Grupul editorial Universul Juridic

Despre echilibrul juridic în perspectiva economica

Drd. Elena-Iuliana Gheorghe

Facultatea de Drept, Universitatea din București, Judecator, Judecatoria Sectorului 6 București

Tema echilibrului este una recurenta, atât în drept cât și în economie, fiecare dintre cele doua discipline gravitând în jurul conceptului pe care încearca deopotriva sa-l atinga prin propriile instituții, modele sau legi.

Noțiunile juridice conexe celei de echilibru precum echivalența, reciprocitate, corectitudinea tranzacțiilor, proporționalitate sau repararea prejudiciilor își gasesc în economie corespondent în noțiuni precum eficiența economica, echitatea în distribuția veniturilor, stabilitate economica ori sustenabilitate. Astfel, este neîndoielnic faptul ca beneficiile cercetarii interdisciplinare a echilibrului în drept și economie, le depașesc pe cele ale studiului izolat.

Avantajul cel mai lesne de observat al acestei abordari este acela al largirii paletei de metode, tehnici și de instrumente de cercetare. Nu pot fi trecute cu vederea nici beneficiile date de valențele noi aduse de cercetarea economica instituțiilor juridice, de studiul microeconomic al impactului normelor juridice în societate ori de propunerile de legiferare, ale caror justificari economice conduc la soluții echilibrate și dezirabile, care fie umplu goluri neprevazute de juriști, fie înlocuiesc norme cazute în desuetudine, fața de rapiditatea evoluției relațiilor sociale și de impactul adus acestora de noile tehnologii sau de inteligența artificiala.

În deschiderea numarului tematic al revistei, drd. Dragoș-Nicușor Petrescu, judecator în cadrul Judecatoriei Sectorului 6 București, confirma în totalitate veridicitatea observațiilor anterioare, studiul realizat de acesta, dedicat calificarii lucrarilor de construcții, profitând din plin de abordarea pluridisciplinara. În cuprinsul articolului, Calificarea lucrarilor de constructii – valente economice la intersectia dreptului civil cu dreptul constructiilor si dreptul urbanismului, autorul releva valențele juridice ale noțiunilor economice precum valoare de piața, valoare venala, valoare de utilizare, valoare negativa și atrage atenția asupra implicațiilor economice ale utilizarii, în general în mod inadecvat a triadei lucru, bun și drept. Dupa cum însuși autorul afirma, demersul sau se plaseaza la confluența unor sisteme de gândire parțial diferite, marcate deopotriva de paradigma dreptului exorbitant sau public și a dreptului civil. O analiza serioasa a acestora reclama cu necesitate recursul la noțiuni precum dreptul de proprietate, noțiuni tehnice din sfera arhitecturii, dar și din sfera dreptului administrativ și a dreptului construcțiilor, cum ar fi autorizațiile administrative și documentațiile tehnice de autorizare a lucrarilor de construcții. Astfel, cu ocazia lecturarii articolului, se constata fara putința de tagada faptul ca în aceasta materie studiul exclusiv juridic este unul incomplet, iar echilibrul între interesul public și cel privat atunci când sunt edificate lucrari de construcții nu poate fi atins decât prin luarea în considerare a naturii primordial economice a acestei activitați umane.

În continuare, articolul conceput de subsemnata, drd. Elena-Iuliana Gheorghe, Analiza economica a exproprierii: particularitați în ceea ce privește dislocarea unei afaceri, își propune de asemenea sa cerceteze cumpanirea intereselor publice și a celor private, individuale sau colective, aflate în joc în momentul demararii procedurii de expropriere. Astfel cum am aratat în cuprinsul articolului, daca analizam dislocarea unei afaceri ca urmare a exproprierii, datele analizei se schimba fundamental, date fiind raporturile economice și sociale diverse ce se cladesc în legatura cu aceasta, beneficiile pe care le aducea societații anterior dislocarii și consecințele pe care le are pentru comunitatea pe care o deservea mutarea sau încetarea existenței sale. În atare situații, observam ca nu numai titularul afacerii este afectat, ci și întreg lanțul de persoane fizice și juridice aflate în legatura directa sau indirecta cu acesta. În acest context, am urmarit disecarea regimului juridic actual al exproprierii, prin raportare la principiul fundamental al analizei economice – eficiența economica.

Articolul domnului dr. Ioan-George Cristian, judecator al Secției penale a Judecatoriei Sectorului 6 din București, Teoria economica a pedepsei penale – potențiale aplicații practice în dreptul penal român pune în balanța infracțiunea și pedeapsa, propunând ca pedeapsa sa fie stabilita astfel încât sa maximizeze beneficiile societații, prin orientarea catre acele sancțiuni care au cel mai mic cost de aplicare, atât timp cât înlaturarea infractorului din comunitatea afectata nu este indispensabila pentru conservarea sentimentului de siguranța publica – fie raportat la ecourile sociale ale faptei care decurg din natura și conținutul acesteia, fie raportat la riscul afectarii acestuia ca urmare a reiterarii comportamentului infracțional. Articolul realizat se remarca prin îndepartarea de la modelele clasice ale pedepsei și prin semnalarea existenței modelului economic, care introduce noțiuni precum criminalitatea eficienta sau prejudiciul net produs prin savârșirea unei infracțiuni. Urmarind firul roșu al analizei noțiunii de echilibru din punct de vedere juridic și economic, autorul aduce în prim-plan proporționalitatea pedepsei, pledând pentru un regim sancționator ponderat.

Numarul tematic continua cu articolul doamnei avocat drd. Andreea-Daniela Dub, care vizeaza Munca din hub profesional – perspectiva economica a angajatorilor, contribuție ce atrage atenția asupra urmarilor aduse de tehnologizarea muncii, care a determinat adaugarea la regimul telemuncii a subregimurilor precum munca în regim hibrid (partea activitații se desfașoara de la locul de munca organizat de angajator și o alta parte în regim de telemunca) și munca din hub. Autoarea a constatat ca aceste regimuri de munca, aparent, prezinta avantaje cu precadere pentru salariați și, adesea, sunt astfel promovate de catre angajatori, dar și pentru cei din urma pot fi vazute ca oportunitați de reducere a costurilor. Din cele expuse, reiese cu claritate și în ceea ce privește dreptul muncii aplecarea doctrinei și a practicii, în contextul dezvoltarii noilor tehnologii, înspre echilibrarea intereselor juridice și economice ale angajatorului, cu cele ale angajaților.

Dreptul contractelor reprezinta un domeniu predilect al analizei economice a dreptului, astfel ca se impunea ca lucrarea de fața sa cuprinda cel puțin un studiu referitor la echilibrul contractual. În acest context, prin articolul realizat, Rezonanța (dez)echilibrului contractual. O perspectiva economica asupra leziunii și impreviziunii, drd. Dragoș-Nicolae Ene, judecator stagiar în cadrul Judecatoriei Buzau face acordul între interpretarile textelor legale și dimensiunea economica a acestora. Importanța demersului este surprinsa de autor de o maniera judicioasa acesta reținând ca echilibrul contractual are ca fundament echitatea, sta sub paternalismul solidarismului contractual și poate fi pe deplin înțeles doar printr-o analiza economica a contractului. În cele din urma, acesta poate determina chiar echilibrul economic.

Recunoștința tuturor celor implicați!