativ E-evidence al Uniunii Europene. Evoluțiile inregistrate in timpul președințiilor austriaca si romana la Consiliul Uniunii Europene.

Protecția consumatorilor nu putea sa lipseasca dintre preocuparile țarii noastre, motiv pentru care, in aceeași perioada (semestrul I al anului 2019), a fost adoptata Directiva (UE) 2019/770 privind unele aspecte referitoare la contractele de furnizare de conținut digital și de servicii digitale, directiva care presupune un nivel maxim de armonizare și asigura consumatorilor un nivel ridicat de protecție, diminuand, in același timp, obstacolele din calea comerțului in cadrul Uniunii Europene, dupa apreciaza Iuliana-Madalina Larion in articolul Implicarea Președinției Romaniei la Consiliul UE in materia protecției consumatorilor. Adoptarea Directivei (UE) 2019/770 privind anumite aspecte referitoare la contractele de furnizare de conținut digital și de servicii digitale.

In același context al aprofundarilor de natura legislativa se situeaza și preocuparea, in mod inspirat realizata, a Oanei Petrescu – om de cercetare și practica specifica domeniului, concretizata in articolul: Adoptarea propunerii de reformare a Regulamentului (CE) 2201/2003 al Consiliului privind competența, recunoașterea și executarea hotararilor judecatorești in materie matrimoniala și in materia raspunderii parintești, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000.

De o actualitate cu totul aparte este intervenția a doi colegi, teoreticieni și practicieni ai domeniului, deopotriva, Oana-Mihaela Salomia și Augustin Mihalache, care iși propun sa explice, ancorați in realitați, o serie de probleme, cum ar fi: Incluziunea, mobilitatea și excelența. Prioritațile Romaniei in politica europeana de educație și formare profesionala.

Pornind de la realitatea potrivit careia tehnologia digitala schimba paradigme in societate și, implicit, in spațiul juridic, Alina-Mihaela Conea aduce in prim-planul atenției o serie de prioritați ale etapei pe care societatea le parcurge, referindu-se, indeosebi, la Țarmuri (sigure?) in oceanul datelor. Evoluții ale politicii digitale a Uniunii Europene in contextul președinției romane a Consiliului.

Președinția romana a Consiliului UE a acționat ca un catalizator in vederea consolidarii unui efort coordonat cu privire la provocarea dezinformarii la adresa fundamentului democrației in Uniunea Europeana conducand la eforturi susținute ale instituțiilor UE și ale statelor membre in vedere contracararii sale eficace, dupa cum susține, in mod pertinent, Anamaria-Veronica Fuduli in Reglementarea in domeniul combaterii dezinformarii. Opțiunea raului cel mai mic?

Dupa cum am precizat, Președinția romana la Consiliul Uniunii Europene s-a derulat, inclusiv, in contextul negocierilor și dezbaterilor organizate cu privire la retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeana, detalii de natura juridica oferindu-ne Maria-Cristina Solacolu in studiul sau Negocieri și dezbateri organizate in timpul Președinției Romaniei la Consiliul UE privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeana.

In firescul lucrurilor care s-au circumscris exercitarii mandatului țarii noastre la Consiliul UE, s-a gasit și Dimensiunea parlamentara a președinției romane la Consiliului Uniunii Europene, analizata din perspectiva teoriei și a practicii de catre Dragoș-Adrian Bantaș, aducand in discuție mai multe idei și stimuland o serie de reflecții, binevenite intr-o astfel de situație.

Exprimandu-ne convingerea ca, prin conținutul sau, acest numar tematic se poate constitui intr-o foarte buna platforma a dezbaterilor, apreciem ca plus-valoarea pe care o va inregistra, din perspectiva parcurgerii de catre un numar mare de cititori ai Revistei, se va materializa, cu precadere, in consecințele majoritar pozitive pe care statutul complex, presupus de exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene de catre oricare dintre statele membre, le are.