

Curierul Judiciar nr. 11/2023
- Cod:15007
- Ed. coord. de: Elena-Iuliana Gheorghe
- Publicat de: Editura C.H. Beck
- Colectia: Reviste
- Data aparitiei: Ianuarie 2025
- Cuprins
Termen de livrare
2 zile lucratoareReduceri
Oferte speciale exclusiveComanda direct la
Telefon: 0733.673.555Plateste cu cardul
Protectia platii onlineOptiuni de achizitie
Despre dinamicizarea dreptului prin economie
Coordonator: Drd. Elena-Iuliana Gheorghe, Facultatea de Drept, Universitatea din București; Judecator, Judecatoria Sectorului 6 București
Daca numarul anterior a analizat interferențele economiei în diferite ramuri de drept din perspectiva statica, în numarul acesta ne propunem sa realizam analiza economica a unor instituții juridice ce presupun schimbare, transformare, dinamicitate. Apreciem ca aceasta incursiune se impune, fiind necesara completarea tabloului analizei law and economics în spațiul juridic românesc, prin intermediul remarcabilelor articole elaborate de colaboratorii celor doua numere cititorul fiind invitat sa exploreze în profunzime, din multiple perspective, relația dreptului cu economia.
Demersul presupune o schimbare semnificativa de abordare, în care instituțiile juridice nu mai sunt vazute doar ca un set de norme rigide, ci ca mecanisme flexibile, capabile sa se adapteze în mod constant la realitațile economice în schimbare. De asemenea, am încercat sa punem accent pe identificarea unor soluții juridice eficiente, care nu doar sa explice comportamentele economice analizate, dar sa stimuleze și sa sprijine dezvoltarea economica, având în vedere impactul acestora asupra piețelor, al inovației și al creșterii economice.
Prin urmare, analiza economica a dreptului presupune nu doar evaluarea modului în care reglementarile afecteaza economia, dar și înțelegerea modului în care transformarile economice pot influența evoluția normelor și principiilor juridice. Aceasta include, printre altele, studierea impactului economiei digitale, a globalizarii piețelor și a noilor paradigme economice asupra instituțiilor tradiționale, dar și adaptarea sistemului juridic la noile forme de organizare economica, precum economia colaborativa, economia verde sau piețele financiare emergente.
Astfel, printr-o abordare integrata, dorim sa punem în valoare dinamismul dreptului, subliniind importanța interacțiunii dintre factorii economici și cei juridici într-un context global în continua schimbare. Cititorii vor fi invitați sa descopere în acest numar o serie de analize și propuneri care vor contribui la aprofundarea acestei relații complexe, dar necesare, dintre drept și economie, în vederea dezvoltarii unui cadru juridic mai adaptabil și mai eficient în fața provocarilor economice contemporane.
Dinamicizarea dreptului prin economie se refera la capacitatea dreptului de a se ajusta și de a se transforma în funcție de schimbarile economice și sociale. În acest context, nu mai vorbim doar despre o relație statica între drept și economie, ci despre o interdependența în care economia influențeaza formarea, aplicarea și modificarea normelor juridice, iar dreptul joaca un rol activ în reglementarea și orientarea comportamentului economic.
Aceasta abordare include, printre altele:
- Evoluția normativa în raport cu schimbarile economice: modul în care sunt influențate reglementarile de fenomenul economiei de piața, de noile tehnologii, de inovațiile financiare și de globalizarea economiei.
- Rolul economiei în formarea politicilor publice și al reglementarilor juridice: Cum sunt structurate reglementarile pentru a raspunde nevoilor economice și de dezvoltare, inclusiv în domenii precum concurența sau protecția consumatorilor .
- Interferențele dintre dreptul privat și economia de piața: Analizarea modului în care contractele, proprietatea și alte instituții juridice se raporteaza la noile realitați economice și cum se adapteaza la dinamica pieței.
- Transformarea instituțiilor juridice: De exemplu, modul în care instituțiile economice, cum ar fi piețele financiare, influențeaza structurile juridice și regulamentele ce le guverneaza.
În ceea ce privește perspectiva law and economics, aceasta presupune analiza modului în care normele influențeaza comportamentul economic și cum rezultatele economice pot, la rândul lor, sa conduca la modificari în sistemele juridice. Este vorba despre aplicarea principiilor economice (eficiența, costuri, stimulente) la studiul dreptului.
Articolele prezentate în numarul tematic sunt cu atât mai valoroase cu cât ele aduc o contribuție semnificativa în completarea și aprofundarea acestei relații a dreptului cu economia, ținând cont de particularitațile economice și sociale din România.
Astfel, în debutul numarului tematic, asist. univ. dr. Alexandru-Șerban Rațoi prezinta valențele economice ale dreptului în articolul intitulat Analiza economica a dreptului insolvenței. Ipoteze de (in)aplicabilitate. Procedura insolvenței presupune prin definiție un proces ce implica schimbarea, iar conținutul economic evident al dreptului insolvenței, confirmat de reglementari, dar și de practica profesioniștilor activi în domeniu este dublat de justificarea economica a remediilor, prezumțiilor și instituțiilor specifice acestui rizom al științei juridice, atât de controversat în peisajul juridic, dupa cum în mod judicios reține autorul. Astfel, prin analiza celor treisprezece principii guvernatoare ale procedurii insolvenței, autorul demonstreaza ca ideea lor subadiacenta rezida într-o explicație economica a unor concepte, reguli și idei regasite în cuprinsul legii. În cuprinsul articolului.
În continuare, avocat drd. Horia Banciu, prezinta prin articolul Nu fac afaceri cu tine - Consecințele economice ale refuzului de a contracta implicațiile practice ale deciziei unei societați care deține o cota importanta dintr-o anumita piața de a refuza un potențial client, dar și remediile dezvoltate de dreptul concurenței pentru corectarea eventualelor comportamente abuzive, relevând astfel limitele dinamice ale libertații de a nu contracta. Autorul subliniaza ca, având în vedere ca din perspectiva clienților întreprinderii dominante, un eventual refuz poate însemna o scadere a cifrei de afaceri, imposibilitatea de dezvoltare sau chiar falimentul, dreptul concurenței a dezvoltat mijloace de a analiza și de a corecta acest comportament cu potențial abuziv. Prin articolul realizat autorul a încercata sa ofere o privire de ansamblu asupra faptei refuzului de a contracta și a motivelor invocate pentru aceasta, privind critic și analiza economica a criteriilor sancționarii.
O contribuție valoroasa ne este înfațișata de drd. Ana-Maria Dimofte, judecator stagiar în cadrul Judecatoriei Sectorului 4 București, prin intermediul articolului Implicații economice ale clauze de alegere a legii aplicabile. Autoarea susține necesitatea analizei economice a clauzei de alegere a legii aplicabile în contractele transnaționale aratând ca într-un domeniu guvernat de abstracțiuni, bazat pe concepte și foarte tehnic, precum cel al dreptului internațional privat, latura economica a analizei tinde sa aduca pragmatismul atât de necesar, iar analiza economica poate crea o direcție pentru legiuitori și pentru jurisprudența, în sensul stabilirii, cel puțin din perspectiva costurilor și beneficiilor, ce lege este mai potrivita pentru a guverna un raport juridic. Autoarea a aratat ca, din perspectiva economica, alegerea legii aplicabile contractului lasata la îndemâna parților este o opțiune eficienta, încurajând relațiile transnaționale și maximizând beneficiile pe care acestea le pot obține din contractul încheiat, contribuind, de asemenea la reducerea costurilor tranzacționale.
Articolul subsemnatei, drd. Elena-Iuliana Gheorghe, intitulat Citirea clauzelor contractului standard: o analiza prin prisma teoriei jocurilor, aduce în prim-plan implicațiile economice ale deciziei aderentului de a lectura în detaliu prevederile contractului preformulat, propunând soluții de lege ferenda pentru corectarea asimetriilor constatate. Articolul a pornit de la premisa ca, pentru a atinge un grad de informare optim, destinatarul este pus în fața unui demers în aparența simplu, dar de multe ori iluzoriu: sa citeasca textul contractului propus. Deși pare un lucru banal, în realitate lucrurile nu stau nici pe departe așa. O prima provocare ar fi aceea de a gasi clauzele contractului în discuție – mai ales în cazul contractelor electronice sau a clauzelor externe, iar apoi de a le trece efectiv în revista printr-o lectura completa. Dupa lecturare, s-ar pune problema înțelegerii conținutului lor. Obstacolele mai sus expuse pot fi surmontate doar cu costuri suportate de cel interesat sa se informeze. Astfel, se pune problema de a ști în ce masura este rentabil pentru viitorul contractant sa suporte aceste costuri și cât de patrunzatoare trebuie sa fie operațiunea întreprinsa de acesta pentru a se informa optim. Care este nivelul optim de informare, care este nivelul optim de resurse ce ar trebui sa fie alocate acestui proces și daca servește acesta eficienței economice și sporirii bunastarii generale? Propunerea de raspuns, se regasește în cuprinsul articolului.
Articolul domnului avocat Alexandru Mulțescu, Beneficiile și implicațiile folosirii unor clauze provenind din Common Law în practica naționala, trateaza de o maniera dinamica beneficiile utilizarii în practica româneasca a unor clauze specifice acestor contracte, precum preambulul, limitarea raspunderii sau clauza penala, însa totodata atrage atenția asupra riscurilor ce pot aparea atunci când nu este facuta o analiza de compatibilitate a acestor clauze cu sistemul de drept în care sunt aplicate. Articolul se adreseaza atât teoreticienilor, cât și practicienilor, fiind necesara abordarea law and economics fiind indisolubil legata de geneza acestor clauze. Autorul atenționeaza ca alegerea modelului contractual ce sta la baza negocierilor ulterioare este în practica o etapa critica în negocierea contractelor, întrucât fixeaza în mare masura structura contractului. Una din situațiile des întâlnite în practica naționala este interacțiunea dintre agenții economici locali și societați multinaționale ce au sediul central în țari în care funcționeaza sistemul common law, precum Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii sau chiar India ori Singapore. În majoritatea cazurilor ce cad în aceasta categorie, modelul contractual ales este unul ce a fost redactat în aceste țari care au la baza un sistemul de drept common law. Mai mult decât atât, astfel de modele contractuale dezvoltate în sistemul common law sunt în practica folosite și de societațile înregistrate în România, dar care fac parte din grupuri de societați al caror sediu central este într-o țara ce aplica common law.
În final, avocat drd. Larisa-Catalina Ionescu trateaza în contribuția sa, Decelarea energiei verzi în categoria serviciilor de interes economic general, interacțiunea dintre drept și economie prin paralela dintre eficiența economica și echitabilitate. În acest sens, autoarea subliniaza ca, faptul ca un serviciu este eficient din punct de vedere economic, nu înseamna, întotdeauna, ca acesta este distribuit, în mod echitabil, tuturor cetațenilor pentru a fi asigurate rigorile serviciilor publice. Materialul conchide cu observația pertinenta cum ca, prin impunerea unor OSP asupra operatorilor din piața, cetațenii ar beneficia de furnizarea energiei în mod satisfacator și la prețuri accesibile, iar operatorii ar putea finanța, pe baza compensațiilor primite, dezvoltarea unor noi surse regenerabile de energie, care, în lipsa compensațiilor, ar conduce la costuri de producție și prețuri de distribuție mult mai ridicate. Cu aceasta ocazie, observam preocuparea și la nivel european de coordonare a intereselor juridice și economice individuale cu cele colective, în vederea atingerii starii de echilibru care corespunde atât cerințelor de eficiența, cât și celor de echitabilitate.
Sincere mulțumiri colaboratorilor!
- Titlu: Curierul Judiciar nr. 11/2023
- Pret: 59,90 RON
- ISBN: 1582-7526
- Format: A4
- Pagini: 56

Vrei sa faci o comanda si nu ai timp?
Introdu numarul de telefon, iar un operator UJmag.ro te va suna
in cel mai scurt timp si iti va cere telefonic restul datelor necesare.